131 matches
-
filozofică idealistă și abstractă, culminând cu necredința, agnosticismul și chiar ateismul de care am amintit, fie el de tip marxist, fie de tip new-age. Drept urmare, Păstorul Duhovnicesc trebuie să folosească îndeosebi arma rugăciunii, care-l ajută să unească neputința și nedesăvârșirea lui cu atotputernicia și binecuvântarea lui Dumnezeu . În altă ordine de idei, citindu-i datele sale biografice mă uit, cu multă admirație, la faptul că Părintele Teofil Părăian s-a născut la 03 martie anul 1929, într-o familie de
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
filozofică idealistă și abstractă, culminând cu necredința, agnosticismul și chiar ateismul de care am amintit, fie el de tip marxist, fie de tip new-age. Drept urmare, Păstorul Duhovnicesc trebuie să folosească îndeosebi arma rugăciunii, care-l ajută să unească neputința și nedesăvârșirea lui cu atotputernicia și binecuvântarea lui Dumnezeu . În altă ordine de idei, citindu-i datele sale biografice mă uit, cu multă admirație, la faptul că Părintele Teofil Părăian s-a născut la 03 martie anul 1929, într-o familie de
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
lui se colportează destule povești picante, mai mult sau mai puțin adevărate - în speță, eflorescențe ale bîrfei balcanice, de care la noi nu scapă decît sfinții. Or, hotărît lucru, Nichifor Crainic n-a fost tocmai un sfînt... Omul avea conștiința nedesăvîrșirilor sale (cîți o mai au astăzi?) și, la terminarea studiilor teologice, a refuzat să se preoțească. A devenit, însă, unul dintre marii profesori de teologie ortodoxă ai vremii, iar un Dumitru Stăniloae era îndreptățit să scrie despre el (Gândirea, an
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
Fotografiază realitatea, o educă și o topește în creuzetul sufletului, făurind fărâme de univers gata să te inunde cu mirarea lor socratică. Îi plac femeile, fiindcă fiecare are „un nu știu cum și un nu știu ce”, făcându-te să înveți ceva din sublimul nedesăvârșirii ei. Îi plac frumosul, mâncarea bună stinsă cu o vodcă aleasă și muzica, în special Demis Russos și Grigore Leșe. Este un boem. Artisticul fiecărei lucrări create pare o lecție de nonconformism pe care-l înțelegi abia după ce ai deslușit
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357842_a_359171]
-
intimitatea mea de individ social îmi dojenesc capriciile cu gust de rațiune. Cândva credeam că morala e o imensă bibliotecă ce trebuie citită pentru a vedea umanul din tine. Însă umanitatea se naște dincolo de morală, în strigătul de durere al nedesăvârșirii omului. Lumea adevărată este cea simțită, iar simțul își are rădăcina în înclinații. Cugetarea trebuie să fie o înlănțuire de fapte lipsite de conștiința moralității. Pentru că numai așa te poți privi pe tine însuți ca o sumedenie de acte ce
IN BUZUNARUL GÂNDULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357852_a_359181]
-
și a nisipului peste care trece, când vijelios, când lin, când limpede, când plin de tulburările agoniilor sale. Astfel și omul, ce supus păcatului își caută sensul, își caută biserica pentru a se putea ruga și a-și descoperi grația nedesăvârșirii sale. George BACIU Referință Bibliografică: IN BUZUNARUL GÂNDULUI / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 491, Anul II, 05 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
IN BUZUNARUL GÂNDULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357852_a_359181]
-
Ce rai îmi mântuiește șomajul sufletului? Sforăitul gândurilor e ca un excitant inofensiv ce mă descompune spre a-mi concilia ortodoxiile așternutului în care îmi osândesc liturghiile desfătărilor. Îmi gândesc senzațiile. Dar mă repudiază religia. Instinctele îmi atată suplețea, plăcerile - nedesăvârșirea, sexualitatea - știința. Devălmășia perversă a rațiunii mă aruncă în monotonia digestiei. Tocmai de-aceea moartea își schimbă cravatele, trăind angoasa alegerii și meditându-și putreziciunea. Fiindcă ea doar trăiește, pe când eu exist. Îmi uzez deliciile înclinațiilor „ și (vorba lui Cioran
