66 matches
-
apoi îl chinuise îngrozitor, bârfindu-l în același timp fără rușine pe "marele nostru prieten", probabil pentru a-i săpa băiatului încrederea în el; cu o altă "fidelă" a lui Lenny, d-na H., președinta de onoare a Fundației America-Israel (nefardată, coc la spate neglijent și gălbejiu, mutră de servitoare în ciuda milioanelor ei), care și-a "respectat" promisiunile față de Lenny, refuzând să dea măcar un telefon pentru a pune o vorbă bună într-un loc de ea știut atunci când Eugen - rămas
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
pictura, înlocuind cultul frumuseții specific cumintelui, decorativului manierism, cu un realism brutal, introducând o tehnică nouă, clar-obscurul, și deschizând calea barocului. Naturalismul extrem al tablourilor lui cu subiecte inspirate de Biblie în care accentul cădea pe cruzime, violență și urâțenie nefardată, o viață de scandal în marginea legii și chiar mult în afara ei, dat fiind că homosexualitatea era pedepsită cu moartea, nu l-au împiedicat să ajungă pictorul oficial al Vaticanului. Dominique Fernandez (născut în 1929, colaborator de-o viață al
Caravaggio povestit de Fernandez by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6100_a_7425]
-
acoliți. Acel Turcanu în care Virgil Ierunca a văzut un Verhovenski care a transgresat toate rețetele răului sau un al doilea marchiz de Sade, pe care alții l-au asemuit cu doctorul Mengele. De fapt, el nu era decît încarnarea nefardată a "omului nou", care țintea a lua locul Demiurgului, impostorul demonizat avînd ca tehnică ura, ce se voia lider suprem asupra ansamblului Creației. Se poate pune întrebarea cum ar putea fi definită figura torționarului: este acesta un individ monstruos, o
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
să participăm, s-a vizionat azi la minister un filmuleț despre rezervația românească. M-am tăvălit pe jos de râs, sunt haioși așa cu păr pe corp, fără sâni, cu vibratoarele alea agățate de ei, fără pantofi cu toc și nefardați. Seamănă cu niște urangutani, doar că vorbesc cu niște voci groase de te iau fiorii, două colege nici n-au rezistat, s-au înverzit la față și au ieșit val vîrtej din sală să vomite. Nu mi-am dus încă
Cum ar arăta lumea fără bărbaţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19343_a_20668]
-
Când zarea ta ’napoi o să mă cheme Voi despărți furtunile de mări Și-ți voi hrăni cu-albastru pescărușii Atât de triști de când nu i-am strigat. Am să te smulg din brațele cenușii Și-am să-ți dezvălui chipul nefardat Al poeziei mele. Pentru tine Vioara mea de dor va prinde glas. Când zmeiele de drag se strâng ciorchine Eu vin spre noi. Dar faci și tu un pas? Referință Bibliografică: Unul tu, unul eu... Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN
UNUL TU, UNUL EU... de AURA POPA în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383244_a_384573]
-
l-a sărutat Wanda; Îl folosește și nevastă-sa, amîndouă l-au primit de la același bărbat. Pe obrazul drept un amestec confuz de alcool și cloroform - Anna - uite-o s-a așezat pe jos sprijinită de bibliotecă, toată În negru, nefardată, cu paharul de vodcă alături. Dar cel mai rău Îl chinuiește pe domnul D. apăsarea din creștetul capului ca o călcătură de gheață pe care i-a lăsat-o mîngîierea lui Niki Bârsan. Domnul Algazi și-a tras taburetul lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
turbură liniștea de câte ori sunt aruncate în cutia violoncelului. Când piesa de concert s-a terminat, femeia și-a ridicat umerii, și-a înălțat capul și am văzut-o deschizând ochii. Eu aveam impresia că atunci se trezise: o față deschisă, nefardată cu urme de riduri pe obrazul mat ca pârâiașele de munte însemnate pe o hartă. Și-a așezat arcușul pe cutie, a deschis un termos din care băuse lichidul din pahar. N-am observat-o când reluase arcușul căci eu
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
nu este un marș triumfal, ci un argument pentru acel soi de discreție încărcată de dramatism, în care iubirea, tristețea, perechea edenică, Dumnezeu sunt piese ale unui puzzle ce amintește de “o combinație de vis” (Doi adolescenți). Viața este surprinsă nefardată, iubirii i se aduce un elogiu profund, impostura în dragoste este demascată. Poeta mărturisește deschis, fără ascunzișuri de prisos, fără pudori inutile, ceea ce se întâmplă în interiorul sufletului ei. Starea de tristețe a Danielei Voiculescu prinde, cu fiecare vers, un contur
POEZII DE DANIELA VOICULESCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344456_a_345785]
-
de ce poezia e de genul feminin? Nici nu putea să fie altfel! Muzica și pictura, la fel. Cartea aceasta e o dreaptă și curată mărturie; între aripile ei s-a cuibărit atâta frumusețe rămasă parcă de la începuturile lumii, sinceră și nefardată. Poezia și femeia, la mijloc destinul. Omul făcut, omul viu, fără ele niciodată nu a cunoscut împlinirea! Ele te apără de singurătate, de singurătatea din tine și din afară. Uitați-vă cu grijă și cu băgare de seamă în ochii
