276 matches
-
precum ne-ai tălmăcit!” Ceilalți atuncea au făcut / Precum crezură c-a cerut Baba, ‘nainte ca să piară. Bătrâna a murit spre seară. Nurorile, căci au iubit-o, / S-au despletit și au bocit-o Încât tot satul a vuit / De necurmatul lor jelit. Trecut-au încă două zile, / Zburând din ale vremii file, Și-apoi cu cinste, au luat-o / Pe babă, de au îngropat-o. Femeile în sat aflate / Și cele din vecinătate Se strânseră la-nmormântare / Și tot vorbeau
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
friguroase îmi înghețau lacrimile furișate în colțul ochilor obosiți. Emanuel o srânse în brațe ca pe o lebădă tristă căreia îi murise perechea și o aruncaseră valurile pe un țărm pustiu. Dragul meu, ia aminte, viața mea a fost o necurmată simfonie a pasiunilor umane! Am avut sufletul femeii singure, rămase pe insulă pustie, lovită de un vânt pribeag și așeteptând un semn de departe, din largi zări, o femeie bolnavă din cauza absenței bărbatului înghițit de marea ucigașă. Alintând-o, bărbatul
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1424006069.html [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
-n cerul minții. Cuvântul e taină și icoană, inimă și ruga ei. Sunet nerostit în materie. Duh, coboară prin lacrima tăcerii în spovedania din neantul firii devenind întrupare nemistuită în tulpina Rugului veșnic Aprins. Sunete devin Cuvânt Tăcut în revărsare necurmată statornicindu-mă în rugă, necovârșită îmbrățișare. Înalț rug de tămâie prin care cuvintele-mi pătrunse de fulgerul gândului de gheață, devin întrupare... .... adânca ... Citește mai mult Cuvinte...zidiri înghețatetopite de pecetea jaruluipătrunsă în inimăprin lacrima primului Botez.Cuvintecare ne-au
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dor_danaela/canal [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
acolo era lumea aceea pe care încă de-atunci am ascuns-o cu grijă în țandăra unui gând curat din mintea și inima fiecăruia dintre noi. Și când fierbințeala voluptoasei veri se mai stingea un pic, venea la rînd, în necurmata scurgere a vremii, toamna, cea care, în tremurul pomilor dezgoliți de vântul vagabond care cutreiera zile și nopți la rând peste noi și lume, aducea cu ea mult prea zgribulita tristețe. Atunci sufletul nostru se răcea și se sleia la
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mircea_dorin_istrate_1443014680.html [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
Unde ești adolescență, Plină de atâtea vise? Unde ești tu tinerețe, De gânduri necuprinse? Suntem aici stăpâne, La sânul tău, Întruchipate În bătrânețea, Plină de amintiri. Inima în sunete prelungi, Își duce tic-tac- ul ei exact, Ridicând spre apogeu, Viața necurmată, Fără popasuri leneșe, Cu timp treptat, Trecut, prezent și viitor. Referință Bibliografică: Unde ești? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 424, Anul II, 28 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
UNDE EŞTI? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Unde_esti_mihai_leonte_1330495729.html [Corola-blog/BlogPost/346851_a_348180]
-
văd ce-a mai fi ". 1882-04-09 Extenuat și bolnav, cu rănile de la picioare gata să se redeschidă, cu tot tratamentul de la Constantă, Eminescu îi trimitea puțin ajutor atâta Veronicăi cât și bătrânului său tată. Acesta pierduse toată averea din cauza secetelor necurmate și se mută de la Ipotești la oraș. 1882-06-06 Pe Mihai îl supărau rănile apărute la picioare și pe care le trata cu felurile leacuri folosind și colțuni de cauciuc. Veronica era tristă că nu îl putea ajuta cu nimic și
MĂ ÎNCLIN IUBIRII LOR, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ma_inclin_iubirii_lor_gheorghe_serbanescu_1389715227.html [Corola-blog/BlogPost/347319_a_348648]
-
