165 matches
-
nuc sau tei și cine vroia sădea chiar și câte o creangă mare în fața casei.Din acest obicei nu s-a mai păstrat decât acela de a pune frunze de nuc în ferestrele caselor.Un alt obicei care cu ocazia nedeii s-a pierdut cu timpul, era acela de a merge la biserică și la joc îmbrăcați în costum popular.Mâncarea și băutura care se consumă la nedeie nu se dau de pomană, ci de sănătate și bunăstare a familiei și
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
pune frunze de nuc în ferestrele caselor.Un alt obicei care cu ocazia nedeii s-a pierdut cu timpul, era acela de a merge la biserică și la joc îmbrăcați în costum popular.Mâncarea și băutura care se consumă la nedeie nu se dau de pomană, ci de sănătate și bunăstare a familiei și animalelor.Prima zi a nedeii o reprezintă Rusaliile. În a doua zi a nedeii, după slujbă de la biserică, întreaga comunitate merge împreună cu preotul, cu steagurile bisericii ca să
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
timpul, era acela de a merge la biserică și la joc îmbrăcați în costum popular.Mâncarea și băutura care se consumă la nedeie nu se dau de pomană, ci de sănătate și bunăstare a familiei și animalelor.Prima zi a nedeii o reprezintă Rusaliile. În a doua zi a nedeii, după slujbă de la biserică, întreaga comunitate merge împreună cu preotul, cu steagurile bisericii ca să sfințească și să se binecuvânteze holdele și roadele câmpului. Se va merge pe câmp până la troițe. Se va
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
la joc îmbrăcați în costum popular.Mâncarea și băutura care se consumă la nedeie nu se dau de pomană, ci de sănătate și bunăstare a familiei și animalelor.Prima zi a nedeii o reprezintă Rusaliile. În a doua zi a nedeii, după slujbă de la biserică, întreaga comunitate merge împreună cu preotul, cu steagurile bisericii ca să sfințească și să se binecuvânteze holdele și roadele câmpului. Se va merge pe câmp până la troițe. Se va împleti și o cunună care va sta tot anul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
troițe. Se va împleti și o cunună care va sta tot anul la steagul bisericii. În timpul comunismului acest obicei a fost interzis, dar după anul 1990 reluat. O astfel de sărbătoare nu poate fi înlăturată din memoria și tradiția satului. Nedeia la sârbi Există multe asemănări și deosebiri între felul în care se desfășoară nedeia la sârbi și la români( informație preluată de la Dragomir Paula, nr. 126, Pojejena-1 iunie 2007). În primul rând trebuie specificat faptul că nedeia întrun sat sârbesc
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
bisericii. În timpul comunismului acest obicei a fost interzis, dar după anul 1990 reluat. O astfel de sărbătoare nu poate fi înlăturată din memoria și tradiția satului. Nedeia la sârbi Există multe asemănări și deosebiri între felul în care se desfășoară nedeia la sârbi și la români( informație preluată de la Dragomir Paula, nr. 126, Pojejena-1 iunie 2007). În primul rând trebuie specificat faptul că nedeia întrun sat sârbesc nu coincide cu ziua în care se sărbătorește hramul bisericii din satul respectiv. Nedeia
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și tradiția satului. Nedeia la sârbi Există multe asemănări și deosebiri între felul în care se desfășoară nedeia la sârbi și la români( informație preluată de la Dragomir Paula, nr. 126, Pojejena-1 iunie 2007). În primul rând trebuie specificat faptul că nedeia întrun sat sârbesc nu coincide cu ziua în care se sărbătorește hramul bisericii din satul respectiv. Nedeia are loc într-o zi de sărbătoare- ex. Învierea Domnului, Înălțarea Domnului. Legat de obiceiurile la nedeie, și la sârbi ca și la
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
nedeia la sârbi și la români( informație preluată de la Dragomir Paula, nr. 126, Pojejena-1 iunie 2007). În primul rând trebuie specificat faptul că nedeia întrun sat sârbesc nu coincide cu ziua în care se sărbătorește hramul bisericii din satul respectiv. Nedeia are loc într-o zi de sărbătoare- ex. Învierea Domnului, Înălțarea Domnului. Legat de obiceiurile la nedeie, și la sârbi ca și la români se organizează mese festive la care participă familia, rudele, prietenii, iar seara toată lumea se adună la
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
primul rând trebuie specificat faptul că nedeia întrun sat sârbesc nu coincide cu ziua în care se sărbătorește hramul bisericii din satul respectiv. Nedeia are loc într-o zi de sărbătoare- ex. Învierea Domnului, Înălțarea Domnului. Legat de obiceiurile la nedeie, și la sârbi ca și la români se organizează mese festive la care participă familia, rudele, prietenii, iar seara toată lumea se adună la căminul cultural, la joc.Spre deosebire de nedeia la români, la sârbi dansurile sunt mai variate, femeia este cea
