86 matches
-
Pastele făinoase (pasta în italiană), sunt un produs alimentar obținut prin uscarea aluatului nedospit de făină cu apă la care se poate adăuga de asemenea și sare sau ouă. Pastele colorate pot conține și zarzavaturi sau legume precum pastele verzui conțin spanac sau pastele roțiatice roșii. Pastele făinoase sunt tăiate în diferite forme și
Paste făinoase () [Corola-website/Science/326771_a_328100]
-
catolici și să adere la nou creata Biserică Greco-Catolică, păstrând ritualul ortodox, dar acceptând cele patru puncte doctrinare stabilite la Conciliul de la Florența între 1431 și 1445: Papa drept cap suprem al bisericii, existența purgatoriului, doctrina Filioque și folosirea pâinii nedospite (azimă) la împărtășanie. Clerul a fost primul care a obținut avantaje materiale în urma uniunii, care însemna egalitatea cu preoțimea catolică, inclusiv primirea acelorași venituri și privilegii. Oricum, mulți preoți ortodocși nu s-au alăturat Uniunii. Seton-Watson scria în cartea sa
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
Roma. În ziua a doua, au stabilit condițiile Unirii : să primească cele patru puncte teologice fixate în anul 1439 la Conciliul de la Florența (întâietatea Papei, purcederea Sfântului Duh nu numai din Tată ci și din Fiu, existența Purgatoriului și pâinea nedospită bună și cea de anaforă), rămânând neschimbate ritul și disciplina ortodoxă. După stabilirea condițiunilor bisericești, s-au discutat condițiile politice : să se dea Bisericii și preoțimii românești aceleași drepturi care le au catolicii, și să nu mai fie socotiți doar
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
Mihail Davidoglu (1910-1987) și prof.dr. Carol Iancu (n. 1946), istoric francez contemporan. La sfârșitul secolului al XIX-lea existau în Hârlău cinci sinagogi, printre care și Sinagoga Mare (construită la începutul secolului). Comunitatea dispunea de o brutărie care producea pâine nedospită (matza), o baie rituală, un abator și o școală de Talmud Tora. Printre rabinii comunității evreiești din Hârlău au fost Haim Itzhak Aizikson (născut la Hârlău în anii '80 ai secolului al XVIII-lea și decedat la 72 ani; a
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
Cristos și resping, pe baza textului din Ioan 6, concepțiile transubstanțialistă și consubstanțialistă susținute de alte grupări creștine. Pasajul din 1 Corinteni 11:23-34 este de asemenea citat adeseori, conținând instrucțiuni pentru practica euharistiei. Pâinea folosită poate fi dospită sau nedospită (cea din urmă variantă e preferată în cele mai multe cazuri în Statele Unite, considerându-se că ar fi mai aproape de prima Cină). Promovarea de către baptiști a abstinenței de la alcool a dus la practica pe scară largă a folosirii pentru euharistie a sucului
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
alege ca să-și așeze Numele acolo", însă Festivalul Paștilor era și este ținut în cămine. Un credincios a lui Mesia nu poate continua a trăi ca înainte: „Curăța-ți dintre-voi aluat vechi, ca să fiți amestec nou, după cum sunteți voi nedospiți; căci Pasca propie Mesia, el a fost jertfit pentru noi. De aceea, să ținem festivalul, nu cu aluat vechi, nici cu dospire de răutate și de viclenie, ci cu paștile purității și ale sfințeniei. ” (1 Corinteni 5:7,8). Dacă
Bediqat Hameț () [Corola-website/Science/331672_a_333001]
-
sine, deși nu în mod exclusiv. Pentru euharistie se folosește pâine de grâu și vin de struguri. Potrivit evangheliilor sinoptice (Matei, Marcu și Luca), Iisus la Cina cea de Taină a sărbătorit paștele evreiești în ziua potrivită, deci cu pâine nedospită. După evanghelia după Ioan, însă, cina cea de taină a avut loc înainte de paștele evreiesc, deci, probabil, ar fi folosit pâine dospită. Totuși, acest lucru nu a constituit o problemă pentru creștinii din primele secole. În general, toate riturile foloseau
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
dospită. Totuși, acest lucru nu a constituit o problemă pentru creștinii din primele secole. În general, toate riturile foloseau pâine dospită și care conține și sare. Copții folosesc pâine dospită, dar nesărată. Totuși, de la bun început, ritul armean folosea pâine nedospită și necoaptă în cuptor, pe motiv că la liturghie materia euharistiei trebuie să fie vie, netrecută prin foc. Acest obicei se păstrează și într-o legendă despre sfântul Grigore Luminătorul. Totuși, folosirea pâinii nedospite a fost preluată de la armeni, în
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
