97 matches
-
directă cu mărirea dozelor de îngrășământ. Cele mai mici rezultate le-a obținut năutul fertilizat numai cu fosfor sau cu potasiu când, procentul de proteină nu a depășit valoarea de 23% decât în puține cazuri, în genere fiind inferioare martorului nefertilizat.Variantele la care s-a aplicat și îngrășământul foliar Folifag 2% au avut un procent de proteină în semințe de peste 24% .Cele mai bune rezultate s-au obținut la V4 , V21 și V25, singurele variante care prezintă față de martor diferențe
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
combinației N99P128, în schimb față de varianta fertilizată cu N99 sporul a fost de numai 68 kg/ha. îngrășămintele potasice în combinație cu cele pe bază de azot aplicate năutului au realizat producții mari de proteină cu diferențe semnificative față de năutul nefertilizat, combinația N99K120 fiind cea mai productivă cu 756 kg/ha proteină. în cazul folosirii îngrășămintelor foliare, producția de proteină a avut valori de peste 673 kg/ha la toate variantele unde au fost aplicate acestea. Adăugarea îngrășământului Folifag 2% a favorizat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
bine la acet tip de fertilizare (tabelul 41). Conținutul boabelor de năut în ulei a scăzut în majoritatea cazurilor în care planta a fost fertilizată cu îngrășăminte chimice și foliare. Creșterea procentului de ulei peste 6,0% realizat la martorul nefertilizat, s-a obținut numai în cazul variantelor fertilizate cu P64, P96 Și K80. Mărirea dozei de fosfor de la 96 kg/ha la 128 kg/ha a influențat scăderea procentului de ulei la 5,9%. Același 77 lucru s-a întâmplat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mai ridicat de azot în boabe s-a întâlnit la variantele V25, V4, V21, V20, V3 când valorile au depășit 4%. Se observă că în cazul fertilizării separat cu fosfor sau cu potasiu valorile sunt mai mici decât la varianta nefertilizată (< 3,71). Fosforul în semințe are valorile cele mai ridicate la variantele în care doza de îngrășământ conține și acest element. Procentul de fosfor în semințe a depășit la toate variantele 0,409 dar nu a fost mai mare de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
NĂUT Pentru a determina influența dozei de îngrășământ organic asupra creșterii și fructificării năutului, s-a folosit gunoiul de grajd de bovine și ovine în proporție de 1:1. Talia plantelor a avut valori cuprinse între 36 cm/pl. (martor nefertilizat) și 58,5 cm/pl. (fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd). Năutul, deși este leguminoasă pentru boabe, reacționează bine la aplicarea gunoiului de grajd. Doza de 1525 t/ha este cea mai bună în cazul năutului fertilizat, talia
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
gunoi de grajd). Năutul, deși este leguminoasă pentru boabe, reacționează bine la aplicarea gunoiului de grajd. Doza de 1525 t/ha este cea mai bună în cazul năutului fertilizat, talia plantelor fiind cu peste 60 % mai mare decât la năutul nefertilizat. Creșterea dozei de gunoi de grajd la 30 t/ha a dus la obținerea unor plante cu o talie de 56,6 cm, înălțime a plantelor care a fost depășită de năutul fertilizat cu 15t/ha, 20 t/ha și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
o talie de 56,6 cm, înălțime a plantelor care a fost depășită de năutul fertilizat cu 15t/ha, 20 t/ha și 25 t/ha. Dozele de 5-10 t/ha au influențat semnificativ talia plantelor comparativ cu a martorului nefertilizat. Mărirea dozei de la 20 t/ha la 25 t/ha a favorizat o creștere a plantelor cu 0,2 cm, iar creșterea dozei de gunoi de grajd de la 15 t/ha la 25 t/ha cu 1,0 cm (tabelul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pl. mai puține decât la plantele de năut unde s-a fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd. Aplicarea îngrășămintelor organice a mărit cu cel puțin 0,9 numărul ramificațiilor principale la o plantă de năut comparativ cu martorul nefertilizat, dozele de 20-30 t/ha fiind cele mai indicate (tabelul 57). Numărul fructelor la o plantă a avut o creștere spectaculoasă la aplicarea îngrășămintelor organice. Doza de 20 t/ha a favorizat obținerea celui mai mare număr de păstăi la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de păstăi la o plantă (36,5 buc/pl.). Atât doza de 25 t/ha cât și cea de 30 t/ha îngrășămint organic au favorizat obținerea unui număr de 36 păstăi /plantă cu 56% mai multe decât la martorul nefertilizat, dar cu 3% mai puține decât la năutul fertilizat cu 20 t/ha. Un număr de 33,5 păstăi/pl. s-au obținut când doza de gunoi de grajd a fost de 10 t/ha, iar 28,7 păstăi/pl.