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de sărbătoare- ex. Învierea Domnului, Înălțarea Domnului. Legat de obiceiurile la nedeie, și la sârbi ca și la români se organizează mese festive la care participă familia, rudele, prietenii, iar seara toată lumea se adună la căminul cultural, la joc.Spre deosebire de nedeia la români, la sârbi dansurile sunt mai variate, femeia este cea care conduce hora și nu există hore de pomană. Nedeia la sârbi Ține tot două zile, în care atmosfera de sărbătoare se simte în tot satul, oamenii pregătindu-se
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
mese festive la care participă familia, rudele, prietenii, iar seara toată lumea se adună la căminul cultural, la joc.Spre deosebire de nedeia la români, la sârbi dansurile sunt mai variate, femeia este cea care conduce hora și nu există hore de pomană. Nedeia la sârbi Ține tot două zile, în care atmosfera de sărbătoare se simte în tot satul, oamenii pregătindu-se pentru această sărbătoare cu mult timp înainte. Înălțarea Domnului Isus Hristos la cer. Această sărbătoare se celebrează în a 40-a zi
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
internaționale în Portugalia (Chenzina de muzică românească; Teatrul Nottara din București; Teatrul Giulești; Teatrul Național din București; Teatrul Național din Craiova; Filarmonica George Enescu din București; ansamblurile folclorice din Târgu Jiu, Craiova, Novaci, București, Baia Mare, Oradea etc.), precum și turneele ansamblului Nedeia din Novaci în Franța. La inițiativa sa, au fost organizate concerte și recitaluri de muzică românească în saloanele Ambasadei române la Brasilia, la Școala de muzică, în sălile de concerte ale unor bănci și la Universitatea din Brasilia, susținute de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
tînăr care re-pictează o biserică, într-un cămeșoi țărănesc, din cînepă cu rîuri. Tot gîndind-răzgîndind un chip de Îngereasă, de Fecioară, de Mărie, descalecă de pe schela bisericii, se amestecă prin lumea venită la un iarmaroc, la o drăgaică, la o nedeie. Trage o planetă de la un somnoros și trist papagal. Hîrtiuța aproape indescifrabilă îi prezice, drept soartă și destin, o iubi-oarte. Pe Îngereasă, pe Fecioară, pe Mărie o va descoperi chiar în hărmălaia tîrgului, a iarmarocului, a drăgăicii. Nici că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
private, asociațiilor cu profil cultural din țările incluse în programul amintit, preferate fiind cele cu mai mulți organizatori. Documentele oficiale ale licitației pot fi descărcate de pe http: //europa. eu. inttcom mtcultureteactindexen. html sau de pe www. cultura 2000. ro. S. P. Nedeia românilor l La Valea lui Liman În acest sfârșit de săptămână, la Valea lui Liman va avea loc ce-a de-a 37-a ediție a tradiționalei manifestări - Nedeia Românilor de Pretutindeni. La spectacolul folcloric extraordinar ce va avea loc
Agenda2005-34-05-scoala-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284106_a_285435]
-
inttcom mtcultureteactindexen. html sau de pe www. cultura 2000. ro. S. P. Nedeia românilor l La Valea lui Liman În acest sfârșit de săptămână, la Valea lui Liman va avea loc ce-a de-a 37-a ediție a tradiționalei manifestări - Nedeia Românilor de Pretutindeni. La spectacolul folcloric extraordinar ce va avea loc duminică, 21 august, între orele 11,00-17,00, și-au anunțat participarea Ansamblul Profesionist de Cântece și Dansuri „Banatul“ din Timișoara, Ansamblul de Tineret „Bujorul“ al Centrului de Cultură
Agenda2005-34-05-scoala-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284106_a_285435]
-
baluri. Fabricile au început și ele, ca pentru oamenii muncii, să organizeze asemenea petreceri. La sate, acestea aveau loc în interiorul sau în curtea căminului cultural. Ce se mai păstrează astăzi din aceste tradiții se poate observa la rugă sau la nedeie, când seara, toți sătenii bănățeni merg la bal. La oraș, de prin anii 1960-1970, rumba și tangoul, valsul și charlestonul sunt înlocuite de piese cântate de Beatles, Rolling Stones, The Shadows sau alte trupe rock. De atunci, balurile au început
Agenda2005-35-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284136_a_285465]
-
În zona de nord s-au efectuat reabilitări pe străzile: Demetriade, Ghirodei, O. Balea, Bd. Revoluției, Bd. G-ral Dragalina. Reparații cu caracter de urgență s-au realizat atât în zona de nord, cât și cea de sud, pe străzile Liege, Nedeia, Calea Aradului, Circumvalațiunii, Bogdăneștilor, Calea Torontalului, Bd. Republicii, str. Ovidiu, respectiv Calea Șagului, Sirius, Aștrilor, Calea Martirilor, Odobescu. Totodată, s-au efectuat lucrări de întreținere a trotuarelor pe str. Liege (Piața Verde), str. Telegrafului, Bd. C.D. Loga, str. Paris, Piața