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357856_a_359185]
-
Ce rai îmi mântuiește șomajul sufletului? Sforăitul gândurilor e ca un excitant inofensiv ce mă descompune spre a-mi concilia ortodoxiile așternutului în care îmi osândesc liturghiile desfătărilor. Îmi gândesc senzațiile. Dar mă repudiază religia. Instinctele îmi atată suplețea, plăcerile - nedesăvârșirea, sexualitatea - știința. Devălmășia perversă a rațiunii mă aruncă în monotonia digestiei. Tocmai de-aceea moartea își schimbă cravatele, trăind angoasa alegerii și meditându-și putreziciunea. Fiindcă ea ... Citește mai mult Mă loveam în delirurile mele ca de un felinar frustrat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
Ce rai îmi mântuiește șomajul sufletului? Sforăitul gândurilor e ca un excitant inofensiv ce mă descompune spre a-mi concilia ortodoxiile așternutului în care îmi osândesc liturghiile desfătărilor. Îmi gândesc senzațiile. Dar mă repudiază religia. Instinctele îmi atată suplețea, plăcerile - nedesăvârșirea, sexualitatea - știința. Devălmășia perversă a rațiunii mă aruncă în monotonia digestiei.Tocmai de-aceea moartea își schimbă cravatele, trăind angoasa alegerii și meditându-și putreziciunea. Fiindcă ea ... XV. VREME ESTIVALA, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 535 din 18
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
intimitatea mea de individ social îmi dojenesc capriciile cu gust de rațiune. Cândva credeam că morala e o imensă bibliotecă ce trebuie citită pentru a vedea umanul din tine. Însă umanitatea se naște dincolo de morală, în strigătul de durere al nedesăvârșirii omului. Lumea adevărată este cea simțită, iar simțul își are rădăcina în înclinații. Cugetarea trebuie să fie o înlănțuire de fapte lipsite de conștiința moralității. Pentru că numai așa te poți privi pe tine însuți ca o sumedenie de acte ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
intimitatea mea de individ social îmi dojenesc capriciile cu gust de rațiune.Cândva credeam că morala e o imensă bibliotecă ce trebuie citită pentru a vedea umanul din tine. Însă umanitatea se naște dincolo de morală, în strigătul de durere al nedesăvârșirii omului. Lumea adevărată este cea simțită, iar simțul își are rădăcina în înclinații. Cugetarea trebuie să fie o înlănțuire de fapte lipsite de conștiința moralității. Pentru că numai așa te poți privi pe tine însuți ca o sumedenie de acte ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
și prin urmare este impropriu să vezi Biserica desprinsă de situația și misiunea ei în istorie. Dacă Bierica nu poate fi înțeleasă corect numai în lumina destinului eshatologic, tot așa, lumea trebuie văzută nu doar în termenii împerfecțiunii și ai nedesăvârșirii, ci și în lumina destinului ei. Conferința din anul 1930 de la Berna consacrată „Epistolei către Efeseni”, ce a format o întâlnire a reprezentanților teologiei ortodexe cu cei ai spiritualității apusene, a avut un rol determinant în această direcție. N. Gluboloswski
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
precum Hubert Bost, Babel, du texte au symbole (= Le monde de la Bible), Éd. Labor et Fides, Genève, 1985; Paul Zumthor, Babel ou l`inachèvement (= La couleur des idees), Éd. du Seuil, Paris, 1997; în limba română: Paul Zumthor, Babel sau nedesăvârșirea, traducere de Maria Carpov, Polirom, București, 1998; dar și amplul eseu „Limba păsărilor" al lui Andrei Pleșu în Andrei Pleșu, Limba păsărilor, Ed. Humanitas, București, 1994, pp. 9-55. 10 Conceptul „utopie", o creație a scriitorului englez Thomas Morus, a ajuns
