338 matches
-
acuzării și cum depozițiile lor nu se potrivesc, nu pot fi reținute. Văzând impasul astfel creat, alții, din sinedriu, se ridică și spun „Noi L-am auzit zicând: Voi dărâma acest templu făcut de mână, și în trei zile altul, nefăcut de mână, voi clădi”. Semn că nu atât respectarea procedurii conta acum, cât afirmarea vinovăției și stârnirea celor prezenți împotriva lui Iisus. Amenințarea cu atentat împotriva Templului constituia o blasfemie și aceasta era, potrivit dreptului penal codificat în Levitic, pedepsită
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
în Evanghelia după Marcu: „Arhiereii și tot sinedriul căutau împotriva lui Iisus mărturie ca să-l dea la moarte, dar nu găseau”(14, 55). Acuzația de distrugere a Templului din Ierusalim „făcut de mână” și promisiunea că „în trei zile altul, nefăcut de mână, voi clădi”, era cea mai potrivită pentru un asemenea deznodământ. După ascultarea unor martori îndoielnici, cu depoziții contradictorii, neconcludente și mai ales neconvingătoare, singura speranță a marelui preot, președintele tribunalului, rămânea recunoașterea inculpatului, fapt pentru care Caiafa, „sculându
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
de șaizeci de ani (ah, Ionesco!), așa că iată-i negociind un contract cu casa de editură căreia îi reveneau 64% din drepturi (socoteala în lire, o faceți singuri). Cine a scris și pentru ce sumă romanul cu un titlu încă nefăcut public, a cărui acțiune se petrece în 1929, între acțiunea din Trenul albastru și cea din Casa pericolelor, rămâne deocamdată un mister. Se știe în schimb cine e autorul unui roman à la manière de Conan Doyle, și anume Anthony
Unsprezece negri mititei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2725_a_4050]
-
fel. Zi-le oameni și da-le pace! Așadar, să nu ne mai facem inima rea și spaimă gândindu-ne că lumea românească ar fi mai stricată decât altele. Nu, hotărât; neamul acesta nu e un neam stricat, e numai nefăcut încă; nu e pan’acum dospit cumsecade. E încă nelimpezit de mizeriile seculare sub care a mocnit cu junghetura franța; încă nu crede în dreptate; încă nu poate scoate din sânu-i pe cine să-i poată comandă; încă nu știe
Scrisoarea lui Caragiale către Vlahuţă. Ce credea marele dramaturg despre neamul românesc [Corola-blog/BlogPost/92519_a_93811]
-
de cercetare. Pe viitor, dorim să mărim numărul proictelor de cercetare, pentru că la evaluări acestea sunt luate în considerație. În ansamblu, Universitatea Dunărea de Jos este una dintre instituțiile care atrage în mod serios fonduri europene. Ce v-a rămas nefăcut? Trebuie consolidate programele de studiu în domeniile unde cercetarea științifică este doar la început. De asemenea, consider că ar trebui să avem o grijă mai mare în relația cu studenții, în sensul de a-i determina să participe mai mult
Interviu cu Viorel Mânzu, rectorul Univ. Dunărea de Jos [Corola-blog/BlogPost/99748_a_101040]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > MERG Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Merg înainte cu gândul în urmă la tot ce-a rămas nefăcut Pășesc inegal alături de turmă greșind repetat și știut * Privesc în pământ, cu ochii la ceafă știind că nu sunt urmărit Trag cerul pe mine ca pe o eșarfă doar să mă simt învelit . Dau să vorbesc dar limba e aspră
MERG de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380228_a_381557]
-
mitologie.” Or, subliniază eseistul, „...ceea ce Eminescu exprimă prin Nepătruns, haos omogen, nediferențiat, sau matrice cosmogonică (haos-mamă pentru punctul Tată)” apare din temeiurile unei intuiții cu totul aparte de aceea a Haosului (Neființă). Fapt evident acolo unde Eminescu scrie: „Umbra celor nefăcute nu-începuse a se desface,/ Și în sine împăcată stăpânea eterna pace” Constantin Noica „vede” identitatea dintre Ființă și Haos astfel că, practic, el „modifică versul eminescian într-un sens ce amintește creația continuată de tip cartezian: „Umbra celor nefăcute nu
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
celor nefăcute nu-începuse a se desface,/ Și în sine împăcată stăpânea eterna pace” Constantin Noica „vede” identitatea dintre Ființă și Haos astfel că, practic, el „modifică versul eminescian într-un sens ce amintește creația continuată de tip cartezian: „Umbra celor nefăcute nu-nceta a se desface/ Și în sine neîmpăcată stăpânea eterna pace.” Și Amăriuței își amplifică argumentația: „Că eterna pace, adevărat leit-motiv de căutare a poetului (ca și setea de repaus) era neîmpăcată, iată ceea ce apare nu numai curios dar
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