bun început, ritul armean folosea pâine nedospită și necoaptă în cuptor, pe motiv că la liturghie materia euharistiei trebuie să fie vie, netrecută prin foc. Acest obicei se păstrează și într-o legendă despre sfântul Grigore Luminătorul. Totuși, folosirea pâinii nedospite a fost preluată de la armeni, în secolul al VI-lea, de către ritul maronit, apoi s-a răspândit, între secolele al VIII-lea și al XII-lea, și în Occident. În secolul al XI-lea se pune problema felului de pâine
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
să folosească obiceiul local. Biserica Anglicană a hotărât, în secolul al XVI-lea, revenirea la practica de la început, de a folosi pâine dospită. Totuși, în urma lucrărilor lui John Henry Newman, anglo-catolicii folosesc pâine azimă. Biserica reformată folosește, de asemenea, pâine nedospită. În ziua de astăzi, la nivel ecumenic, se admite următoarea ipoteză: Iisus ar fi sărbătorit Paștele evreiesc cu adevărat, deci cu pâine nedospită, însă în mod anticipat, cu o zi înainte de data Paștelor. Drept aceea, felul pâinii nu mai pune
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
Totuși, în urma lucrărilor lui John Henry Newman, anglo-catolicii folosesc pâine azimă. Biserica reformată folosește, de asemenea, pâine nedospită. În ziua de astăzi, la nivel ecumenic, se admite următoarea ipoteză: Iisus ar fi sărbătorit Paștele evreiesc cu adevărat, deci cu pâine nedospită, însă în mod anticipat, cu o zi înainte de data Paștelor. Drept aceea, felul pâinii nu mai pune problema din punct de vedere teologic. În mod normal, riturile bizantin, latin, ambrosian, mozarab, galic, asirian și anglican modern pun și puțină apă
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
din Munții Asamel, când se refereau la ziua de 21 martie spuneau "Gündönümü" (Întoarcerea zilei). La această dată oamenii îmbrăcau haine noi, sacrificau animale și organizau petreceri câmpenești unde mâncau împreună ceea ce pregateau special pentru această sărbătoare: halva, "kete" (placintă nedospită coaptă pe vatră), ouă vopsite. În regiunea Aralık întâlnim cultul apei și cel al focului. În noaptea ce leagă ziua de 19 martie de cea de 20, oamenii merg și se scaldă în apele limpezi ale râurilor spunând rugăciuni și
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
căciulă de miel, opinci sau ciobote înalte. Încet, încet au început să apară tot felul de materiale, au apărut negustorii evrei, iar lumea cumpăra mai ales pentru sărbători, haine noi și încălțăminte. În trecut, hrana era pâinea dospită, (chită) sau nedospită (azimă) iar mai tîrziu s-a început a se consuma mămăligă, fiindcă se făcea mai repede și se consumau lemne mai puține. Ca „udătură”, oamenii aveau animale, păsări, legume, fructe, hagimă și pur (ceapă și usturoi sălbatic), linte, bob, cartofi
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
au fugit, pe ascuns de la sinod. La începutul lui iunie, aproape toți grecii, cu excepția lui Markos și a puținilor săi partizani, recunoscuseră legitimitatea formulei și de la Fiul. Drept răspuns, papa a consimțit să socotească valabilă nu numai euharistia cu pâine nedospită, ci și pe cea cu pâine dospită. La 10 iunie a murit Iosif II, care era foarte bătrân.Împăratul, asupra căruia căzuse, acum, principala responsabilitate pentru viitorul ortodoxiei, a început să se comporte cu mult mai multă prudență și făcea
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]
-
în amintirea celor patruzeci de ani de pribegie în deșert. În timpul celor șapte zile ale sărbătorii Paștelui פסח (Pessah) (în amintirea ieșirii din Egipt מצרים) nu se mănâncă pâine dospită din cele cinci feluri de cereale, ci numai „pască”, pâine nedospită (în ebraică "mața" מצה). Iom Kippur (יום כפור iom kippùr, Ziua ispășirii) - este una din cele trei mari sărbători evreiești; este ziua de post religioasă ebraică care celebrează ziua ispășirii. În Torah este numită Yom haKippurim ("Ziua celor care ispășesc
Iudaism () [Corola-website/Science/296541_a_297870]
-
fi măcinată mai mașcat sau mai fin și este săracă în gluten, dar bogată în grăsimi și zaharuri. Foarte fină și cu un gust dulceag, făina de orez este potrivită pentru a îngroșa cremele sau sosurile și conferă friabilitate aluaturilor nedospite. Din grâul farro se obține o făină folosită în panificație. Făina de mei are o aromă asemănătoare cu cea a mămăligii și se folosește, împreună cu alte tipuri de făină, la prepararea diverselor copturi. Făina de secară este utilizată, alături de alte
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
