90 matches
-
exterioară, concretizată în foneme și grafeme, cuprinse în silabe și cuvinte, și latura interioară, semantică, semnificativă, adică conceptul care dezvăluie cuvântul, ambele laturi aflându-se în strânsă interdependentă. Avem în vedere, dezvoltarea vocabularului activ, a părților de vorbire flexibile și neflexibile ale morfologiei. Experimente conduse de cercetători ca C. Pufan, V. Mare, D. Ciumăgeanu, C. Manolache, I. Stănică, C. Ciofu etc. au condus la următoarele constatări: * în cursul demutizării acești copii au un vocabular sărac; * cuvintele care-i interesează sunt mai
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
organizare rămâne relativă. Pe de o parte, există cuvinte (și clase de cuvinte) în care unei constanțe semantice (de natură lexicală) nu-i corespunde constanța planului expresiei (verbe neregulate, pronume etc.); pe de altă parte, există clase de cuvinte (cuvintele neflexibile) care nu prezintă această structură bipolară. Constanta este numită cel mai adesea rădăcină. Termenul este propriu numai pentru unitățile lexicale primare (verbul a veni, de exemplu) când reprezintă morfemul lexical: ven-, nu și pentru cele derivate, a reveni sau revenirea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poate, probabil, pe semne îi anulează sensul specific: „Poate că vine.”, „Probabil că vine.”, „Pe semne că vine.” VII. INTERJECȚIAtc "VII. INTERJEC}IA" Gramaticile curente - între acestea și Gramatica Academiei - definesc interjecția ca și cum ar reprezenta o clasă unitară de cuvinte, „neflexibile cu valoare exclamativă, prin care se exteriorizează senzații, sentimente, manifestări de voință sau se produc sunete și zgomote din natură.” (vol.I, p. 421). Spre deosebire de poziția exprimată în edițiile precedente, ediția din 2005 a Gramaticii Academiei subliniază caracterul eterogen al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Idem, p.658) Dacă se încearcă stabilirea identității proprii a interjecției, cu aceleași criterii ca în cazul celorlalte unități lexico-gramaticale, numai din punct de vedere morfologic și prozodic, s-ar putea vorbi de particularități comune cuvintelor numite interjecții; toate sunt neflexibile și toate au intonație exclamativă. Invariabile morfologic, în funcție de opoziții categoriale, interjecțiile sunt variabile din punct de vedere fonetic; numeroase interjecții prezintă realizări fonetice diferite ale unor consoane sau vocale din structura lor, în strânsă legătură cu intensitatea stărilor (sau manifestărilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
variază între 0,3-0,5 U/Kg corp/zi, fiind de multe ori mai mare. Se pot administra 2 prize de insulină NPH sau 2 prize de insulină premixată, cu 25-40 minute înainte de mese. Dezavantajul îl constituie stilul de viață neflexibil cu mese fixe. - regimul bazal / bolus (II seara, IR la mese): nu este indicat la pacienții vârstnici, necesitând monitorizare frecventă a glicemiei și un senzoriu neafectat. Etapele inițierii tratamentului hipoglicemiant la vârstnici: Dacă glicemia à jeun este < 200 mg/dl
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
modificarea după formă a cuvintelor, se disting clase semantico-gramaticale/ părți de vorbire flexibile: substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul și unele elemente din clasa adverbului (cele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație), respectiv clase semantico-gramaticale/ părți de vorbire neflexibile: adverbul, interjecția, prepoziția și conjuncția (elemente care nu-și modifică forma atunci când sunt actualizate într-un enunț, neraportându-se la categorii gramaticale); * structură morfologică sau morfematică a cuvântului 85 unitatea radical (purtător al sensului lexical) + flectiv (purtător al informației gramaticale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1966; Irimia, 2008; Popescu, 2007; Iliescu, 2003; Dimitriu, 1999; Avram, 1997; Coteanu, 1995; Iordan & Robu, 1978 etc.), părțile de vorbire/ clasele semantico-gramaticale sunt prezentate prin raportare, pe de o parte, la caracteristicile care le diferențiază pe cele flexibile de cele neflexibile (așadar, prin prisma categoriilor gramaticale) și, pe de altă parte, din perspectiva valorilor lor lexical-semantice și sintactice. În lucrarea de față, accentul va fi pus pe definirea părților de vorbire/ a claselor semantico-gramaticale prin raportare la criteriile semantic, morfologic și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ultime subclase de adverbe le actualizează și pe cele de mai sus de exemplu, în Știu unde pleci., unde = adverb relativ de loc. Din punct de vedere morfologic, clasa adverbelor se caracterizează, de asemenea, prin eterogenitate, subsumându-și atât adverbe neflexibile (care nu-și modifică forma prin raportare la categorii gramaticale: aici, astăzi, niciodată, undeva, unde, când, cum etc.), cât și adverbele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație mai ales adverbe de mod, unele provenite din adjective prin conversiune
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