www. brd. ro sau la TelVerde 0800 803 803. Camerele de comerț, la ora bilanțului (I) l Arădenii, nemulțumiți de legislație De regulă, sfârșitul anului înseamnă socotirea liniilor de pe răboj. Înseamnă o privire critică asupra celor făcute și a celor nefăcute pe parcursul celor douăsprezece luni de activitate. Cum în mediul economic cele mai importante organizații neguvernamentale sunt camerele de comerț, ne-am oprit, conform ordinii alfabetice, la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad, una dintre cele patru existente în Regiunea
Agenda2005-51-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/284506_a_285835]
-
a declarat președintele Consiliului Județean Dolj și candidat din partea USL la un nou mandat, Ion Prioteasa. Totodată, primarul comunei Podari și candidat din partea USL pentru un nou mandat, Constantin Gheorghiță, și-a exprimat regretul că ”singurele lucruri care au rămas nefăcute sunt introducerea apei și a canalizării în Braniște - Balta Verde și Livezi - Gura Văii”, iar singura lui vină a fost că era de la PSD. Pentru locuitorii din Braniște și Balta Verde am depus două proiecte pentru apă și canalizare, însă
Podărenii din Dolj, invidiați de craiovenii de la periferia orașului () [Corola-journal/Journalistic/44543_a_45868]
-
Scâncește ca o fiară lumina de afară, se apleacă de spinare în ușă la intrare. O! Fragedă făptură oricât ai fi de pură în prag o să rămâi la râsul dintâi... Vechea împărăție topită în pustie și putredă și mută rămâne nefăcută. * * * A fost un popas în timp cu iubiri și tinerețea adusă în memoria care a rămas cu geamurile înghețate în zidul de acasă. Târziu privirea a descoperit că totul a împietrit. A coborât seceta din cer, ca un șarpe vrăjit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
cartea fusese publicată și extrem de bine primită, spre liniștea lui Nicolaevici Tolstoi, care, deși animat de cele mai curate sentimente, era, pe de altă parte, de un orgoliu nemăsurat. Aproape de finalul vieții, mulțumit de cele făcute și nemulțumit de cele nefăcute, curățat de cele ale tinereții, dedicat acelor lucruri pe care începi să le zărești când te apropii de ultimul și cel mai de seamă prag al existenței pământești, dăduse uitării doamna pasională cu ochii de culoarea argintului, atinsese deja acea
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
editură că mâine, nici mai devreme, nici mai târziu, romanul avea să apară pe piață, de fericire, proaspăta autoare de romane mai că se strică la stomac. Își propuse însă demn să-și țină firea și să nu facă vreo nefăcută taman acum, în noaptea de dinaintea lansării primului roman. Noaptea de dinaintea lansării primului roman este întot deauna memorabilă. Ca și prima mare iubire. Un sinuos act sentimental al memoriei personale. Proaspăta autoare de romane hotărî că aceste ore, sin gurele care
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Te-am citit podidit, omule. Să mai faci.“ Leila în Kabul, senină — Nu mă culc cu tine decât în minaret, mi-a zis. Sau pe o macara, undeva. Găsește. Inventează. Pufăind pe marginea patului, își balansa piciorul gol, cu unghii nefăcute Îcăci în Kabul unghiile făcute indică practica prostituției) și, pentru că nefăcute, puțin murdare după o zi întreagă în sandale prin praf exotic. Venise cu rucsac cu tot în camera mea, o țigară moale în plisc, ochi obraznici, piele transpirată și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
senină — Nu mă culc cu tine decât în minaret, mi-a zis. Sau pe o macara, undeva. Găsește. Inventează. Pufăind pe marginea patului, își balansa piciorul gol, cu unghii nefăcute Îcăci în Kabul unghiile făcute indică practica prostituției) și, pentru că nefăcute, puțin murdare după o zi întreagă în sandale prin praf exotic. Venise cu rucsac cu tot în camera mea, o țigară moale în plisc, ochi obraznici, piele transpirată și gura plină de reven dicări absurde. O cunoscusem pe aeroport, la
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ieromonahul Nifon Popescu. Paraclisul a fost sfințit ̀ n 1871 de către Mitropolitul Calinic Miclescu. În 1863, aici a fost pictată icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, al cărei original se află la Mănăstirea Prodrom de la Muntele Athos. Este „icoana nefăcută de mână, adică pictată ̀în chip minunat”. Han ̀în Bucium, Șoseaua Bucium În vecinătatea „Vilei Grierul” se află un fost han care a aparținut profesorului universitar Constantin V. Ionescu, coleg și prieten cu Ștefan Micle soțul Veronicăi. Odată cu
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
unui public neașteptat de numeros, precum și a unui primar, Neculai Onțanu, docil, discret, așa cum îi stă bine unei gazde căreia îi calcă pragul oaspeți de seamă. Se știe prea bine că partitura necântată e o perpetuă virtualitate ori o abstracțiune nefăcută familiară (adică neîntrupată în concret) prin folosință. Pentru multe centre muzicale europene muzica românească este fie o veșnică virtualitate, fie o abiotică abstracțiune. Iată însă că, din când în când, larvele virtualității ori abstracțiunii încep să se transforme în fluturi