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
filozofică idealistă și abstractă, culminând cu necredința, agnosticismul și chiar ateismul de care am amintit, fie el de tip marxist, fie de tip new-age. Drept urmare, Păstorul Duhovnicesc trebuie să folosească îndeosebi arma rugăciunii, care-l ajută să unească neputința și nedesăvârșirea lui cu atotputernicia și binecuvântarea lui Dumnezeu . În altă ordine de idei, citindu-i datele sale biografice mă uit, cu multă admirație, la faptul că Părintele Teofil s-a născut la 3 martie anul 1929, într-o familie de plugari
ARTICOL OMAGIAL ŞI COMEMORATIV, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII, ANUL ACESTA, A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN ÎMPĂRĂŢIA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343784_a_345113]
-
lui se colportează destule povești picante, mai mult sau mai puțin adevărate - în speță, eflorescențe ale bârfei balcanice, de care la noi nu scapă decât sfinții. Or, hotărât lucru, Nichifor Crainic n-a fost tocmai un sfânt... Omul avea conștiința nedesăvârșirilor sale (cîți o mai au astăzi?) și, la terminarea studiilor teologice, a refuzat să se preoțească. A devenit, însă, unul dintre marii profesori de teologie ortodoxă ai vremii, iar un Dumitru Stăniloae era îndreptățit să scrie despre el (Gândirea, an
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
volumul de față intitulat în mod sugestiv „Icoane vii ale spiritualității românești” vine să ne propună modelul de urmat, excelența. Legăturile dintre Părintele Ionel Popescu și cei evocați sunt legături amarcordiale, nu în sensul gustului amar, al neîmplinirii și al nedesăvârșirii, ci în cel fellinian, admirativ - retrospectiv, de pioasă evocare și de respectuoasă aducere-aminte. În ciuda modestiei afișate, lucrarea „Icoane vii ale spiritualității românești“ trădează o dublă vocație a autorului: cea de monografist (a se vedea monografia închinată Parohiei Timișoara - Iosefin, cartea
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
sau spiritual, este ea însăși un deziderat, dacă nu o condiție, a împlinirii Tainei. Acel „să ne iubim unii pe alții, ca într-un gând să mărturisim” Sfânta Treime arată scopul pentru care să ne adunăm în Biserică. Fără îndoială, nedesăvârșirea noastră, a fiecăruia, văduvește comunitatea ce acel minus al păcatului din noi. Dar prezența noastră acolo este tocmai exprimarea trebuinței noastre imperioase de a umple acel gol, prin binecuvântarea prezenței lui Dumnezeu, care acolo se prezintă personal, și nu în
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
filozofică idealistă și abstractă, culminând cu necredința, agnosticismul și chiar ateismul de care am amintit, fie el de tip marxist, fie de tip new-age. Drept urmare, Păstorul Duhovnicesc trebuie să folosească îndeosebi arma rugăciunii, care-l ajută să unească neputința și nedesăvârșirea lui cu atotputernicia și binecuvântarea lui Dumnezeu[3]. În altă ordine de idei, citindu-i datele sale biografice mă uit, cu multă admirație, la faptul că Părintele Teofil s-a născut la 3 martie anul 1929, într-o familie de
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE S-A ÎMPLINIT ÎN LUNA OCTOMBRIE ANUL 2 [Corola-blog/BlogPost/344959_a_346288]
-
filozofică idealistă și abstractă, culminând cu necredința, agnosticismul și chiar ateismul de care am amintit, fie el de tip marxist, fie de tip new-age. Drept urmare, Păstorul Duhovnicesc trebuie să folosească îndeosebi arma rugăciunii, care-l ajută să unească neputința și nedesăvârșirea lui cu atotputernicia și binecuvântarea lui Dumnezeu . În altă ordine de idei, citindu-i datele sale biografice mă uit, cu multă admirație, la faptul că Părintele Teofil Părăian s-a născut la 03 martie anul 1929, într-o familie de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
