5,491 matches
-
nici vreo capodoperă, nici vreo carte-șoc, este un doar un debut perfect, cu toată susținerea necesară din partea cîtorva scriitori și critici importanți - nu e absolut nimic acuzator în această remarcă (orice scriitor lucid își pregătește terenul). "Legături bolnăvicioase" (ce titlu nefericit! un titlu care condamnă din start relația dintre cele două femei, care demască o viziune sexistă asupra poveștii...) nu desemnează deocamdată un autor important, ci un simplu fenomen literar. Ați vrut proză scrisă de tineri, poftiți de vă înfruptați! Deocamdată
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
dezvoltat personajul care face naveta între centrul Londrei și cartierul de margine, autorul unui serial TV de succes. Laurence Passmore, poreclit Tubby din cauza corpolentei, are 58 de ani, căsătorit și tata al doi copii așezați la casele lor, e inexplicabil nefericit, desi nimic nu-i lipsește. Soția e frumoasă, există și o prietenă care-i măgulește vanitatea, tinerețea e menținută prin sport, gloria și banii curg, călătoriile exotice sunt suficiente pentru a stimula spiritul de aventură. Laurence seamănă din acest punct
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
Enten/Eller descoperă diverse "asimilări". Dar "adoptate" sunt mai ales operele de tinerețe ale lui Kierkegaard (a cărui lectură, Tubby o compară cu un zbor prin ceață) și punctele acestuia de vedere asupra subiectivității fericirii și nefericirii, asupra perversității speranțelor nefericite și amintirilor întristătoare care înrobesc și alunga orice posibilitate de degustare a clipei prezente, de bucurie a vietii luată așa cum e. Faptul că ruperea logodnei cu Regine l-a oprit pe Kierkegaard de la degustarea unei vieți obișnuite, "normale", tulburându-l
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
volumul I 1946-1951/1954-1956; volumul II 1957-1970 și volumul III 1970-1982. Din păcate, publicarea, sub titlul parafrazat după o însemnare a autorului, Catalogul mișcărilor mele zilnice, s-a oprit înainte de al doilea volum. Se poate specula pe marginea acestei întîmplări nefericite, unul dintre motive ar putea fi, dacă am ști că Editura Humanitas ține cont de așa ceva, că Radu Petrescu este un scriitor fără succes de public și că, în consecință, continuarea publicării ar fi fost o pierdere din punct de
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
traseul concepției volumului pare să lipsească, iar poetul încearcă deseori să compenseze divagând prin versuri irelevante neinspirat construite, amalgam de imagini și motive recurente (câine, sânge, limbă, pământ ș.a.). Unele supralicitări atât simbolice, cât și imagistice dau câteva versuri total nefericite, ce-i drept aproape suprarealiste: "trăiesc pe o insulă înconjurată de înjurături precise", "vine pe ape un ochi fals sufletul cu un pește în gură/ oac oac iese din smârcuri Masculofemina", "apa unde-și spală prostia stamba", "va scoate din
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]
-
evocată de poeții vremii, de un Ion Barbu de pildă și sunteți evocată și de un autor german care a pornit pe urmele lui Paul Celan, dar în sens invers, pornind înapoi spre Cernăuți de la podul de peste Sena, de unde poetul nefericit s-a aruncat în apele rîului. Popasul făcut de Celan la București îi permite publicistului german să evoce perioada avangardei românești, atmosfera epocii și - dacă bine-mi amintesc - și casa d-voastră? N.C.: Nu, nu e chiar așa. Cartea mea
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
cu sania trasă de cerbi, vara, peste hârtoape acoperite cu zahăr - tos! Și la fel groful ce poruncise a i se lipi, cu clei moale, diamante pe cizme, spre a se desprinde, în zăduful balului, ca netrebnice gunoaie. Tributar superbiei, nefericitul suveran Ludovic al XVI-lea, singurul Bourbon cinstit, cum s-a spus, urma sfatul unui pișicher, bancher într-un timp, de a ascunde falimentul prin organizarea de fastuoase petreceri și aruncarea de bani pe fereastră. Falsa imagine n-a păcălit
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
atașînd alături de poeziile destinate publicării și o dovadă că are abonament la ziarul sus-pomenit. În același cotidian scrie și Tudor Octavian, excelentă de altfel rubrica sa "Scriitor la ziar". L-a întrebat cineva pe Tudor Octavian ce părere are despre nefericita rubrică a lui Miron Manega, care s-ar putea intitula "Poeți la ziar, contra abonament". * În aceeași zi în care diverse ziare publicau glume și glumițe, EVENIMENTUL ZILEI n-a glumit deloc titrînd "Conform unei sesizări trimise Poliției de Banca Națională a României
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
grădină... Amélie vrea să repare vieți, să intervină în destine, ca o Sfîntă Amélie (cum se imaginează, telenovelistic și post-modern, privind-o la televizor pe Maica Tereza!); midineta cu suflet de misionară vrea să-i convertească pe cei din jur - nefericiți, grăbiți, indiferenți, opaci - la emoție și la puțină bucurie. Ceea ce reușește mai greu cu ea însăși. Dar nu degeaba un bătrîn înțelept o avertizează: "Norocul e ca turul Franței: îl aștepți mult și trece repede!" (Norocul lui Amélie va fi
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
exact, cam de pe la jumătatea secolului trecut"; "Ei bine, cum spuneam, după vizionarea programelor de revelion, dar mai ales după analiza audiențelor pe emisiuni, mare parte din iluzia poporului superior s-a cam dus pe apa sâmbetei"; Ajungem taman la tatăl nefericit al defunctei CDR: PNȚCD. Care și-a cam băgat singur mortul în casă, pregătindu-se de alegeri interne." (AC, 1, 2001) etc.