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
o carte tulburătoare care s-a bucurat, fără întârziere, de o primire favorabilă. Roman de dimensiuni reduse, cu doar trei personaje, o substanță narativă restrânsă, un subiect sfios confesiv, conceput cu finețe, discreție și afecțiune ca un inventar al gesturilor nefăcute ori ratate ale unor oameni pe care moartea îi va despărți fără ca ei să-și fi spus cuvintele simple care ar fi fost de spus. Construcție mozaicată, rezultând din asamblarea amintirilor despre amintiri: ale tatălui - rând pe rând, copil, adolescent
Pierre Charras Recviem by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/9531_a_10856]
-
căci ei au bani iar norma lor de karma yoga în general nu depășește 5 ore pe zi. La tipografie ești muncit în condiții inumane (căldură, mizerie), umilit permanent și înjosit ca un sclav de angajații de la tipografie, iar orele nefăcute se dublează, sancțiunea fiind interdicția de a putea pleca în vacanță. La toate astea se mai adaugă și OBLIGATIVITATEA (pentru ashramistul de rând 3 din 4 pe lună, fără întârzieri mai mari de 20 de minute - care se considerau absențe
Adepții MISA se revoltă. Dezvăluiri uluitoare- Vezi scrisoarea by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77432_a_78757]
-
trăiești și nu să cîntărești. În ultimele nopți mă însoțește senzația că viața nu poate fi trăită pe un peron. Închid ochii. Îl văd înotînd, la mare. Pe vremea cînd eram puștoaică și credeam în măsura tuturor lucrurilor, făcute sau nefăcute. Îl privesc și zîmbesc. (M.C.) Pana mea... se citește! Iată cum un grup de tineri studenți (mă rog, unii și foști sau foarte foști studenți) au transformat o înjurătură recentă într-un titlu de revistă decentă. Este vorba de "o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9645_a_10970]
-
vorbă, Thérèse? — Cu un om care-l cunoaște pe Michel. O bătrână coborî anevoie ultimele trepte și ajunse în hol, o bătrână uriașă, înfășurată în mai multe șaluri puse unul peste altul, care o făceau să semene cu un pat nefăcut; până și picioarele le avea înfășurate în cârpe. Se apropie cu pași moi și legănați. Era greu să-ți închipui că acest munte de femeie ar avea sentimente sau că ar avea nevoie de ocrotire. Pieptul ei matern, imens avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
cerul să Înflorească În plină zi. În jocul aparent nevinovat al unor poezii, se află ascunsă conștiința poetului, mereu Întrebătoare și cuprinsă de neliniște existențială... Acesta (poetul) trăiește cu speranța regăsirii esențelor, regăsirii drumului spre forma cea mai Înaltă a “nefăcutului”... spre forma “angelică”. Festivitatea de absolvire... Am Închis ușa după mine și tumultul lumii exterioare a dispărut. Dar cine putea opri furtuna iscată În adâncul sufletului.?! Nimeni... În jurul prânzului, cu o zi Înainte de eveniment, primesc un telefon de la prof. V
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
la jumătatea drumului, un izvor cu apă limpede lângă care să ne așezăm, În care să ne oglindim conștiința și să ne răcorim fruntea. Este momentul În care trebuie să tragem o linie și să medităm asupra lucrurilor făcute și nefăcute. Și câte mai sunt de făcut!? Trăiesc cu speranța că voi mai reuși să ating o țintă....” „Ce ne pregătiți În viitorul apropiat?” „Scrisul este ca o boală... e greu să abandonezi. Nu poți ști niciodată ce-ți aduce ziua
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
În geam, invitându-mă, provocându-mă la necunoscutele zilei ceși etala formele ispititoare. Eram bulversată! Să duc la capăt lucrul Început sau să fug, să mă ascund undeva, să mă pierd Într o nebuloasă, ca mai apoi să iau drumul nefăcutului. Mi-a trecut prin minte să invoc spiritul lui Eminescu ca pe-o rugăciune: „Spirite neprețuit a poetului Mihai Eminescu, tu devenit „locuitor”al nemărginirilor albastre, fii alături de mine și luminează-mă, dă-mi curaj, dă-mi Încredere În reușită
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Justiției se Întinde mai departe de granițele vieții. La etajul Întâi al Purgatoriului se află sălile de judecată, unde sunt discutate cazurile celebrităților care, În ciuda recomandărilor prevăzătoare ale medicilor, notarilor și avocaților, au plecat având Încă datorii la bancă, testamente nefăcute, opere neterminate, fraze memorabile de despărțire neduse până la capăt. De pildă, Rembrandt a trebuit să dea socoteală pentru o notă neachitată pe numele său, din mai 1659, la o curățătorie din Boston, când a dat la aranjat și la călcat
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]