95 matches
-
kg/ha P2O5 și s-au inoculat semințele cu Rhizobium (CHANDRA R., 1995). Bacterizarea semințelor și administrarea de 0,75 kg/ha P2O5 și 25-50 kg/ha N au adus sporuri de producție la cultura năutului de peste 15-25 % față de variantele nefertilizate, cu un plus la varianta fertilizată cu 75 kg/ha P2O5 (MANE S.S., TAKANKHAR, V. G., 1998). Producții de 4,06 t/ha s-au obținut prin tratarea cu Rhizobium Co-Be12, 4,01 t/ha prin tratarea cu Rhizobium SG8-87
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
bogate rezultate bune se obțin la fertilizarea cu 20 kg N + 50 kg P2O5 la hectar (MISHRA C.M., 1995), iar în condiții de irigare fertilizarea cu 20 kg N + 40 kg P2O5/ha a dus la dublarea producției față de varianta nefertilizată (SABALE R.N., 1995). Prin adăugarea la îngrășămintele pe bază de azot (20 kg/ha) și fosfor (40 kg/ha) a celor pe bază de potasiu (20 kg/ha) s-au obținut cele mai bune recolte, atât din punct de vedere
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în medie, peste 40 păstăi la o plantă. Rezultate remarcabile cu privire la fructificare s-au obținut și când s-a fertilizat cu P96+Folifag 2% și P66K80+Folifag 2% cu 42 respectiv 43 păstăi, în medie pe o plantă, depășind martorul nefertilizat cu peste 21 fructe/plantă (tabelul 38) Masa medie a păstăilor pe o plantă a oscilat între 5,5 g (varianta nefertilizată) și 10,2 g (varianta N99P128K120). Rezultate bune s-au obținut la variantele 20, 13, 25, 19 și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Folifag 2% și P66K80+Folifag 2% cu 42 respectiv 43 păstăi, în medie pe o plantă, depășind martorul nefertilizat cu peste 21 fructe/plantă (tabelul 38) Masa medie a păstăilor pe o plantă a oscilat între 5,5 g (varianta nefertilizată) și 10,2 g (varianta N99P128K120). Rezultate bune s-au obținut la variantele 20, 13, 25, 19 și 24 iar la polul opus s-au situat variantele 1, 8, 9, 10, 5 și 17. Variantele la care s-au aplicat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
5 și 17. Variantele la care s-au aplicat, mai ales, îngrășăminte pe bază de azot și fosfor au obținut peste 8,5 g păstăi, în medie, la o plantă. Deși majoritatea variantelor au prezentat diferențe distinct semnifictive față de martorul nefertilizat, nu putem trece cu vederea rezultatele destul de mici în cazurile când s-a fertilizat numai cu potasiu. Greutatea medie a păstăilor a fost destul de ridicată și în cazul când s-a fertilizat cu îngrășământul foliar Folifag, cele mai bune rezultate
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pământ din vase, a suprafeței fiecărui vas și a numărului de plante, rezultând datele prezentate în tabelul 39. Indiferent de îngrășământul și doza în care acesta este aplicat, se observă că năutul reacționează pozitiv, producția crescând destul de mult față de cultura nefertilizată. La fertilizarea cu potasiu sporul de producție a fost de maximum 11%, mărirea dozei de îngrășământ de la 80 kg/ha s.a. K2O la 120 kg/ha s.a. K2O nefiind justificată, pentu că producția nu a crescut deloc. Fertilizarea numai cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
îngrășămintele pe bază de fosfor au o influență destul de mare asupra producției de semințe la năut, aceasta crescând cu peste 45 % la doza de 64 kg/ha s.a. P2O5, pentru ca la dublarea dozei de îngrășământ sporul de producție față de martor (nefertilizat) să ajungă la 64 %. Comparativ cu îngrășămintele cu potasiu, se poate afirma că, cele pe bază de fosfor sunt mult mai eficiente, mărirea dozei de potasiu până la 120 kg/ha s.a. nu a putut să favorizeze producții mai mari decât
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ha s.a. nu a putut să favorizeze producții mai mari decât la năutul fertiliza cu doze mici de fosfor (64 kg/ha P2O5 ). Fertilizarea numai cu îngrășăminte pe bază de azot a favorizat obținerea de producții ce au depășit martorul nefertilizat cu valori de 55% (33 kg/ha N), 67% (66 kg/ha N), și 71% (99 kg/ha N). Sporul maxim de producție la realizat năutul fertilizat cu 99 kg/ha N (cu 1.260 kg/ha mai mult decât
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
un fond de fosfor (128 kg/ha P2O5 ) se observă că producțiile sunt deosebit de ridicate, ajungând 3.190 kg.ha în cazul variantei fertilizată cu azot 99 kg/ha N + fosfor 128 kg/ha P2O5. Sporul de producție față de năutul nefertilizat este de 59% (N33+P128), 75% (N66+P128) și 81% (N99+P128). Se poate observa, și în acest caz, că cea mai bună variantă este cea fertilizată cu combinația N66+P128. în cazul în care aceleași doze de azot (33
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