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
grajd a fost de 10 t/ha, iar 28,7 păstăi/pl. s-au realizat când la fertilizare s-a aplicat numai 5 t/ha (tabelul 58). Masa fructelor la o plantă a fost cuprinsă între 5,4 g/pl. (nefertilizat) și 9,0 g/pl (20t/ha și 25 t/ha gunoi de grajd). Dozele de îngrășământ organic mai mari de 10 t/ha au dus la obținerea unor plante cu masa fructelor peste 8,3 g/pl. Creșterea dozei
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a masei fructelor de la 9 g/pl la 8,9 g/pl. Dozele mici de gunoi de grajd (5-10 t/ha) au obținut un spor la fructe de 1,6 g/pl respectiv 2,9 g/pl comparativ cu martorul nefertilizat la care masa păstăilor la o plantă a fost de 5,4 g (tabelul 59). Numărul de semințe la o plantă a realizat o creștere odată cu mărirea dozei de gunoi de grajd de la 0 t/ha la 25 t/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
35,5 boave/pl), 20 t/ha (37,0 boabe/pl.) și 25 t/ha (36 boabe/pl.). Gunoiul de grajd aplicat în doze de 5 t/ha a realizat un număr de boabe mai mare cu 26% decât năutul nefertilizat, iar în doză de 10 t/ha un număr de boabe mai mare cu 48% decât martorul nefertilizat care a avut un număr de 23 semințe/pl. (tabelul 60) Masa semnințelor a fost cu peste 70% mai mare la năutul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Gunoiul de grajd aplicat în doze de 5 t/ha a realizat un număr de boabe mai mare cu 26% decât năutul nefertilizat, iar în doză de 10 t/ha un număr de boabe mai mare cu 48% decât martorul nefertilizat care a avut un număr de 23 semințe/pl. (tabelul 60) Masa semnințelor a fost cu peste 70% mai mare la năutul fertilizat cu doze de gunoi de grajd cuprinse între 20-30 t/ha decât la năutul nefertilizat unde greutatea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
decât martorul nefertilizat care a avut un număr de 23 semințe/pl. (tabelul 60) Masa semnințelor a fost cu peste 70% mai mare la năutul fertilizat cu doze de gunoi de grajd cuprinse între 20-30 t/ha decât la năutul nefertilizat unde greutatea a fost de 4,1 g/pl.. Peste 7,0 g/pl. s-a întâlnit la toate plantele fertilizate cu 15-30 t/ha, mărirea dozei de îngrășământ de la 20 t/ha la 30 t/ha neaducând nici o modificare
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
dozei de îngrășământ de la 20 t/ha la 30 t/ha neaducând nici o modificare în masa semințelor la o plantă, valoarea fiind aceiași (7,1 g/pl.). Deși în toate variantele fertilizate diferențele au fost foarte semnificative pozitiv față de martorul nefertilizat trebuie remarcat faptul că dozele mici de gunoi de grajd au sporit greutatea semințelor la o plantă cu 1,8 g/pl (5 t/ha gunoi de grejd) respectiv 2,6 g/pl (10 t/ha gunoi de grajd) (tabelul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
1,8 g/pl (5 t/ha gunoi de grejd) respectiv 2,6 g/pl (10 t/ha gunoi de grajd) (tabelul 61). Producția de biomasă a crescut mult în cazul fertilizării năutului cu gunoi de grajd comparativ cu plantele nefertilizate unde masa unei plante a fost de 13,2 g. în urma cercetărilor efectuate reiese că doza cea mai bună, unde năutul a crescut și s-a dezvoltat cel mai bine, a fost de 25 t/ha. Adăugarea la doza de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
încă 5 t/ha a dus la o scădere a masei plantelor de năut de la 19,7g/pl. la 19,6 g/pl.. Cu o greutate de 19,4 g/pl., năutul fertilizat cu 20 t/ha a depășit martorul nefertilizat cu 6,2 g/pl, năutul fertilizat cu 15 t/ha gunoi de grajd cu 5,3 g/pl, iar năutul fertilizat cu 10 t/ha gunoi de grajd cu 4,0 g/pl.. Toate variantele fertilizate cu peste 10
