3,677 matches
-
al bibliografiei”, realizat de Eric Friedman (Universitatea din Orléans) și un altul de Remus Zăstroiu (Institutul Philippide din Iași). În ansamblul lor, aceste , poet și filosof contribuie în chip substanțial la recitirea unei opere ce iese tot mai mult din nedreapta “perioadă de eclipsă”. Împreună cu reeditarea operelor, întreprinsă în ultimii câțiva ani de Michel Carassou și editura sa, Paris-Méditerranée, și cu “Caietele Benjamin Fondane”, editate la Ierusalim (editor: Monique Jutrin) de societatea de studii care poartă numele scriitorului, actele acestui colocviu
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
nevoie de mine”. Dar ca un creștin iertător ce este îl binecuvântează: „Israele, fii pururea fericit și deasupra tuturor nevoilor.” O mare tristețe îl încearcă pe Galaction când „citește articolele Tratatului de pace impus bietei noastre patrii”. Conferința a fost nedreaptă cu noi pentru faptul că nu ni s-a recunoscut cobeligeranța și că hotarele ne-au fost mutilate. Însă când moare Stalin, acomodantul nostru conformist „se roagă pentru el seara și dimineața”, în loc să-l anatemizeze. Ca slujitor al Domnului, înclinăm
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
Îndefinitiv, dl George este de acord cu teza editorialului și anume că Agîrbiceanu a fost deposedat de originalitatea prozei sale de către prestigiul dobîndit de opera unor prozatori cu care Agîrbiceanu avusese similitudini tematice ori artistice. Doar că i se pare nedreaptă. S-ar fi așteptat ca o lectură actuală s-o repare. Ceea ce dl George nu pare a fi înțeles din editorialul cu pricina este că exact aceasta este lectura nouă propusă și anume greutatea de a-l mai citi pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
-și face cultul personalității și să publice campioni ai omagiilor ceaușiste precum Ion Dodu Bălan și Nicolae Dragoș. În nr. 43 al „Memoriei”, rămasă aproape singură în obstinația pentru adevăr în „procesul comunismului”, sînt aduse noi și noi mărturii despre nedreptele, inumanele suferințe din închisorile comuniste, despre regimul criminal și instrumentele sale de zdrobit vieți. Deosebit de impresionantă e evocarea lui Gheorghe Năstase despre „Academia” din Aiud și despre figura luminoasă a profesorului Ion Petrovici. În martie 1952 regimul deținuților s-a
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
puțin cunoscuți, artiștii clasicizați o au pe aceea de a părea doar cunoscuți. De cele mai multe ori numele lor se transformă în renume, renumele în mitologie, iar mitul se strecoară discret în conștiința publică și sfîrșește prin a înlocui opera. Deși nedreaptă, această situație este o sursă inepuizabilă de confort. Neexpuși de multă vreme liber, sistematic și fără prejudecăți, Grigorescu, Andreescu, Luchian, Tonitza, Petrașcu, Pallady, alături de încă vreo cîțiva din aceeași categorie, au devenit simple repere onomastice. Aproape inaccesibili publicului larg, ei
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
o pâine din care unii mănâncă miezul, alții coaja. Mai mult, poeții înșiși plusează și spun că "cititorul face poezia", care nu e departe de ideea lui Borges. Din păcate, în practică lucrurile sunt mult mai dure și poate mai nedrepte. Pentru a nu fi suspectat că mă aflu în preajma cine știe cărei rele intenții sau a vreunui tip de resentiment, precizez din capul locului că poeții aleși pentru această pagină n-au scris cu nici un chip pentru mine. Până la urmă, poate e
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
triumf personal, încep să-și pună problema unui nou loc de muncă. De regulă, se întorc, amnezici, la poarta uzinei pe care-au fericit-o cu înalta lor competență muncitorească și încep să vocifereze c-au fost dați afară pe nedrept. Protestează ei ce protestează, mai dau c-o piatră în director, mai blochează o șosea națională, mai aruncă vina pe străinătatea care-a ruinat înfloritoarea economie națională, mai ridică amenințător pumnul și promit că data viitoare nu se vor lăsa
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
de Literatură Comparată, un interes sporit pentru stimularea comparatismului românesc. Sau totul n-a fost decât o modă trecătoare? S. V. - Evident, afirmația dubitativă, conținută în ultima parte a întrebării dumneavoastră, este exclusă din start, ca fiind superficială și acut nedreaptă. Seriozitatea și durata preocupărilor comparatiste, lucrările individuale sau colective publicate, o demonstrează cu priso- sință. După ctitorirea teoretică de către Tudor Vianu, a urmat momentul Alexandru Dima cu contribuții incontestabile în definirea temeiurilor metodologice și organizarea cercetării propriu-zise. În acest răstimp