vreau să îmi ieși în cale, Redându-mi speranța, Preabune Iertător. Sporească-n mine bucuria sfântă, Prinos de roade, gest înălțător, Si grijă Ta plăcută, luminândă Să mă învesmânte în chip biruitor. Auzi-mă-n a rugii îndrăznire Prin sprijin necurmat și mângîâieri. Mereu prin rostul tainic de sfințire În locul unor prealumești poveri. Pr. Iconom-stavrofor Radu BOTIȘ Maramureș Referință Bibliografica: LAUDE LUI DUMNEZEU - poeme spirituale - Pr. RADU BOTIȘ, MARAMUREȘ / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 288, Anul I, 15
PR. RADU BOTIŞ, MARAMUREŞ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Laude_lui_dumnezeu_poeme_spirituale_pr_radu_botis_maramures.html [Corola-blog/BlogPost/356659_a_357988]
-
Articolele Autorului Cuvintele-nflorite nu-n flori ci-nflorite în crepuscule de nimb, însemnând cu zimți luminători viața, pot scrie biografiile artiștilor. Florile acestea nu sunt sezoniere, istoria culturii și artelor unui neam le este anotimpul, n-au ani, tinerețea necurmată le e singura vârstă! N-au preț, frumusețea nemuritoare le e marca neprețuită ! Multe ar fi scăderile printre paginile zisei prese în care se încearcă fără șansă împroșcarea cu pete a artistei Anca Țurcașiu. Și totuși, acestea nu sunt nici măcar
ANCA ŢURCAŞIU. FRUMUSEŢE UMANĂ ŞI HAR RAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420459368.html [Corola-blog/BlogPost/352226_a_353555]
-
te sfii, Căci fericirea e în mâna ta. De tine depinde chiar și Luna, Când noaptea mai tare strălucește, De strălucire fii plină totdeauna, Dar nu uita pe cel ce te iubește. Baia de Arieș 1964 --- „ Viața e o luptă necurmată: unii sunt fericiți mai devreme, alții mai târziu, iar alții niciodată.” EURIPIDE; poet grec: 480 - 404 î.e.n. --- Referință Bibliografică: TU EȘTI FERICIREA / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1785, Anul V, 20 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
TU EŞTI FERICIREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1447970555.html [Corola-blog/BlogPost/353281_a_354610]
-
Mamă pentru ei, este aceiași și dacă dispun de partea disponibilă numai în favoarea unuia din ei, este numai pentru că este mai lipsit de nevoile vieții.( ... ) Aș fi vrut să pot lăsa mai multe iubitei mele Țări în semn de dragoste necurmată ce i-am purtat și pe care o las izvor nesecat moștenitorilor mei. Dorința mea fierbinte ar fi fost să înalț o biserică mică pe fostul front de la Onești și să înființez un cămin cu numele meu pentru studentele de la
Testamentul Reginei Maria by Laurențiu Ganea () [Corola-website/Journalistic/106015_a_107307]
-
apoi caracterul familiar și popular pe care-l are numele de sihaștri la poporul român și rezonanța lui de mare vechime. Această atmosferă creată de isihasm a fost un factor însemnat în susținerea luptei poporului român de apărare în fața atacurilor necurmate ale Semilunei. Țările românești au rămas astfel ultimul refugiu al întregii mișcări monahale isihaste și al credinței fierbinți susținută de ea în lumea ortodoxă. Sihaștrii au fost nu numai foarte apropiați poporului, ci și voievozilor, susținându-i în lupta lor
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
la înălțime spirituală din ce în ce mai mare. Poemul 26 se leagă, prin structura sa de adâncime și prin expresia lingvistică, de Prologul volumului, intitulat chiar Nirvana. Revelarea visului recurent al iubitei Poetului despre apropiata trecere la cele veșnice, urmată de o căutare necurmată, plină de dor, a sufletului pereche, prefigurează emoția din care se înfiripă fiecare poem. În plan simbolic, o asemenea căutare ar corespunde necesității de a se reface o diadă yin-yang, temporar distrusă de... (o singură) moarte. “Nu erau ceruri, nici
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1428034197.html [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