directă cu mărirea dozelor de îngrășământ. Cele mai mici rezultate le-a obținut năutul fertilizat numai cu fosfor sau cu potasiu când, procentul de proteină nu a depășit valoarea de 23% decât în puține cazuri, în genere fiind inferioare martorului nefertilizat.Variantele la care s-a aplicat și îngrășământul foliar Folifag 2% au avut un procent de proteină în semințe de peste 24% .Cele mai bune rezultate s-au obținut la V4 , V21 și V25, singurele variante care prezintă față de martor diferențe
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
combinației N99P128, în schimb față de varianta fertilizată cu N99 sporul a fost de numai 68 kg/ha. îngrășămintele potasice în combinație cu cele pe bază de azot aplicate năutului au realizat producții mari de proteină cu diferențe semnificative față de năutul nefertilizat, combinația N99K120 fiind cea mai productivă cu 756 kg/ha proteină. în cazul folosirii îngrășămintelor foliare, producția de proteină a avut valori de peste 673 kg/ha la toate variantele unde au fost aplicate acestea. Adăugarea îngrășământului Folifag 2% a favorizat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
bine la acet tip de fertilizare (tabelul 41). Conținutul boabelor de năut în ulei a scăzut în majoritatea cazurilor în care planta a fost fertilizată cu îngrășăminte chimice și foliare. Creșterea procentului de ulei peste 6,0% realizat la martorul nefertilizat, s-a obținut numai în cazul variantelor fertilizate cu P64, P96 Și K80. Mărirea dozei de fosfor de la 96 kg/ha la 128 kg/ha a influențat scăderea procentului de ulei la 5,9%. Același 77 lucru s-a întâmplat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mai ridicat de azot în boabe s-a întâlnit la variantele V25, V4, V21, V20, V3 când valorile au depășit 4%. Se observă că în cazul fertilizării separat cu fosfor sau cu potasiu valorile sunt mai mici decât la varianta nefertilizată (< 3,71). Fosforul în semințe are valorile cele mai ridicate la variantele în care doza de îngrășământ conține și acest element. Procentul de fosfor în semințe a depășit la toate variantele 0,409 dar nu a fost mai mare de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
NĂUT Pentru a determina influența dozei de îngrășământ organic asupra creșterii și fructificării năutului, s-a folosit gunoiul de grajd de bovine și ovine în proporție de 1:1. Talia plantelor a avut valori cuprinse între 36 cm/pl. (martor nefertilizat) și 58,5 cm/pl. (fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd). Năutul, deși este leguminoasă pentru boabe, reacționează bine la aplicarea gunoiului de grajd. Doza de 1525 t/ha este cea mai bună în cazul năutului fertilizat, talia
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
gunoi de grajd). Năutul, deși este leguminoasă pentru boabe, reacționează bine la aplicarea gunoiului de grajd. Doza de 1525 t/ha este cea mai bună în cazul năutului fertilizat, talia plantelor fiind cu peste 60 % mai mare decât la năutul nefertilizat. Creșterea dozei de gunoi de grajd la 30 t/ha a dus la obținerea unor plante cu o talie de 56,6 cm, înălțime a plantelor care a fost depășită de năutul fertilizat cu 15t/ha, 20 t/ha și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
o talie de 56,6 cm, înălțime a plantelor care a fost depășită de năutul fertilizat cu 15t/ha, 20 t/ha și 25 t/ha. Dozele de 5-10 t/ha au influențat semnificativ talia plantelor comparativ cu a martorului nefertilizat. Mărirea dozei de la 20 t/ha la 25 t/ha a favorizat o creștere a plantelor cu 0,2 cm, iar creșterea dozei de gunoi de grajd de la 15 t/ha la 25 t/ha cu 1,0 cm (tabelul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pl. mai puține decât la plantele de năut unde s-a fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd. Aplicarea îngrășămintelor organice a mărit cu cel puțin 0,9 numărul ramificațiilor principale la o plantă de năut comparativ cu martorul nefertilizat, dozele de 20-30 t/ha fiind cele mai indicate (tabelul 57). Numărul fructelor la o plantă a avut o creștere spectaculoasă la aplicarea îngrășămintelor organice. Doza de 20 t/ha a favorizat obținerea celui mai mare număr de păstăi la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de păstăi la o plantă (36,5 buc/pl.). Atât doza de 25 t/ha cât și cea de 30 t/ha îngrășămint organic au favorizat obținerea unui număr de 36 păstăi /plantă cu 56% mai multe decât la martorul nefertilizat, dar cu 3% mai puține decât la năutul fertilizat cu 20 t/ha. Un număr de 33,5 păstăi/pl. s-au obținut când doza de gunoi de grajd a fost de 10 t/ha, iar 28,7 păstăi/pl.