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
de utilitate publică. „Scrisoarea spaniolă" e un text puternic, un text care doare prin intensitatea dramei unui om care simte - știe - c-a pierdut definitiv ceva din el însuși și acceptă acest fapt nu ca pe un accident al destinului nedrept, ci ca pe o alegere personală. Cît de intimă e această scrisoare, o arată chiar finalul: „Iertare pentru această indiscreție și revărsare de apăsări - orice asemănare, în oglindă, e adevărată." „Scrisoarea bavareză", în schimb, e o atent controlată construcție stilistică
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
mult din profesorul de română transpare din rândurile cărții și prea puțin din criticul literar a cărui voce originală ne-am aștepta să o auzim. Disocierea între cele două categorii vine, după cum știți, de la Călinescu și, deși în multe cazuri nedreaptă și jignitoare, surprinde totuși cel mai bine condiția cărții de față. Domină aici formulările descriptive, subtilitățile „de bun-simț", aprecieri critice valabile dar catacretice, într-un cuvânt, tot ce ar trebui să afle un elev în legătură cu proza lui Voiculescu și categoria
Înapoi la magia textului by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13895_a_15220]
-
bine aleasă de Dumnezeu pentru sfîrșitul vieții ei"... Mai avem în carte și cîteva portrete autentice ( Iliu, Lovinescu, Dan Nuțu), și multe portrete șarjate, de o subiectivitate delirantă ( de pildă viziunea lui Săucan asupra lui Pintilie, cît se poate de nedreaptă). Dar să nu călcăm cu bocancii unei logici elementare peste fantasmele lui Mircea Săucan... Volumul, editat în seria de acum prestigioasă a "Caietelor culturale" coordonate de Geo Șerban, a fost conceput de Iulia Blaga ca o carte-scenariu, urmărind "panorama unei
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
sufragerie, că ar face tot posibilul să-i asigure condiții pentru... Dar să nu fim funebri... În orice caz, este trist și revoltător să vezi la televizor cum oameni nevinovați și pașnici își sfârșesc zilele într-un mod atât de nedrept în timp ce alții, cu mult mai nedrept, continuă să trăiască și să fie invitați la talk-show-uri pentru ca, senini și importanți, să vorbească telespectatorilor despre chestiuni în ale căror hățișuri ei înșiși se pierd... Unii nu se mai găsesc până la sfârșitul, sau
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
să-i asigure condiții pentru... Dar să nu fim funebri... În orice caz, este trist și revoltător să vezi la televizor cum oameni nevinovați și pașnici își sfârșesc zilele într-un mod atât de nedrept în timp ce alții, cu mult mai nedrept, continuă să trăiască și să fie invitați la talk-show-uri pentru ca, senini și importanți, să vorbească telespectatorilor despre chestiuni în ale căror hățișuri ei înșiși se pierd... Unii nu se mai găsesc până la sfârșitul, sau foarte rar, iar alții niciodată. Moment
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
în minte, găsesc tonul și vocabularul perfect pentru traduceri dintre cele mai dificile, argotic-erotice sau cum or fi. Tocmai de aceea ni se pare că revolta lui Dragoș Bucurenci împotriva traducătorilor in corpore și acuzele lui generalizatoare sînt întîrziate și nedrepte. D.B. scrie, simplificator, că în traduceri ar trebui spuse numai cuvintele cu p... și nu substitute. Îl deranjează în special cuvîntul "fofoloancă" (D.B. nu pare să știe că acesta a fost impus în literatură de un maestru al limbajului erotic
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
mai mare curaj cu fiarele. Voind, deci, proconsulul să-l convingă să se lepede de Hristos, zicându-i că-i pare rău de tinerețea lui, el a întărâtat singur fiara împotriva sa, lovind-o, voind a scăpa mai repede de nedreapta și nelegiuita viață (ce-i oferea)”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Policarp - episcopul Smirnei, III, în PSB, vol. 11, p. 32) „Cum, însă, proconsulul stăruia și-i zicea: Jură (pe zei) și te voi elibera, blestemă pe Hristos!, Policarp i-a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
frânt (Chișinău, 1966), oricât ar fi acesta de reprezentativ pentru prozator, pentru o epocă și pentru generația șaizecistă basarabeană. (Am scris despre el în România literară, nr. 20 din 25-31 mai 2005.) Nu ar putea fi acceptată această simplificare, profund nedreaptă. La o maximă exigență, raportată, desigur, la context, ar fi de luat în seamă și alte scrieri epice ale aceluiași autor: romanele Ignat și Ana (1979), Sânge pe zăpadă (1985) și Cumplite vremi (1990), ultimele două fiind părți ale unei
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