unea mereu cu dorul în dimineața necuprinsă. Văd că nu ai timp de mine, că-ți faci din pomi o casă-măr - oare ce-avem ne-aparține, în alergarea către-un adevăr ? Am invocat ploaia de iubire, să cadă peste visul necurmat să crească mlădițe în zidire în visul tău... netulburat. Referință Bibliografică: Am invocat ploaia... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1253, Anul IV, 06 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
AM INVOCAT PLOAIA... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ecaterina_serban_1402042495.html [Corola-blog/BlogPost/362677_a_364006]
-
senin: -Bă, după câte mi-a zis mie muierea, Corcodușe, fiul meu, seamănă cu un frate de-al ei, pe care eu nu l-am văzut. Se aruncă în neam, ce mai... Dar ce, credeți că asta a ostoit pofta necurmată de cunoaștere a lumii?!! Nuuu! Da’de unde?! Păi, toată lumea știa că Bibilica o făcea pe salteaua de multă vreme și asta creea suspiciuni cu privire la explicațiile lui Gogu. Și, cum nu prea bătea casa cu masa, au început să se facă
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1456568909.html [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
Fiul, orice încercare de autocunoaștere și gândire pozitivă ori școală de a afla fericirea eternă nu există pentru oameni. Nu putem fi iertați decât dacă apelăm la Dumnezeu Tatăl prin moartea și învierea Fiului său. Orice purificare sufletească în afara jertfei necurmate, adică cea a Domnului Isus nu e acceptată de Creator. Niciun lider religios de pe acest pământ nu a mai exclamat vreodată în afara Domnului Isus: „EU SUNT CALEA, ADEVĂRUL ȘI VIAȚA! Și asta pentru ca nimeni să nu își lege inima de
DESPRE SCOPUL VIEŢII PE PĂMÂNT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1443437855.html [Corola-blog/BlogPost/363442_a_364771]
-
cu mult mai suportabilă. Despre marile categorii filozofice Timp și Eternitate, autorul ascris: “Eternitatea este fiica clipei care naște alte clipe”; “Timpul rezolvă toate, iar noi rezolvăm timpul”. Despre Shakespeare autorul a întocmit un adevărat poem-eseu, etalându-și o admirație necurmată față de titanul englez, cel mai mare dramaturg din istoria literaturii universale. Aceeași reverență o manifestă însă și față de Limba Română: “Limba română este cel mai mândru și mai frumos monument pe care latinitatea l-a ridicat în estul Europei. Armonia
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493971216.html [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
Acasă > Poeme > Dragoste > CA O JERTFĂ NECURMATA Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2261 din 10 martie 2017 Toate Articolele Autorului Prea nefirești îmi par uneori toate lucrurile șeile au căzut de pe caii ce alergau pe urmele tale te sprijineai cu tâmpla de sufletul meu în timp ce
CA O JERTFĂ NECURMATĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1489130458.html [Corola-blog/BlogPost/373504_a_374833]
-
cicatrizate în formă de tine vreau să-ți trimit toate cuvintele nerostite să-ți redau clipele în care te țineam prizonier te voi înapoiă vieții...te voi înapoiă vieții apoi mă voi înaltă că un abur argintiu că o jertfă necurmata Referință Bibliografica: Ca o jertfă necurmata / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2261, Anul VII, 10 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CA O JERTFĂ NECURMATĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1489130458.html [Corola-blog/BlogPost/373504_a_374833]
-
să-ți trimit toate cuvintele nerostite să-ți redau clipele în care te țineam prizonier te voi înapoiă vieții...te voi înapoiă vieții apoi mă voi înaltă că un abur argintiu că o jertfă necurmata Referință Bibliografica: Ca o jertfă necurmata / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2261, Anul VII, 10 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CA O JERTFĂ NECURMATĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1489130458.html [Corola-blog/BlogPost/373504_a_374833]
