200 matches
-
cuprind mai mult de 24 de poezii. Pe lângă această selecție „alfabetică” (ghilimelele atrag atenția că principiul alfabetic este doar un pretext), ediția ne oferă însă, pe lângă originalul neoelen, și o traducere plurilingvă a respectivelor 24 de poeme, realizată, în limbile neerlandeză, engleză, germană, franceză, italiană, spaniolă, catalană, portugheză, română și rusă. De asemenea, în premieră, Liviu Franga ne propune o traducere a lui Konstantinos Kavafis în limba latină, ceea ce ridică și mai mult miza antologiei, întrucât o transformă într-o „școală
Kavafis plurilingv by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4120_a_5445]
-
milion de locuitori, fiind una dintre cele trei regiuni ale statului federal Belgia. Prin extensie, termenul Bruxelles poate de asemenea să denumească prin metonimie instituțiile Uniunii Europene, de cele mai multe ori Comisia Europeană. Bruxelles este oficial bilingv, limba franceză și limba neerlandeză fiind cele două limbi oficiale. Franceza este limba majorității populației, precum și cea mai utilizată limbă. Din punct de vedere istoric, limba vorbită în Bruxelles era un dialect local al dialectului brabantian al neerlandezei. Orașul a devenit un centru a numeroase
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370760_a_372089]
-
să prezint succint orașul nu numai așa cum l-am perceput eu vizitându-i centrul, ci și așa cum este el descris în wikipedia de pe internet. Gent-ul este un oraș flamand, olandezofon, situat în provincia Flandra de Est. Limba oficială este limba neerlandeză (olandeza), însă este înțeleasă aproape peste tot germana. Franceza și engleza sunt limbi vorbite de multă lume. Populația orașului împreună cu suburbiile, era în 2008 de 237.250 locuitori (acum după peste opt ani de migrație este posibil să fie aproape
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
de locuitori. Se învecinează cu Țările de Jos, Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Franța și Marea Nordului. Este situată pe frontiera ce divide Europa germanică de Europa latină iar cele două mari regiuni ale țării marchează acest lucru. Regiunea de limbă neerlandeză (flamandă) Flandra, situată în jumătatea de nord a țării, are 58% din populație iar regiunea de limbă franceză Valonia, situată în jumătatea de sud, are 32% din populație. Regiunea capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o enclavă majoritar francofonă situată în
FESTIVALUL FLORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370753_a_372082]
-
Lucia Hossu Longin Teatrul de televiziune este un proiect coordonat de CASA DE PRODUCȚIE TVR și difuzat pe TVR 2 în fiecare seară de luni, și în reluare marți. [1] La genèse d’une pièce..., articol publicat inițial în traducere neerlandeză, cu ocazia premierei piesei, în cotidianul De Standaard, din 24 aprilie 1930, sub titlul Mij niew werk «Een onnoozel hart in de wereld» (Noua mea piesă «O inimă inocentă în lume») și rămas inedit în franceză, pînă la publicarea lui
UNITER 25 si Revolutia la TVR cu spectacolul CE ZI FRUMOASA luni 18 mai () [Corola-blog/BlogPost/339398_a_340727]
-
de Cristina Ștefan , publicat în Ediția nr. 2209 din 17 ianuarie 2017. René Descartes și un tânăr filozof băcăuan, Mihai-Dragoș Vadana Corespondenta completa. Volumul I: 1607-1638/ Corespondenta completa. Volumul al II-lea: 1639-1644/POLIROM 2014 Traducere din franceză, latină și neerlandeză de Vlad Alexandrescu, Robert Arnăutu, Robert Lazu, Călin Cristian Pop, Mihai-Dragoș Vadana, Grigore Vida Note, cronologie, note complementare, bibliografie și indici de Vlad Alexandrescu, Robert Arnăutu, Călin Cristian Pop, Mihai-Dragoș Vadana, Grigore Vida Cărțile mi-au fost aduse cu împrumut
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