Ion Simuț Am impresia că s-a discutat infinit mai mult despre omul politic, ideologul și istoricul Nicolae Iorga decât despre scriitor. Și mi se pare profund nedrept. Opera scriitorului Nicolae Iorga are valențe nebănuite și încă insuficient lămurite. Funcționează în sfera literaturii iorghiste și o rivalitate internă. Scriitorul (poet, prozator, dramaturg) este eclipsat de istoricul literar de erudiție fabuloasă și de criticul literar de direcție sămănătoristă, foarte
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
vină, de crimă, hărțuită și tîrîtă în plin absurd de niște impostori, neterminați și confuzi, slujitori obtuzi ai unui regim obtuz, el însuși criminal. În atitudinea copilărească, naivă a unei femei, de fapt, care, cu lațul unei condamnări aberante și nedrepte, naște situații în care prostia se amestecă cu nebunia învinuitului fără vină care apelează, parcă, la basm, la fantasme copilărești, ca să scape de formele unui absurd șocant. Toate astea cu farmec scenic. Șerban Cellea, de asemenea, m-a surprins ca
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
care, neputînd să-și găsească satisfacția în această lume, proiectează dreptatea în cealaltă lume, lumea de apoi. E compensația prin care putem să supraviețuim psihic într-o lume în care dreptatea nu are ce să căute. Căci dacă lumea e nedreaptă, măcar Dumnezeu să fie drept. Și atunci nu ne rămîne decît să-i dăm lui putința de a corecta și îndrepta toate inechitățile, mîrșăviile și crimele pe care justiția lumii acesteia nu le poate corecta sau îndrepta. Pe scurt, dreptatea
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
să vie cândva să-și deschidă ferestrele doar bătaie a pleoapei atât și o umbră coboară pe lume încheieturi de case și poduri se subțiază pe dig Parcele îmi îngână vaporoase nimicuri duc marea la buze etc., etc. Licăr E nedrept să trăiești într-o casă a semnelor lângă lampă o pagină albă mâinile mele se întunecă din regatul răbdării nu poți ieși și ochii minții se întunecă acolo în adânc amănuntul domnește un licăr o pală de vers ființă de
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/3943_a_5268]
-
moartea care, de regulă-i, o mare rușine S-a prefăcut în nerușinare. Dar în obrazul meu crește sânul mare Al Iubitei Mame Cibela Către care m-am născut, trăiesc și mă-ndrept De pe când nu-i fusesem samavolnic și nedrept Smuls de la divinu-i piept Să mă înlocuiască Petru și Pavel cu Puradelul Acela. 13.X.2009 Ca o farsă, istoria Așa a fost și-atunci: în Agora, Păstorii daci Mergeau cu mieii din cetățile de stânci Purtați la piept de
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
Șerban Foarță Rondel (I) Magistru-i pe piciorul drept, Învățăcelul, pe cel stîng, Pe ambii ghetele-i constrîng Procrustian, în ev nedrept, Cînd mai atroce, cînd nătîng, Ba chiar de-a binelea inept, Cu cel ce stă-n piciorul drept, Cu cel ce stă-n piciorul stîng. Spre cadră, ochii de-i îndrept, Surîd că ei (cum să-i deplîng?!), Întorși la
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
a motiva lectura. S-au pronunțat multe, foarte multe, nume ale literaturii universale, și nu numai, cu care scrisul lui Dan Lungu ar avea câte ceva în comun. Cred că aplecarea aceasta spre sursologic nu numai că, făcută fără măsură, este nedreaptă pentru autor (în fond, la această vârstă a literaturii, asemănările de acest tip sunt structural numeroase și absolut inevitabile, căci orice bun scriitor de astăzi este un filtru: scrie și ceea ce citește), dar nu cred că are o relevanță prea
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]
-
poată vedea mai bine sau spre a fi siguri că sînt bine auziți și înțeleși. Portretele sînt todeauna martori; asta li-e menirea. Martori care aprobă sau condamnă, dar care nu pot fi nicidecum ignorați. Nu întîmplător, în astăzi pe nedrept uitata scenă a portretelor din Hernani, don Ruy Gomez de Silva nu-și trădează oaspetele (chir dacă acesta-i e dușan de moarte), ca să nu-și atragă oprobriul strămoșilor de pe pereți. Don Ruy Gomez evocă faptele mărețe ale acestora (ei
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
mea, Țarcul nu a înregistrat. Și este totuși o carte „de ținută”, „scrisă bine, frumos, limpede”, cum constata Nicolae Bârna în amintita cronică. O carte cu o structură complexă, aș adăuga, antrenând desfășurări epice și personaje care se rețin. Este nedrept să fie ignorată. Să spun însă că nu de o carte nouă este vorba, și nici de o reeditare, ci de o carte restaurată. La origine s-a aflat romanul Diminețile lungi, scris de Costache Anton pe la începutul anilor ’70
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]