Agenda2005-21-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283714_a_285043]
-
le-aș tăinui în adumbrite gânduri. Eu, mestecenii i-aș ciopli în condei cu ei aș scrie poeme și scrisori, muiate în lacrimi din ochi de femei .... Inimilor cernite le-aș da culori, iar focul urii l-aș stinge în nedei, și durerii i-aș face mormânt sub flori. Referință Bibliografică: ILUZII / Mariana Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2084, Anul VI, 14 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Petrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ILUZII de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384358_a_385687]
-
Nina Cassian, Eugenia Vodă și Monica Lovinescu, pentru familiile de iobagi și răzeși cu câte zece - șaisprezece copii, pentru rubedeniile mele și colegii mei de grădiniță, de școală, de facultate, de muncă, pentru Phoenix și Colibri, pentru ardeleana, mărunțelul și nedeile transilvane, pentru târguri și iarmaroace, pentru Oituz, Smârdan, Flămânzi, pentru toate mănăstirile și schiturile din inima codrilor și din pustia orașelor, pentru Padeș, Bobâlna și Blaj, pentru proverbele, zicătorile și ghicitorile pline de tâlc, pentru Luceafărul, Amintirile din copilărie și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
marii proroci ai Vechiului Testament, „mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă” , patronul apicultorilor și al aviatorilor. De ziua Sfântului Ilie românii au foarte multe sărbători și obiceiuri: slujbe religioase obișnuite, hramuri, procesiuni, târguri, bâlciuri, nedei, împărțirea de mere pentru sufletele celor morți și mai ales ale copiilor, adunarea în zorii zilei a plantelor de leac, sfințirea busuiocului la biserică și arderea lui în scopuri apotropaice, recoltarea mierii după un ritual străvechi, organizarea de spectacole aviatice
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
spun, parcă îmi stătuse inima. OHABNICUL CONSTANTIN Și ai lăsato să rămâi doar cu un vis din somn?! Tu, fiul unui prea mărit Domn!? MIHAI Nu, Ohabnice Constantin am așteptat Până când fata s-a îmbrăcat Într-o rochie albă ca nedeile păgâne. CETAȘUL POSTELNICUL Cred că era zâna dintre zâne. MIHAI Era mai frumoasă! Pe sabia mea! ( După o mică pauză. ). Atunci, sculându-mă, m-am îndreptat spre ea, Speriată pe cal a încălecat, Dar și eu pe roib m-am
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
am primit în 1998, de la regretata noastră colegă Anișoara Brândușoiu, originară din Balta, privind elementele distinctive, ale unor piese de port popular, accesorii(trăiști), alte obiecte precum leagănele ale unei anume comunități. Aceasta arăta că: oamenii în diferite împrejurări, târguri, nedei, etc. se pot recunoaște din ce sat sunt, chiar dacă acestea sunt apropiate sau mai îndepărtate, Balta,(din Izverna, Prejna, Costești, Sfodea etc.), după unele detalii precum modul cum și cu ce culori sunt împletite baierele, trăiștilor, desagilor, leagănelor.ș.a. 4
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
Calotescu, secretar U.T.M. pe liceu, „ o închipuită, frumoasă și cu tupeu, căreia celelalte colege de clasă îi scoseseră vorbe că are relații mai intime cu niște elevi de la liceul de băieți”; primărița Maria Popescu, de la Măru Roș, apare la nedeia de Sfânta Maria Mare „ cu obrajii îmbujorați de berea băută, de câtă carne de ied și gogoși fierbinți mâncase...”, dar hotărâtă să facă ordine, adică să alunge de la sărbătoare pe fetele „ chiaburului” Ion Găvănescu; Gena ( a doua soție a dascălului
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
În țara unde tot omu-i primitor și te primește cu pită și cu sare unde și pietrele suspină-ncetisor, iar doina-asemuire-n lume n-are. În țara unde mioarele au grai, și bourii se nasc cu stea în frunte, unde se-ncing nedeile pe plai în sunet de cimpoi și alăute, În țara unde marea-i mai albastră și teiul te îmbată cu parfumul lui, unde se prinde-o mână cu cealaltă o inimă-ntregind peste-apa Prutului. În țara unde cântă ciocârlia, iar munții
ÎN ŢARA UNDE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362708_a_364037]
-
Cultura populară a acestor locuitori era inspirată de preocupările lor zilnice:păstoritul și agricultura.Mai târziu când au fost descoperite marile zăcăminte de cărbune acest spațiu silvo-pastoral se transformă radical.Însă, unele tradiții se regăsesc și astăzi în obiceiurile locului.Nedeile, ce vin din perioade imemoriale,se păstrează până astăzi, și reunesc comunitățiile satelor de Paști și Rusalii,în fiecare duminică în alt sat, pentru pomenirea”în cinstea morților”,după care urmează jocuri și cântece populare,cu târguri de țară în
SUFLETUL TEATRULUI DINTRE COPER ILE UNEI MONOGRAFII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360648_a_361977]