38 matches
-
al pozei hipersenzuale, faunești, dar și un virtuoso al reminiscențelor ludice, gata de a-și provoca stări poetice, de a improviza pe o temă dată, cu efecte îndoielnice uneori în plan artistic. Căderi de tensiune expresivă, arborescențe decorative, stări poetice neelaborate, mimetice, manierism, iată o seamă de defecte tipice poeților prolifici, ispitiți când și când, în numele propriei reputații orfice, de a poetiza, de a-și expune talentul unor prea numeroase motive și solicitări de moment ce nu rimează cu clipa de
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
a improviza pe trei teme date. Mezinul s-a speriat și a început să plângă, dar când i s-a spus că dacă termină repede, va ieși la joacă, s-a învoit. După nici un ceas, a bătut la ușă. Mai neelaborate, fiindcă se grăbise, sonetele erau totuși mai frumoase ca niciodată. La șase ani, avea scrisă o epopee. Un fel de basm în versuri. Vreo cincisprezece mii. La nouă ani a refuzat să mai aștearnă un rând. Zicea că nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
ca atare, o existență prin mijlocirea mass-media, în care se pune problema de a trăi nu propria viață, ci pe cea a altuia, care povestește, se agită, lovește, se dezbracă sau face dragoste în locul tău. Pentru că instinctele subzistă la telespectatori, neelaborate, în manifestarea lor cea mai frustă forța ca violență, dragostea ca erotism, erotismul ca pornografie și pentru că nu este vorba ca aceste instincte reduse la expresia lor cea mai simplă să se actualizeze de-adevăratelea, ci doar să obțină un
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
numai de obiectul care îi preocupă în mod special; - nu se joacă cu alți copii; (acest comportament este foarte ușor observat de părinți și care îi îngrijorează obligându-i să se adreseze medicului). Copilul autist preferă jocurile solitare, stereotipe, sărace, neelaborate; - au capacitate profundă de a relaționa empatic cu propria mamă sau cu altă persoană. Când mama pleacă din cameră, copilul nu se îngrijorează, chiar poate să mimeze “sărutul în fugă”, convențional, își ia rămas bun, dar parcă tot “nu o
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
piept, își pot mușca degetul, se pot lovi peste față până se învinețesc, parcă nu simt durerea, nici a lor dar nici a altora. Particularitățile jocului la copilul autist se manifestă în modalitatea de desfășurare în modul stereotip și repetitiv, neelaborat, necreativ. În loc să creeze, să imagineze, copilul autist mimează repetitiv atitudini sau gesturi, prezintă un deficit în activitatea imaginativă la diferite niveluri ale simbolismului, nu poate înțelege natura simbolică a jucăriilor. Este afectată abilitatea de a substitui un obiect cu altul
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
Are virtuți desigur, fără număr Roșeața buzelor și a obrazului lumină Să nu le uiți o veșnicie! Și cum privirea și-o Înclină Ce cald prin inimă te ia”. Margareta și Mefistofel sunt personaje complementare: virtutea morală și pulsiunile primare, neelaborate. Ca și Faust, care-și resimte dubla natură interioară, la rândul său, Sf. Pavel spunea: „Nu binele pe care-l doresc, ci răul pe care nu-l doresc, Îl fac”. Este același sentiment al dublului care este resimțit În planul
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
specialiștilor, retorica a avut o formă populară înrădăcinată în ocultism. Hermes Trismesgistul, Jakob Böhme și mulți alții s-au ocupat de importanța retoricii în scrierile lor hermetice. Există așadar o variantă științifică și elaborată a acesteia, dar și una populară, neelaborată, caracterizată prin simplitate, polisemantism, una care lasă loc metaforei și imaginației. În sens strict, retorica populară este asemenea unui schimb simbolic sau a unui schimb structurat social. De exemplu, în satul tradițional povestitorii sau "gura satului" făceau dintr-un fapt
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere, specifice oralității, formulări eliptice etc. Compunerile scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată, iar în cazul textelor epistolare se actualizează și structuri sintactice formalizate, convenționale; - nivelul stilistic este structurat de spontaneitatea comunicării, de implicarea afectivă și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Volumul de debut al lui G. , Nici o tangentă la inimă! (1968), prezintă un poet fără o pecete stilistică specifică, evoluând pe traiectoria unui neomodernism cuminte, vizibil marcat de modelele anilor ‘60, Nichita Stănescu și Nicolae Labiș. O lirică a sentimentului, neelaborată, fără nimic șocant ori agresiv, melodioasă, cantabilă (uneori pe tipar folcloric), spontană până la facilitate. O constantă în scrisul său e lapidaritatea versului: poeme și versuri scurte, cu o tăietură rapidă, precisă. Cărțile următoare nu demonstrează încă o vocație autentică, multe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
și trebuie să devină un obiect al cercetării științifice." [2] În aceeași lucrare, Achim Mihu definește sociometria ca fiind "tratamentul cantitativ al relațiilor interumane preferențiale." Preferința manifestată prin alegere, respingere sau indiferență dintre persoane, presupune spontaneitate afectivă, trebuie să fie neelaborată, exprimată intuitiv și imediat. 5.2 Ce determină alegerea sociometrică? După N. Ralea și T. Herseni: "Oamenii se atrag, se resping sau își sunt indiferenți, în primul rând nu după sentimentele lor, ci după trebuințele lor, după interesele lor social
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
legislația democratică este definită veșminte exotice, aduse cine mai știe de unde și croite cine mai știe pentru cine. La fel gândește și Cezar Bolliac care, în Trompeta Carpaților (7/19 aprilie 1868), combate aceeași traducere formală, mecanică, de legi străine, neelaborate. De altfel, tot el declarase, în 1861, că noi facem legi, ca să nu se ție, facem școli ca să nu se poată învăța într-însele, facem tot ce nu voim să fie. Să ne reamintim și de Maiorescu: Am deprețiat și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
închipui o masă „adevărată“ fără „un grătărel“ de porc, de preferință, și, pe cât se poate, din bucăți cu ceva grăsime (fleică, ceafă). Să ne reamintim celebrul triunghi culinar studiat de Claude Lévi-Strauss. Toate culturile cunosc trei stări ale alimentului: crudul (neelaborat), gătitul (elaborat cultural) și putredul (elaborat natural). Toate tehnicile de pregătire a unui aliment se înscriu în acest triunghi: frigerea, de pildă, ține de domeniul crudului (căci alimentul se află în contact direct cu focul, fără nici un element de mediere
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
apel cu precădere. Școala, universitatea etc. nu fac nimic În acest sens și cel mai adesea consideră scrisul o Însușire naturală a elevilor și a studenților lor. În consecință, scrisul și interpretarea istoriei În România rămîn la nivelul unor metafore neelaborate, preluate de regulă din aer, din pneuma timpului. Al treilea motiv este că sursele istorice sînt folosite ilustrativ, și nu argumentativ. Mai precis, după „selecția” citatelor necesare, acestea sînt organizate Într-o anumită compunere În care ele joacă rolul argumentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]