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cu 5,3 g/pl, iar năutul fertilizat cu 10 t/ha gunoi de grajd cu 4,0 g/pl.. Toate variantele fertilizate cu peste 10 t/ha gunoi de grajd au obținut plante cu greutate semnificativă pozitiv față de năutul nefertilizat cu excepția variantei unde s-au aplicat doar 5t/ha gunoi de grajd la care greutatea plantei de 15,2 g a prezentat diferențe semnificative pozitiv față de martor(tabelul 62). MMB (masa a 1000 de boabe) a crescut în cazul fertilizării
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
5 g când dozele de îngrășământ organic au fost de 5 t/ha și 30 t/ha. Se poate spune că năutul fertilizat cu gunoi de grajd a produs o creștere a MMB cu 7% până la 13 % comparativ cu martorul nefertilizat la care aceasta a fost de 178 (tabelul 63).Producția de sămânță raportată la unitatea de suprafață a fost cu peste 44 % mai mare în cazul aplicării îngrășămintelor organice. Mărirea dozei de gunoi de grajd de la 20 t/ha la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cu 7% mai mult decât a năutului fertilizat cu 10 t/ha dar cu 5% mai mică decât a năutului fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd. Conținutul boabelor în ulei (%) a fost cuprins între 6,0% la varianta nefertilizată și 4,8% la varianta fertilizată cu 30 t/ha gunoi de grajd. Se observă că procentul boabelor în ulei scade odată cu creșterea dozei de gunoi de grajd de la 0 la 30 t/ha. Diferențe foarte semnificative negativ față de martor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
respectiv 23,8% pentru ca cele de 15 t/ha gunoi de grajd să favorizeze obținerea de boabe cu 24,3% proteină brută (tabelul 66). Producția de proteină raportată la unitatea de suprafață a fost de 400 kg/ha la năutul nefertilizat, pentru ca în urma aplicării gunoiului de grajd să crească până la 765,5 kg/ha. Dozele de 5 t/ha și 10 t/ha au dus la obținerea unui spor privind cantitatea de proteină de 183 kg/ha respectiv 250 kg/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
67). V.2.3.INFLUENȚA INTERACȚIUNII TIP DE îNGRĂȘĂMÂNT X DOZĂ DE îNGRĂȘĂMÂNT ORGANIC ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFOLOGICE, A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE, PRODUȚIEI ȘI COMPOZIȚIEI CHIMICE A BOABELOR DE NĂUT Talia plantelor a fost cuprinsă între 36,0 cm (martor nefertilizat) și 59,0 cm (25 t/ha gunoi de grajd ovine). Rezultate bune, cu o talie a plantelor de peste 58,0 cm le-a obținut plantele fertilizate cu gunoi de grajd de bovine în doze de 20 t/ha, 25
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Dozele de 30 t/ha gunoi de grajd de bovine și 30 t/ha gunoi de grajd de ovine au favorizat obținerea unui număr de 4,8 ramificații principale/pl., cu 2,1 buc./ pl. mai multe decât la martorul nefertilizat și cu 0,1 buc./ pl. mai puține decât la năutul fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd fie de bovine fie de ovine. Aplicarea în doză de 15 t/ha gunoi de grajd de ovine a fost mai
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
grajd un număr semnificativ și distinct semnificativ pozitiv față de martor (tabelul 69). Fructificarea plantelor la năut a fost influențată pozitiv la aplicarea dozelor de îngrășământ organic, numărul fructelor la o plantă fiind cu peste 22% mai mare decât la martorul nefertilizat. Doza de 20 t/ha gunoi de grajd de ovine a fost cea mai valoroasă pentru că a dus la apariția unui număr de 37 păstăi/pl., cu 1 mai mult decât variantele fertilizate cu 20-30 t/ha gunoi de grajd
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine și mai mult cu 6,7 păstăi/pl. decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de ovine (tabelul 70). Numărul de semințe la o plantă de năut nefertilizată a fost de 23 buc./ pl. pentru ca în urma fertilizării să ajungă la maximum 38 buc./pl. când doza de îngrășământ organic a fost de 20 t/ha gunoi de grajd de ovine. Cu un număr de 37 boabe/pl. doza
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]