-
toamnă, ceas după ceas... Ca și frunzele cele multe și neînsemnate, Ce caută disperate o nouă revitalizare. Pașii noștri aleargă printre ale stelelor cimitire mute, Care zac fără de număr în câmpii verzi, munți mari și mici, Infinite dealuri sau mări necurmate ale suspinului... Reale bocitoare ale Cadenței monarhice, Care nu pot uita vremea cea vitregă ce pândea și pândește mereu. Pașii noștri umblă după salvarea miraculoasă care să aline țarina - Un mântuitor econimist ce vine dinspre Apus sau Răsărit Și ne
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
pierdut din prostească neascultare. În trecerea multor veacuri, Omul profan, căutând paradisul cu poftă mare, Uită de cei din jur, Provocând durere mare-n mii de inimi, Care l-au ajutat permanent. Anii curg în șiroaie repezi, Ca un izvor necurmat, Care nu se poate opri, Iar stelele privesc stinse către celest, Rugându-se cu stăruință. Zilele, încep să alerge spre apus, Vestind venirea toamnei, Care seceră viața muritoare a spiritelor, Făcându-le să zacă-n întunericul deznădejdii. Duhurile muribunde, stăpânind
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
duhul însingurării evadând, la vreme potrivită, în locuri de meditare, rugăciune și sihăstrie. Unii au dobândit-o fulgerător. Alții au agonisit-o mult mai anevoie. Greutatea cea mare este, înainte de toate, întoarcerea către tine însuți, regăsirea, întâlnirea - desigur printr-un necurmat lanț de convertiri intime, de război și ceartă cu tine - a lăuntrului tău cel adevărat, personal original, al interiorului tău cel din fire, aplecat spre Sfânta Rânduială, cel de sub copleșitorul înveliș de împrumuturi, influențe, psihoze și exasperări de tot felul
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497590105.html [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
în iunie 1878, un articol în ziarul „Timpul”, intitulat „România în luptă cu panslavismul” în care afirma: „Două sute de ani sunt de când Rusia înaintează mereu spre miazăzi. De sute de ani lumea muscălească și cea musulmană se află în luptă necurmată, și acum, când se apropie timpul ca să se curme lupta dintre musulmani și muscali și să se înceapă o altă luptă, dintre muscali și lumea modernă, noi, poporul pe care lumea modernă l-a legănat în cele mai îndrăznețe iluzii
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
A scris cu spini și sânge în mine o scumpă dorință, ca viața să-mi aibă o tare nădejde și un nou cuget. Tată, un dor nestins în inimă Tu mi-ai lăsat, să caut mereu a Ta față luminoasă necurmat. Un rug aprins să-mi fii pe veci în inimă, Doamne, să ard etern de focul și harul mântuirii Tale. În zborul crud al vieții mele am obosit, dar aripi lungi de vultur Tu mi-ai dat. Prin tine via
DOAMNE, TU M-AI RIDICAT de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Doamne_tu_m_ai_ridicat_elena_lavinia_niculicea_1334665899.html [Corola-blog/BlogPost/359162_a_360491]
-
să fii un Om dumnezeit, ori Dumnezeu Om devenit?!... După discuția avută, m-am lămurit cam care-i baiul: de când doctrina Ți-o propagi, rabinii-și tem punga și traiul! Tu vrei ca răul să-l învingi printr-o iubire necurmată; pe ei iubirea-i alarmează, căci răul este al lor tată. Dar legea noastră indulgentă cu-acele crezuri nenocive pentru statala siguranță, nu vede-n cazul Tău motive de iminentă arestare sfârșită prin crucificare; poți fi cel mult întemnițat ca
TEATRU: PONTIUS PILATUS (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_pon_george_petrovai_1362117867.html [Corola-blog/BlogPost/351853_a_353182]