din conducerea epitropiei sau ai administrației comunității erau mari iar bani, după cum se va vedea, erau destui. Cât despre așa-zisa fabrică de azimă, trebuie să punem la curent publicul cititor asupra cuvântului „azimă”, care înseamnă o turtă din aluat nedospit folosită atât de catolici la împărtășanie (la ortodocși, anafură) cât și de evrei la marea sărbătoare a Paștelui evreiesc ce are loc primăvara, fără nicio legătură cu Paștele creștin. Pentru repararea băii, fuseseră prevăzute în bugetul comunității importante sume de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la un savuros sos de carne, de pește, fructe sau legume gătite cu masala un amestec de mirodenii locale, pisate sau măcinate. Aceasta era de regulă adăugată la mâncărurile, mai curând, foarte simple de cereale sau făină, coapte în pâine nedospită (în nord) sau în orez fiert (în est și sud). Astfel, curry dădea savoare și varietate. Un text din secolul al V-lea descrie cum eroul mănâncă "orez dres cu unt și cu toate soiurile de curry". În zilele noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Hull House, În cafenele și magazine de dulciuri. Cei care conduceau furgoanele bogat ornate În alb și stacojiu ce transportau vafele și care-i anunțau pe copii prin sunete de goarn) purtau astfel de must)ți bogate. (Vafele, din aluat nedospit, cleioase și preș)rate cu zah)r pudr), un penny bucată.) Ne uit)m prin ilustrate, c)utând ceva deosebit. Elias Canetti, excelent romancier și psiholog cam excentric, afirm) undeva c) pasiunea pentru antichit)ți demonstreaz) c) suntem canibali, dac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec, cingătoare bărbănoc - plantă, merișor bătătură - fir trecut prin urzeală bătucel - plantă, muscă-cîinească beldie - vrej, cotor beleală - jupuitură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
botezul se face prin stropirea cu apă, și nu prin scufundare; b) ungerea cu Sfântul Mir nu se aplică minorilor; c) Împărtășania mirenilor se face numai cu pâine (cu pâine și vin se Împărtășesc doar membrii clerului). Se folosește pâinea nedospită (azima); d) folosirea limbii latine în slujba religioasă. Astăzi, evident, această regulă nu mai funcționează; e) celibatul întregului cler (la ortodocși, el e valabil doar pentru călugări); f) interdicția clericilor de a deveni mireni; g) instituția cardinalilor; h) recunoașterea a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
curat sămănătorist (...). La țară, dacă-ți vine gustul să mergi cu mîinile la brîu sau la spate, numai în cămașă ori cu un băț în mînă, mergi cum poftești. Acolo-i libertatea. La oraș, pîinea e rea, tare, nesărată, neagră, nedospită, acrită sau prea proaspătă, crudă, fără gust. La țară ea e din grîu bun, măcinat la moară bună, din făină trecută prin trei site, coaptă în cuptor mare, frămîntată cu apă bună, albă ca zăpada, pufoasă ca buretele. ("Lipsa de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
remarcabilă flexibilitate: ele nu cereau o convertire integrală, ci numai acceptare a patru puncte considerate esențiale - 1.recunoașterea supremației papale; 2. purcederea Sfântului Duh și dela Fiul(filioque), nu numai dela Tatăl; 3.recunoașterea existenței purgatoriului și 4. folosirea pâinii nedospite la euharistie - cei «uniți» astfel cu Roma urmând să păstreze riturile și datinile practicate dintotdeauna. În schimbul acceptării unirii cu Biserica Romei, clerul până atunci ortodox avea să beneficieze de privilegiile acordate clerului catolic. Românilor li se deschidea astfel perspectiva de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pizmă și procopsire. Fapt este însă că analiza etimologică, adâncind istoria cuvântului, poate ajunge la rezultate care depășesc aparențele. Azimă, cuvânt românesc, format din prefixul a„fără” și rădăcina pe care o găsim și în a zămisli; vgr. ’άζυμος „pâine nedospită, iar ζυμη „ferment, drojdie, dospeală”, rom. zeamă, lat. zema „zeamă, fiertură”, de unde putem ajunge la zem „pământ” (Vezi rom. a geme, lat. gemo „a fremăta, a fi plin, încărcat”) și la zevs „atotfăcătorul, zămislitorul”. A blestema este cuvânt compus (bles
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
dintre cele trei sărbători evreiești care impune pelerinajul la locurile sfinte. Totodată, este considerată și sărbătoare a primăverii, simbolizând reînnoirea naturii, dar și a omului. Deoarece pe parcursul a opt zile cât durează sărbătoarea se consumă tradiționala „matza“ (azimă) din aluat nedospit, Pesah mai are și denumirea de sărbătoarea azimelor. În acest an, Pesah-ul durează între 6 și 13 aprilie, perioadă în care primele și ultimele două zile sunt de sărbătoare, iar celelalte doar parțial. Specific acestei sărbători este masa de seder
Agenda2004-14-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282265_a_283594]