"Cam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15421_a_16746]
-
de drept aparține oricărei femei creștine - spusese tot preotul." Străina, cu derivatul Ina, ajunge în casa Elenei Drăgănescu adusă de Marcian, numit de Ina "Maestrul". Ea însăși muziciană - dintr-un fragment aflăm că Ina este o pianistă foarte dotată. După nefericitele întâmplări din viața ei (traiul cumplit lângă un om aproape nebun, cu care fusese căsătorită de timpuriu), Ina "se dedicase muzicii, cum te arunci în brațele cuiva și în adevăr găsise brațele deschise ale Elenei, ale lui Marcian." Ina concertase
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
să se exprime în deplină splendoare - ci mai ales pentru că această eschivă a creat un complex adânc de "vinovăție", mereu activat, mereu altfel denumit, dar ușor de recunoscut la originile sale. Al. Duțu, pe bună dreptate, reproșa "pașoptismului" apariția acestei nefericite "piedici" mentale. În efortul lor disperat de a ne scoate din criza adâncă în care ne zbăteam de cel puțin două secole - și care ajunsese la paroxism -, sub amenințarea de a dispărea pentru totdeauna de pe harta continentului, pașoptiștii au îmbrățișat
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
care le pilotează. Sper că pînă la apariția acestui microscop se vor găsi publicații care să-l privească pe pilotul Adrian Săvulescu drept un erou. Mai sper, de asemenea, că acest tip de eroism - chiar și în ipoteza cea mai nefericită, că și de această dată pilotul a fost de vină - va fi tratat cu deferența cuvenită în presă. Dacă însă, așa cum mă tem, Adrian Săvulescu va fi considerat o victimă a avionului său, nu un om excepțional care și-a
S-a mai prăbușit un Mig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15485_a_16810]
-
posedă întreaga vibrație pe care orice artist autentic o imprimă tiparelor în care-și toarnă materia, expresie în mod fatal nouă și proaspătă. Camilo José Cela O povestire în stil vechi "...îmi umpleau memoria, care păstrează urma pașilor fericiți și nefericiți..." (Unamuno) Întîmplarea asta ciudată mi-a povestit-o, în urmă cu foarte mulți ani, un bătrîn povestaș celt din Cornwall, cu barbă lungă, grai pitoresc, veșminte fistichii și o privire luminoasă ca sufletul unui pescar, care i-a fost bunicului
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
în a doua parte a lunii decembrie. Întreaga cheltuială - în adevar imensă - urma a fi susținută din bani publici, din fondul guvernamental pentru promovarea propriei imagini a executivului. Avatarurile unor situații condiționate din interior, dar și din exteriorul țării, intervenții nefericite și modificări tardive de date, au făcut imposibilă susținerea concertului. Greu de imaginat este și situația în care cei care au solicitat-o inițial pe Angela Gheorghiu, nu au găsit cu cale nici măcar a o saluta... atunci când marea noastră soprană
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
ar putea elabora ceva asemănător legii lui Mendeleev sau celei a lui Moseley, ca supremă culme științifică atinsă în chimie. E greu de crezut că fruntașii vieții publice au ținut cont de dauna cauzată de vreun cuvânt elaborat în mod nefericit. Și aceasta fiindcă nu există registre de contabilizare a consumului de înțelepciune poporană. Apoi, nu există nici călăuză pentru limbă. Nu de puține ori, spiritul limbii acceptă un cuvânt direct, o simplă alternanță de consoană într-un cuvânt deja existent
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
emoțiile naturale ale cititorilor. Există emoții așa-zicînd universale și inevitabile, stîrnite în noi de evocarea unor boli incurabile, mai ales dacă ating oameni tineri, de moartea prematură a copiilor, de abandonurile silite ale celor care se iubesc, de o soartă nefericită etc. Scriitorii care profită de noi în acest fel nu pot să scrie decît opere false, care nu le pretind nici un efort literar. O specie a melodramei este literatura sentimentală, din care nu lipsește happy-end-ul, nu obligatoriu în melodramă. 2
Literatura proastă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14453_a_15778]
-
avînd Vacanța Mare fani (recrutați pe principiul "proști, dar mulți"?), dar are, în mod sigur, și mai mulți alergici. Dacă ar exista un instrument de măsurare a "fobiei la Vacanța Mare", rezultatele ar fi, cu siguranță, spectaculoase. În aceeași zi nefericită în care am văzut Garcea la Mall, în hol trona o motocicletă arătoasă, de ultimă generație probabil, iar deasupra ei un afiș te anunța că, dacă intri la Vlad Nemuritorul, s-ar putea ca motocicleta să fie a ta! Totul