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
grajd a fost de 10 t/ha, iar 28,7 păstăi/pl. s-au realizat când la fertilizare s-a aplicat numai 5 t/ha (tabelul 58). Masa fructelor la o plantă a fost cuprinsă între 5,4 g/pl. (nefertilizat) și 9,0 g/pl (20t/ha și 25 t/ha gunoi de grajd). Dozele de îngrășământ organic mai mari de 10 t/ha au dus la obținerea unor plante cu masa fructelor peste 8,3 g/pl. Creșterea dozei
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a masei fructelor de la 9 g/pl la 8,9 g/pl. Dozele mici de gunoi de grajd (5-10 t/ha) au obținut un spor la fructe de 1,6 g/pl respectiv 2,9 g/pl comparativ cu martorul nefertilizat la care masa păstăilor la o plantă a fost de 5,4 g (tabelul 59). Numărul de semințe la o plantă a realizat o creștere odată cu mărirea dozei de gunoi de grajd de la 0 t/ha la 25 t/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
35,5 boave/pl), 20 t/ha (37,0 boabe/pl.) și 25 t/ha (36 boabe/pl.). Gunoiul de grajd aplicat în doze de 5 t/ha a realizat un număr de boabe mai mare cu 26% decât năutul nefertilizat, iar în doză de 10 t/ha un număr de boabe mai mare cu 48% decât martorul nefertilizat care a avut un număr de 23 semințe/pl. (tabelul 60) Masa semnințelor a fost cu peste 70% mai mare la năutul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Gunoiul de grajd aplicat în doze de 5 t/ha a realizat un număr de boabe mai mare cu 26% decât năutul nefertilizat, iar în doză de 10 t/ha un număr de boabe mai mare cu 48% decât martorul nefertilizat care a avut un număr de 23 semințe/pl. (tabelul 60) Masa semnințelor a fost cu peste 70% mai mare la năutul fertilizat cu doze de gunoi de grajd cuprinse între 20-30 t/ha decât la năutul nefertilizat unde greutatea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
decât martorul nefertilizat care a avut un număr de 23 semințe/pl. (tabelul 60) Masa semnințelor a fost cu peste 70% mai mare la năutul fertilizat cu doze de gunoi de grajd cuprinse între 20-30 t/ha decât la năutul nefertilizat unde greutatea a fost de 4,1 g/pl.. Peste 7,0 g/pl. s-a întâlnit la toate plantele fertilizate cu 15-30 t/ha, mărirea dozei de îngrășământ de la 20 t/ha la 30 t/ha neaducând nici o modificare
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
dozei de îngrășământ de la 20 t/ha la 30 t/ha neaducând nici o modificare în masa semințelor la o plantă, valoarea fiind aceiași (7,1 g/pl.). Deși în toate variantele fertilizate diferențele au fost foarte semnificative pozitiv față de martorul nefertilizat trebuie remarcat faptul că dozele mici de gunoi de grajd au sporit greutatea semințelor la o plantă cu 1,8 g/pl (5 t/ha gunoi de grejd) respectiv 2,6 g/pl (10 t/ha gunoi de grajd) (tabelul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
1,8 g/pl (5 t/ha gunoi de grejd) respectiv 2,6 g/pl (10 t/ha gunoi de grajd) (tabelul 61). Producția de biomasă a crescut mult în cazul fertilizării năutului cu gunoi de grajd comparativ cu plantele nefertilizate unde masa unei plante a fost de 13,2 g. în urma cercetărilor efectuate reiese că doza cea mai bună, unde năutul a crescut și s-a dezvoltat cel mai bine, a fost de 25 t/ha. Adăugarea la doza de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]