bucură de aprecieri valoroase la concursuri naționale și internaționale. Activitatea de la Muzeul de Artă a culminat cu prezentarea de către Domnul Academician Eugen Simion a celor două cărți ale Domniei Sale: „Ion Creangă, cruzimile unui moralist jovial” și „Cioran: o mitologie a nedesăvârșirilor.” În stilu-i calm, distins și riguros cu care ne-a obișnuit deja, Domnul Academician le-a vorbit celor prezenți, în primul rând, de motivația de a scrie cele două cărți. A apreciat cartea despre Creangă, un fel de exercițiu cu
SERATĂ LITERARĂ, CASA DE CULTURĂ I.L.CARAGIALE , PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376688_a_378017]
-
să aterizeze. Lupta de a alunga din noi cele necurate, ne face să ajungem la întristare, stres, nemulțumire de noi înșine, neîncredere, deznădejde etc, la nimic din cele plăcute lui Dumnezeu. Să nu căutăm lupta cu cele rele. Pentru că din cauza nedesăvârșirii noastre, tot lucrul rău prinde rădăcini în noi. Credem că îndepărtăm lucrul rău, însă din neștiință, noi îl cultivăm. Să ne lăsăm în mâna lui Dumnezeu și vom vedea că o să ne simțim altfel. El știe măsura fiecăruia dintre noi
MOȘ MACHE..EPILOG de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379693_a_381022]
-
și Kant, exclude Divinitatea din scenariul finalității. Aceasta din urmă rezultă, dacă-i considerăm prezența universală, din extinderea asupra naturii a unui principiu al omului. În această aplicație, omul însuși devine reper, un "scop" spre care se îndreaptă evoluția universului. Nedesăvârșirea omului este, însă, un fapt de evidență. C. Rădulescu-Motru o afirmă direct, vorbind despre formele istorice ale personalității. Prin urmare, nu aceste forme nedesăvârșite, unele foarte apropiate de natură (de condiționat) exprimă scopul final al evoluției, ci o formă desăvârșită
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
39; Vasile Igna, „Neîncetata ninsoare”, ST, 1971, 16; Alex. Ștefănescu, „Neîncetata ninsoare”, LCF, 1971, 43; Valentin F. Mihăescu, „Omul nedesăvârșit”, LCF, 1981, 15; Paul Georgescu, Trăirea conceptelor, RL, 1981, 20; Marius Chelu, „Omul nedesăvârșit”, F, 1981, 5; Monica Pillat, Sensul nedesăvârșirii, ST, 1981, 11; Valentin F. Mihăescu, „Insomnia ideală”, LCF, 1983, 25; N. Steinhardt, Andrei Roman, poet al somnului și insomniei, VR, 1983, 10; Paul Dugneanu, Poezia tinerilor, LCF, 1983, 52; Costin Tuchilă, Aventura ideală, ST, 1984, 2; Dicț. scriit. rom
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
cont., I, 334-337; Alexandru George, Petreceri cu gândul și inducții sentimentale, București, 1985, 206-210; Pop, Jocul, 202-212; Grigurcu, Eminescu - Labiș, 377-385; Lovinescu, Unde scurte, I, 237-240; Const. Ciopraga, Carnavalesc și tristețe: Constant Tonegaru, L, 1992, 36, 37; Pavel Chihaia, Treptele nedesăvârșirii, Iași, 1994, 266-271; Constant Tonegaru, PRA, III, 1351-1365; Cărtărescu, Postmodernismul, 305-306; Dicț. esențial, 830-832; Micu, Ist. lit., 335-337; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 69-74; Manolescu, Lista, I, 44-46; Popa, Ist. lit., I, 236-238; Dicț. analitic, III, 341-343; Marian
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
forma unui imperativ sever: Meléte thanatou (melevth qanatou = „pregătește-te pentru moarte”)18. Mitul arhaic al androgynului 19, pe care Platon l-a evocat întotdeauna cu evlavie, lămurea problematica paideutică într-o manieră indubitabilă. Platon nu avea în vedere doar nedesăvârșirea provocată, prin separarea lui andros (andro" = „bărbat”) de gynos (guno" = „femeie”). Asupra lui anthropos, urmașul înjumătățit al lui androgynos, se abătuseră două anateme infinit mai grave: pierderea athanasiei (aqanasia = „nemurire”) și căderea în apaideusie (apaideusia = „ignoranță”). Dar aceste blesteme nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]