și ale notelor, consemnărilor atașate acestor două volume enciclopedice, sub îngrijirea ... Citește mai mult René Descartes și un tânăr filozof băcăuan, Mihai-Dragoș VadanaCorespondenta completa. Volumul I: 1607-1638/ Corespondenta completa. Volumul al II-lea: 1639-1644/POLIROM 2014Traducere din franceză, latină și neerlandeză de Vlad Alexandrescu, Robert Arnăutu, Robert Lazu, Călin Cristian Pop, Mihai-Dragoș Vadana, Grigore VidaNote, cronologie, note complementare, bibliografie și indici de Vlad Alexandrescu, Robert Arnăutu, Călin Cristian Pop, Mihai-Dragoș Vadana, Grigore VidaCărțile mi-au fost aduse cu împrumut de preotul
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
în materie, cărora li-i rușine să-și declare incompetența și dau, prin urmare, note după rudele în chestie? Pentru asta ar trebui pana {EminescuOpXI 359} novelistului american Bret-Harte, spiritul jucătorilor de cărți din San-Francisco sau ochii observatori ai școalei neerlandeze. Știe d. Conta ce se petrece cu chipul acesta sub ochii săi? Nu credem. Cordeua asta de concurs publicat, amânat, republicat și reamînat ajunge îndărăt într-un timp în care d-sa nu era încă ministru. După scena în care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Poeme, pref. trad., București, 1965; François Mauriac, Thérèse Desqueyroux, București, 1966 (în colaborare cu Emma Beniuc), Thérèse Desqueyroux. Cuibul de vipere, București, 1967 (în colaborare cu Emma Beniuc); Attila Jozsef, Poezii-Versek, ed. bilingvă, pref. trad., București, 1967; Antologie de poezie neerlandeză, olandeză și flamandă, pref. Garmt Stuiveling, București, 1973 (în colaborare cu Ion Caraion, Aurel Covaci și Petre Solomon). Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, I, 218-228; Perpessicius, Opere, VIII, 267-271, IX, 24-26, X, 297-302, XI, 25-28; A. E. Baconsky, Colocviu critic, București
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
-le preferate străzile orașului, „pline de viață și de aventură”. În locuințele moderne, dacă În bucătărie se află și un televizor, atunci statutul său de Încăpere cu cel mai mare grad de utilizare este fără concurență. Talja Potters, o colegă neerlandeză, mi-a spus că, În apartamentele pentru muncitori construite În Olanda Între 1920 și 1970, dimensiunile bucătăriei erau intenționat reduse la minimum, pentru a-i obliga pe oameni să ia masa și să socializeze În sufragerie, asemenea celor din clasa
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
LE, publicație literară apărută la Bruxelles, apoi la Louvain (Belgia) între 22 decembrie 1967 și 24 octombrie 1972, ca revistă de poezie plurilingvă, în limbile franceză, neerlandeză, engleză și română, sub egida Institutului „Mihail Eminescu”. Director fondator și redactor responsabil este Mihail Steriade. Intenția inițială fusese ca periodicul să aibă o frecvență trimestrială, dar au existat ani în care au apărut doar câte două numere, astfel încât s-
JOURNAL ROUMAIN DES POÈTES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287676_a_289005]
-
inițială fusese ca periodicul să aibă o frecvență trimestrială, dar au existat ani în care au apărut doar câte două numere, astfel încât s-au tipărit în total douăsprezece numere. Sunt publicate aici în primul rând traduceri în limbile franceză și neerlandeză din poezia eminesciană. Scriitori reprezentativi ai perioadei interbelice, precum Tudor Arghezi, Lucian Blaga, G. Bacovia, Ion Barbu, Adrian Maniu, sunt incluși și ei în paginile periodicului cu poeme alese și transpuse în franceză de Mihail Steriade. Redactorul responsabil, care își
JOURNAL ROUMAIN DES POÈTES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287676_a_289005]
-
1980; Joseph Kessel, Călăreții, București, 1970; Herman Teirlinck, Autoportret sau Ultima masă a unui condamnat, București, 1970 (în colaborare cu Ricarda Terschak); Archibald Joseph Cronin, Sabia dreptății, București, 1971; Konstantin Mihailovici Simonov, Zile și nopți, București, 1972; Antologie de poezie neerlandeză (olandeză și flamandă), îngr. Venera și Al. Urechia, pref. Garmt Stuiveling, București, 1973 (în colaborare cu Mihai Beniuc, Ion Caraion, Aurel Covaci); Edgar Rice Burroughs, Tărâmul uitat de timp, postfața trad., București, 1973; Paul Celan, Versuri, București, 1973 (în colaborare