POEZIA ŞI FEMEIA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350527_a_351856]
-
nu este un marș triumfal, ci un argument pentru acel soi de discreție încărcată de dramatism, în care iubirea, tristețea, perechea edenică, Dumnezeu sunt piese ale unui puzzle ce amintește de “o combinație de vis” (Doi adolescenți). Viața este surprinsă nefardată, iubirii i se aduce un elogiu profund, impostura în dragoste este demascată. Poeta mărturisește deschis, fără ascunzișuri de prisos, fără pudori inutile, ceea ce se întâmplă în interiorul sufletului ei. Starea de tristețe a Danielei Voiculescu prinde, cu fiecare vers, un contur
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
fluturii din lurexul brodat peste tiv Nu-i mai prind În duzină de agrafe cumpărate din târg . Bravez, fac piruete interesante De-a lungul și de-a lațul fitilului Care arde între două sticle de lapte. Trec prin viața mea nefardată Revoluționarii și manechinele La parada. Azi, Cei mai vestiți dintre textiliști se pensionează; Generali de steag cu decorații în piepții jachetei. Scame de vise se smulg, zboară libere, Ne intră-n plămâni și tușim peste spitalele-nchise. La noaptea va
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
România, va începe să fie cunoscută de publicul vorbitor de limba engleză prin traducerile scrierilor lui Mihai Vișoiu. Literatura pe care o practică Mihai Vișoiu este o descriere a evenimentelor sau a unor realități ale vieții, o descriere nemachiată și nefardată, de multe ori crudă, dureroasă, dar densă prin concentrarea substanței. Caracteristica poate fi remarcată în oricare din scurtele sale povestiri, cu accepțiunea că termenul „povestiri” este folosit aici pentru a desemna oricare din lucrările de proză scurtă, fie că are
BUCHETUL VIEȚII ROMÂNEȘTI TRADUS ÎN LIMBA ENGLEZĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369558_a_370887]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > OI FI ȘI EU VREUN CASANOVA Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 481 din 25 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Motto: Pentru acelea care știu Că sufletul le e pustiu, Pentru obrazul nefardat Ce-n lacrimi zilnic e udat, Pentru acelea care știu Că sufletul le e pustiu Și știu că este prea târziu! Cineva a zis:”Lăsați copiii să vină la mine!” Eu zic: Lăsați și mamele să vină la mine! Să
OI FI ŞI EU VREUN CASANOVA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359206_a_360535]
-
muzicale, Willie Nelson a fost părtaș la deschiderea de căi noi, cu un subgen numit country al rebelilor (The Outlaws). Împreună cu Waylon Jennings, Johnny Cash, Kris Kristofferson, Jessi Colter și Tompall Glaser, Nelson a prezentat publicului un fel de muzică nefardată, sinceră, aspră, care s-a distanțat de formalismul facil al spectacolelor de country de la Gran' Ol Opry din Nashville, sau al celor televizate de posturile ultra comerciale. Milioane de oameni se roagă acum pentru Willie, copilul problemă al Domnului. Nu
Se stinge o mare voce americană () [Corola-blog/BlogPost/338852_a_340181]
-
plastic al lui Hillary și rânjetul unui personaj care vorbește ce gândește, fără să aplice filtre. 6. Pare o succesiune incredibilă. După un intelectual adevărat (cel mai școlit și citit președinte al SUA) vine un personaj care pare un bădăran nefardat. Extremele nu se atrag, ele se succed la Casa Albă. Aceste alegeri nu au fost pierdute numai de Hillary Clinton, ci și de Barack Obama- un om poate prea boem pentru o funcție asociată pragmatismului și puterii. 7. Nu împărtășesc
Good night and good luck, America! () [Corola-blog/BlogPost/339200_a_340529]
-
este complet izolată de lirica sa. Există chiar o comunicare secretă între domenii, probată prin transplantarea unor teme și scheme de construcție. Totuși, cele două sectoare se situează pe paliere distincte: pe cât de ferventă e poeta în utilizarea unei dicțiuni nefardate, pe atât de atrasă e eseista de sofistică, de nisipurile alunecoase ale doctrinelor și de împletirea inextricabilă dintre psihoză și idee. Astfel, culegerea Teze neterminate (1991) reunește trei secțiuni relativ independente. Cu o tematică eterogenă, prima parte (Afecțiuni elective) alătură
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
nopții și a morții. Corelativ, notația lapidară, fulgurantă cedează locul compunerilor descriptiv-narative ample, în chip intenționat prozaice, ca și când degradarea lucrurilor și a valorilor ar induce trivializarea discursului liric, denobilarea dicțiunii. Este, cum a observat Victor Felea, o poezie a cotidianului „nefardat”, care o înscrie pe N. în familia lui Petre Stoica, Constantin Abăluță, Aurel Gurghianu și a Norei Iuga. Viața e acum o „sminteală”, un exil într-un teritoriu în care soarele luminează „perfid”, un „paradis al singurătății” guvernat de „logica
NICOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288447_a_289776]
-
larg la afirmația mea. Arăta ciudat În ziua aceea. Își pusese o rochie largă, hippy și o pereche de blugi evazați. Părul blond și lung Îi era dat pe spate și prins cu o bentiță, iar ochii căprui, de obicei nefardați, Îi străluceau de sub un strat gros de mascara. ― Cine ești și ce-ai făcut cu Bianca cea normală? am râs eu. Bianca chicoti. ― Nu Îmi place banalitatea. Așa măcar am ocazia să mă fac remarcată. Și arată cool! ― Arată cool
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
În dreptul draperiilor vișinii sunt doar plasatoarele; nici un spectator nu s-a mișcat de pe locul lui. Se uită cu coada ochiului la profilul Christei - regulat, sever chiar și acum, când pare transportată de muzică. Părul tuns drept, sub linia urechii, tenul nefardat, riduri În colțul ochilor și al buzelor peste care a Întins, grăbită, un ruj palid. Sala continuă să aplaude, reîncepe să aplaude și el, Împins de entuziasmul Christei, care repetă entuziasmul sălii. Ea s-a ridicat și aplaudă În picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Elena coborâse și ea, doar în capot, și mișunau amândoi, năuci, pe lângă monstrul care mugea încontinuu. Un cartofior lovi capota Daciei și ricoșa într-o parte.Îl aruncase cineva de la balcon, căci tot blocul se trezise și bărbați nebărbieriți, femei nefardate și copii nespălați strigau la nefericiții proprietari ai Daciei. Până la urmă, colonelul Boteanu, în maieu și pantaloni de pijama, coborî în spatele blocului, îl dădu la o parte fără o vorbă pe Emil Popescu și, cu un singur gest, parcă de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Rochia de catifea se încrețea ca o ie, la gât, și strângea tot bustul ca o lamă răsucită. Georgeta i se păru de o rară frumusețe și de o onestitate desăvârșită în privire. Era o Otilie plastică, mai placidă. Tenul, nefardat, era de o finețe superbă. Felix fu cuprins de un sentiment care-l făcu să vibreze. Îi plăcea mai mult prietenia fetelor decât a bărbaților și când întîlnea o fată frumoasă simțea nevoia confidenței, a legăturilor simple, familiare. Lipsit de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
exotic-extravagante („figură oriental-aristocratică”, „lene flajeolată”). Pasajul cel mai semnificativ rămâne, desigur, acela în care este creionat portretul protagonistei, „fata de la instrumente muzicale”: „acolo, plictisindu-se deasupra tejghelei de geam plină de siguranțe și carcase de plastic, stătea o fată extraordinară, nefardată și cu părul de-a dreptul sclipitor, cu o figură oriental-aristocratică, de o lene flajeolată care m-a făcut să mă gândesc la Pound: în ea era «amurgul amurgului educației». Și tot peretele acela din spate, încărcat de viori acaju
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și le vor însuși generațiile succesive ulterioare. Aceasta este soarta glorioasă a scriitorului cu ,,mesaj’’, fie chiar cu ,,mesaj’’ indirect, așa cum a fost marele ironist, care n-a dăruit societății românești nimic altceva decât o oglindă perfidă, pentru chipurile ei nefardate. Posteritatea, față de asemenea scriitor, este o continuă replică, cu jocul de oglinzi întors asupră-i ca un omagiu de reciprocitate. Alături de Eminescu și Creangă, Caragiale are meritul de a fi introdus în literatura română, primele forme de fantastic, forme preluate
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Un om în Agora". Important lider de partid, el slăvește idealurile comuniste: "Din sângele vărsat pe caldarâm/ Mai stăruie un nimb de purpură-nvechită." Credința lui fermă este că noua structură a societății cere o artă poetică nouă: sinceră, umană, nefardată, fără parfumuri, fără scepticism poetul cere o "poemă dialectică". Cetatea veche este îmbăiată de raze selenare, esențele pământului se distilează și problemele existenței oamenilor devin și problemele lui, de aceea se întreabă în ce măsură oamenii știu că drumul spre comunism trece
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nimic din spiritul nou al simbolismului, cu eclipse surprinzătoare în acele rare momente de paroxism negativist, cînd nici un om și nici un lucru nu-i mai satisfăceau exigențele, n-a dăruit societății românești altceva decît o oglindă perfidă pentru chipurile ei nefardate, se adapta tuturor mediilor cu un neegalat camelionism iar între camarazi juca comedia vulgarității, firea sa era mai înclinată către pierderea de vreme decît către lucru, în convorbire ducea familiaritatea pînă la nota trivială, crud pînă la neomenie, slobod pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]