constituie în substitute de propoziții/ fraze: Of! = "Iar a întârziat..."/ " Iar a întârziat, când era atât de important să fie punctual...". III.2.9. Prepoziția se definește 122, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte nenoționale invariabile/ neflexibile, îndeplinind rol de marcă de tip categorial, respectiv raportual. Prepozițiile din limba română se diferențiază 123 în funcție de: * formă/ structură: prepoziții sintetice, simple (cu, în, spre, pe, sub, contra, conform etc.) sau compuse (de la, de pe, de pe la, până la etc.) vs. prepoziții perifrastice
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și raportual: volum de poezii (prepoziția de marchează cazul acuzativ și raportul de subordonare dintre atributul substantival și termenul său regent). III.2.10. Conjuncția se definește 124, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte nenoționale, invariabile/ neflexibile, îndeplinind rol de marcă preponderent de tip raportual. Conjuncțiile din limba română se diferențiază 125 în funcție de: * formă/ structură: conjuncții sintetice, simple (și, că, să etc.) sau conjuncții compuse (ca să) vs. conjuncții perifrastice/ locuțiuni conjuncționale (din pricină că, cu toate că, măcar că, măcar să, cum că
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
apar ilustrări, pentru fiecare categorie gramaticală, ale "conținutului categorial" și ale "formei categoriale"). 84 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 39-49; Dimitriu, 1999, pp. 28-36 etc. 85 Vezi, de exemplu, Dimitriu, 1999, p. 36 (unde se diferențiază cuvintele flexibile de cele neflexibile prin raportare la structura lor morfologică); Iordan & Robu, 1978, pp. 348-350 etc. 86 După Dimitriu, 1999. 87 Gramatica I, 2005, p. 61; Dimitriu, 1999, p. 45; Iordan & Robu, 1978, pp. 364-367 etc. 88 În Gramatica I, 2005, p. 61, se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Slavic Ethnogenesis, în "Romanoslavica", 40, 2004, pp. 67-86. Paliga, Sorin, Mitologia slavilor, Editura Meteor, București, 2006. Pleter, Tiberiu; Lambru, Ruxandra, Elemente de gramatică a limbii slave vechi, vol. I. Morfosintaxă numelui; vol. ÎI. Morfosintaxă verbului și a părților de vorbire neflexibile, Editura Universității București, București, 2008 și 2011. Sussex, Roland; Cubberley, Paul, The Slavic Languages, Cambridge University Press, Cambridge-New York, 2006. Tomici, Mile, Limba sarba contemporană [Curs, Universitatea "Ovidius"], Constantă, 1998. Vinokur, G.O., The Russian Language. A Brief History, Cambridge
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice; pronunție, de acord, de flexiune, în diverse situații de comunicare;) b) Aspecte ortografice, ortoepice și de punctuație d) Expresivitatea comunicării orale și scrise la nivelul morfologic (utilizarea corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile învățate; construirea corectă a unor enunțuri din punct de vedere sintactic; construirea unui monolog sau a unui dialog; descrierea unor obiecte, a unor tablouri din natură, a unor fenomene; construirea unor narațiuni simple; utilizarea expresivă a limbii; - - realizarea expresivității cu ajutorul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
linguale, faringiene și laringiene, care se traduc la nivelul realizării limbajului sonor prin adevărate apraxii ce se suprapun tulburărilor rhinodislalice și îngreuiază procesul de reeducare. Pentru aceasta tratamentul funcțional prin miogimnastică vizează în special musculatura vălului palatin, adesea imobil și neflexibil prin cicatricile postoperatorii, a istmului faringian, a buzelor, a obrajilor și a limbii. Amintim doar câteva din aceste exerciții: umflarea și sugerea obrajilor, țuguierea și tensionarea laterală a buzelor, tracționarea buzei superioare în jos și în sus, mișcări ale limbii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
consens între departamente, agenții și interese existente asupra caracterului problemei sau a absenței direcției clare în domeniul elaborării politicii. De multe ori, pot fi înregistrate procese consultative limitate cu actorii de bază, datorită, în mare parte, faptului că organizațiile publice neflexibile nu sunt în stare să activeze într-un proces cooperant. Cultura organizațională poate minimaliza gândirea creativă și inovațiile. Accentul pus mai degrabă pe rezultate de scurtă durată decât pe cele de lungă durată poate genera eșecul de evaluare a politicilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Hai ridicați-vă! Să vă văd." (IVLRA: 48) Hai vorbește! Comunicarea dintre mamă și copil există încă din primele momente în care cei doi fac cunoștință unul cu celălalt (www.121.ro). Cu toate că aparține, prin definiție, unei clase de cuvinte neflexibile, interjecția hai(de), având semnificație de tip "imperativ", prezintă un început de flexiune 34, având forme cu desinența verbală de persoana a II-a plural -ți: haideți sau cu desinența verbală de persoana I plural -m: haidem (aceasta din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
n) 32 Pentru descrierea sintactică a interjecției, vezi GALR I: 671−676 și GALR II: 119−123. 33 Vezi și Zafiu (2005). 34 Referitor la forma unor interjecții, în GALR I: 662 se menționează următoarele: "Interjecțiile sunt, prin definiție, cuvinte neflexibile. Chiar și interjecțiile provenite din părți de vorbire flexibile își pierd caracterul flexibil, fiind fixate pentru valoarea interjecțională cu o anumită formă. Singurele interjecții care au forme flexionare sunt interjecțiile cu semnificație imperativă uite, poftim și haide, care au forme