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
sarcina de a traduce tomul, dîndu-i o ladă cu lumînări de spermanțet pentru osteneală - ei bine, de îndată ce a zărit cartea, doctorul Snodhead m-a asigurat că Dan Coopman nu înseamnă Dogarul ci Neguțătorul. Pe scurt, această străveche și savantă carte neerlandeză trata despre comerțul Olandei și cuprindea, printre altele, un foarte interesant capitol despre vînătoarea de balene. în acest capitol, am găsit, sub titlul Smeer, adică Grăsime, o lungă și amănunțită listă a proviziilor din cămările și beciurile a 180 de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Zău, asta m-a iritat, după care m-a tuflit demențial: că tot ce ținea de splendorile culturale, liniștea meditativă și sfânta banalitate a hedonismului pălea - în primă sau ultimă instanță - înaintea românescului obsesiv. De-a lungul celor două săptămâni neerlandeze, n-a fost colț, peisaj, întâmplare, întâlnire în care frumusețea, liniștea, plină tatea, suculența circumstanțelor de-acolo să nu fie alterate de spectrul blestematei realități de acasă. Adevăr vă zic: am luptat din greu să nu cad în bine-cunoscutele lamentații
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
trebui să fie atent să nu înlocuiască vechile dogme comuniste cu dogme noi legate de aplicarea practicilor capitaliste (Z. Brzezinski, 1995:241), pericol ce poate fi eliminat prin conlucrarea mecanisme de piață/societate civilă/ intervenție statală regulatoare (model BBC sau neerlandez inter alia). * mass-media monocromă, paternalistă *mass-media policromă, pluralistă (cu un spectru extrem de larg; de la presa elitistă: "22", "Dilema":, "România literară" la yellow press: "Evenimentul zilei". Această presă este pîndită în opinia lui Slavko Splichal (1994) însă de pericolul "italianizării". Splichal
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la Universitatea Québec, Montréal (UQAM) MINORITATE BAJOIT Guy Profesor de sociologie la Universitatea catolică din Louvain (UCL) ANTICOLONIALISM, COLONIALISM, DOMINAȚIE BEAUCHEMIN Jacques Profesor de sociologie la Universitatea Québec, Montréal (UQAM) SUVERANITATE/SUVERANISM BEHEYDT Ludovic Profesor de lingvistică și de cultură neerlandeză la Universitatea catolică din Louvain (UCL) BILINGVISM (În colaborare cu DEMEULENAERE Isabelle) BLANCHET Phillipe Profesor de sociolingvistică și didactică la Universitatea Rennes II APARTENENȚĂ (sentiment de Î), IDENTITĂȚI CULTURALE (În colaborare cu FRANCARD Michel) CANET Raphaël Șef al catedrei de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
distinge structural aceste verbe de alte verbe care selectează [+c]. Verbele din construcțiile de tip (b) trebuie să accepte reducerea lexicală a rolului [+c], exact ca în cazul perechilor tranzitive ale inacuzativelor. Rezerva autoarei, formulată pe baza datelor din limba neerlandeză, este următoarea: chiar dacă au proprietăți comune cu inacuzativele, aceste verbe reduse pot apărea numai la forma reflexivă. Bennis (2004: 88) susține că verbele psihologice au proiecția vP, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere tematic, sunt ergative. În plus, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ca și subiectul inacuzativelor. Reflexivele nu trec însă testele de inacuzativitate, iar asemănările morfologice dintre reflexive și inacuzative nu sunt determinate de structura argumentală comună, ci de operațiile derivative. Reinhart și Siloni (2004: 160) arată că, în engleză, ebraică și neerlandeză, reflexivele sunt o clasă închisă (sunt create în Lexicon), pe când în limbile romanice reprezintă un fenomen productiv (sunt create în Sintaxă). Operația care derivă reflexivele este, așa cum arătase Reinhart și în studiile anterioare, reducerea. Reinhart și Siloni (2004: 161) consideră