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
subtilități, să se întrebe, pe bună dreptate, de ce să-i mai dea votul dlui Năstase. Să ne amintim că CDR-ul și-a mîncat creditul la alegători jucîndu-se periodic cu amenințarea alegerilor anticipate. Opoziția parlamentară democratică a ajuns în situația nefericită că președintele Iliescu se vede nevoit să-i ia locul făcînd declarații cu cap și coadă împotriva corupției, cu trimitere clară la PSD, ba chiar și împotriva racolărilor politice la care se dedă partidul de guvernămînt. Nu mai lipsește decît
Glume politice nesărate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14479_a_15804]
-
planurile ei, de a deveni profesoară. De fapt, asta mă enerva la ea. Că punea prea multă energie ca să apere un ideal atât de modest... Dacă stau și mă gândesc bine, sursa neliniștii ei ședea într-o expresie imprudentă și nefericită folosită când îi făcuse un cadou tipului pe care îl cunoscuse înaintea Crăciunului. Se îndrăgostise de el imediat și îi dăruise o pereche de mănuși de iarnă, elvețiene, o frumusețe, pe un bilet alăturat scriind Iubitului meu etern. Eternitate care
Mănușile de iarnă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14522_a_15847]
-
preambul de o pagină, în omisiunea câtorva rânduri din textul meu și în înlocuirea, în două locuri, a câte unui cuvânt cu un altul. Faptul remarcabil este următorul: fiecare dintre aceste "inițiative personale" se soldează cu un eșec, o formulare nefericită, deficitară gramatical, logic sau stilistic. Autorii cad exact în păcatul pe care textul preluat îl condamnă. Relatând toate acestea unui coleg, am primit și "explicația". Pentru a fi promovați și, în general, pentru a avea un dosar profesional cât mai
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
rostind celebra frază "Am fost învins de Securitate" iar fostul premier vorbește, sibilinic, despre omnipotența "Structurilor". E aproape sigur că au amândoi dreptate. Se ridică, însă, întrebarea: au făcut ei ceva pentru a elimina - sau măcar pentru a diminua - efectele nefericitei instituții ieșită din pulpana marelui Feliks de la Moscova? N-aș prea crede. Până la momentul mineriadei din ianuarie 1999, dl. Vasile dădea impresia că trăiește într-o Arcadie cu un singur locuitor, adulat de gloata extaziată ce psalmodia imnuri de slavă
Arcadia cenușie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14641_a_15966]
-
în realitate ca o cosmologie. Există printre personaje estropiați aproape dostoievskieni, pândind pe după garduri și menind a rău. Iată un exemplu: "făptura vânzătorului, o corcitură slinoasă, cu tălpile negre și crăpate, cu gura știrbă și rânjet hidos, fructul unei împerecheri nefericite, rămas singur pe lume de la vârsta de trei ani". Există un filon eliadesc al fantasticului prozelor lui Marius Tupan în finalul deschis al unora dintre ele, în desincronizarea personajelor și materializarea bruscă a amintirilor, dar, în ansamblu, formula prozatorului e
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
deranjează că structurile economice și sociale ale țării sunt infestate de securiști. Tr|im un moment prost. Ochiul vigilent al lumii s-a mutat dinspre Balcani spre alte zone fierbinți. După Irak va urma, probabil, Coreea de Nord, apoi cine știe ce altă zonă nefericită a globului. Numai aici, la porțile Orientului, după noi urmăm tot noi. Adică noi și-ai noștri. De fiecare dată când se dă impresia că taurul a fost apucat de coarne constați că nu e vorba decât de-o diversiune
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
de doi" fără o pupătură e ca nunta fără ceteraș. Ce e cu restricția asta? Dar sentimentalismul continuă luând forme ceva mai moderne: "Puiule cu ochii verzi,/ n-ai motiv să nu mă crezi.", se tânguie o solistă plinuță dar nefericită, însă părând sinceră, doar că, într-un folclor autentic acest "n-ai motiv" "sună ca dracu'" (v. Petre Roman, vol. ziceri din perioada imediat post-decembristă). Ca argument suprem pentru feciorul sceptic (probabil), solista promite avantaje gastronomice interesante, apetisante și, în
ETNO TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14125_a_15450]