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dar nu au aceeași structură argumentală. Reinhart și Siloni (2005) numesc operațiile care afectează valența unui predicat operații de aritate. Aceste operații sunt universale, dar nivelul la care se aplică este o alegere parametrică: (a) Lexicon: ebraică, engleză, rusă, maghiară, neerlandeză; (b) Sintaxă: limbile romanice, sârbo-croată, cehă, greacă, germană. Aceste operații sunt: reflexivizarea, expletivizarea (decauzativizarea) și saturarea. Și în acest studiu, autoarele pledează împotriva analizei inacuzative a reflexivelor. (A) Reflexivizarea este operația care generează verbe reflexive de la intrări tranzitive. Verbul reflexiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
autoarea remarcă existența variantelor libere pentru același tipar de construcție: (s-)a albit de ziuă (vezi supra, 2.5.). Reinhart (1996: 8) vorbește despre situația în care un verb are atât variantă reflexivă, cât și inacuzativă (nereflexivă), exemplificând cu verbul neerlandez corespunzător sensului 'a dizolva'. Unii autori au încercat găsirea unei explicații mai precise pentru acest tip de diferență. Ipotezele formulate sunt de natură diferită, uneori chiar contradictorii. ● Rothemberg (1974), citat de Zribi-Hertz (1987: 33), a arătat că forma ergativă nonreflexivă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
veni e sigur Ioana e cunoscută că mănâncă mult Că mănâncă mult e cunoscut. Bennis (2004: 88) introduce conceptul micul a în proiecția adjectivală (paralel cu micul v din proiecția verbală) pentru a explica diferențele structurale dintre adjectivele din limba neerlandeză. Așa cum v poate apărea în trei ipostaze (vezi supra, 4.1.2.), a este legat de următoarele structuri: (a) AP fără aP; (b) aP fără argument extern; (c) aP cu argument extern. Dacă Cinque a arătat că distincția între adjectivele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
problemă pe care analiza de tip sintactic nu o poate rezolva. În fine, în ultima secțiune am prezentat, pe scurt, problema adjectivelor ergative și a relevanței clasificării adjectivelor românești în ergative și inergative (după modele propuse pentru italiană, franceză, germană, neerlandeză). În absența unor teste sintactice pentru verbele ergative românești nu se poate proba statutul de adjectiv ergativ al unui element lexical, de aceea am lăsat deschis acest subiect. Capitolul 4 TESTE SINTACTICE DE DELIMITARE A CLASEI ȘI RELEVANȚA ACESTORA PENTRU
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ACESTORA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ 1. PRELIMINARII: TESTE, DIAGNOSTICE, NEPOTRIVIRI Ideea folosirii testelor pentru delimitarea clasei verbelor inacuzative provine din abordările de tip sintactic ale inacuzativității (vezi Capitolul 3, 4.1.); testele au fost aplicate mai întâi pentru limbile italiană și neerlandeză. În acest capitol, voi prezenta tipurile de teste sintactice propuse pentru diverse limbi și voi analiza comportamentul verbelor inacuzative/ergative din limba română față de aceste teste. Levin și Rappaport Hovav (1995: 3) numesc testele sintactice diagnostice pentru inacuzativitate, dar sugerează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lucrarea de față, lui Ștefan Colceriu pentru consultațiile privitoare la faptele de limbă înregistrate în inscripțiile din Dacia și Scythia Minor și lui Gigi Andriani și Jenneke van der Wal pentru judecățile de gramaticalitate asupra exemplelor din italiană și, respectiv, neerlandeză. Gânduri de recunoștință adresez colegilor de la Editura Universității din București: Alexandru Calmâcu, Irina Hrițcu și Meri Pogonariu. Un gând aparte îndrept către familia mea (Adina, Georgeta, Ion, Elena, Adrian, Nicoleta, Victoria, Dana, Răzvan) și către prietenii mei nelingviști (Gabriel, Remus
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]