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
în ceea ce privește caracterul de adecvare al controalelor asupra raportării financiare și a procedurilor de conformare; • baza privind bunurile corporative nu este protejată împotriva pierderii, risipei, atacului sau dezastrelor naturale; • reputația corporativă militează în detrimentul loialității clienților; • operațiunile și procesele sunt ineficiente și neflexibile; • oameni lipsiți de experiență și profesionalism sunt recrutați și pro movați; • organizația nu poate face față așteptărilor în continua schimbare a clienților, pieței și mandatarilor, în general. Încercările pentru soluționarea acestor probleme au condus organizațiile în direcția ERM, respectiv implementarea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxa ● Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/ felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcțiile sintactice. ● Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/ felul ( adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcțiile sintactice (adverb, interjecție). 4. Noțiuni de sintaxă ● Relația text, frază, propoziție, cuvânt. ● Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor. Relațiile sintactice în propoziție și în frază (interdependență, coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
sunt considerate cauciuc amestecat și se clasifică în pozițiile nr. 40.05 sau 40.06, funcție de forma sub care sunt prezentate. Cauciucul durificat (de exemplu ebonita) este obținut prin vulcanizarea cauciucului cu o proporție mare de sulf, până când devine practic neflexibil și neelastic. Domeniul Capitolului Capitolul cuprinde cauciucul, așa cum este definit mai sus, în stare brută sau semiprelucrata, fie vulcanizat sau întărit sau nu, ca și lucrările constituite în întregime din cauciuc sau al căror caracter esențial provine de la cauciuc, altele
ANEXĂ nr. 40 din 5 ianuarie 2000 CAUCIUC ŞI ARTICOLE DIN CAUCIUC. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166829_a_168158]
-
cauciuc). Cauciucul durificat poate să conțină de asemenea și pigmenți precum și cantități mari de umplutura, de exemplu carbon, argilă și silice. Fără umplutura, pigmenți și structuri celulare, cauciucul durificat este un material dur, negru maroniu (uneori roșu), care este practic neflexibil și neelastic și poate fi format, tăiat, perforat, lustruit etc. Multe cauciucuri durificate dobândesc un aspect foarte lucios când sunt polizate. Poziția cuprinde cauciucul durificat, inclusiv varietatea alveolara sau poroasa sub toate formele, ca și deșeurile și resturile. Se clasifică
ANEXĂ nr. 40 din 5 ianuarie 2000 CAUCIUC ŞI ARTICOLE DIN CAUCIUC. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166829_a_168158]
-
Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxă - Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcțiile sintactice. - Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/felul (adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcțiile sintactice (adverb, interjecție). 4. Noțiuni de sintaxa - Relația text, frază, propoziție, cuvânt. - Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor. - Relațiile sintactice în propoziție și în frază (interdependenta, coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare
ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
corelare a didacticii specialității cu cerințele psihopedagogice specifice vârstei copiilor, teme care vizează activitatea extracuriculară și activitățile de consiliere și orientare. I. LIMBA SLOVACĂ 1. Elemente de fonetică și fonologie. Sistemul vocalic, consonantic. 2. Morfologie. Părțile de vorbire flexibile și neflexibile. 3. Probleme de punctuație și ortografie. II. LITERATURA SLOVACĂ 1. Lirica romantică: A. Sladkovic: Marina, J. Botto: Smrt' Janosikova, S. Chalupka: Mor ho!, J. Kral: Zakliata panna vo Vahu a divny Janko. 2. Lirica realismului slovac: P.O.Hviezdoslav: Hajnikova
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
proiectare, organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea și decizia, comunicarea fluentă, expresivă, coerentă, cunoașterea elevului. II. LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ A. Probleme de limbă 1. Elemente de fonetică și fonologie. Sistemul vocalic, consonantic. Elemente suprasegmentale. 2. Morfologia. Părțile de vorbire flexibile și neflexibile. Definiția, clasificarea, categoriile gramaticale, paradigma. 3. Sintaxa. Sintaxa propoziției și a frazei. Părțile de propoziție. 4. Probleme de punctuație și ortografie. B. Probleme de literatură 1. Importanța liricii pentru literatura secolului al XIX-lea: J. Kollar: Slavy dcera, Jan Holly
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxă - Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcțiile sintactice. - Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/felul (adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcțiile sintactice (adverb, interjecție). 4. Noțiuni de sintaxa - Relația text, frază, propoziție, cuvânt. - Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor. - Relațiile sintactice în propoziție și în frază (interdependenta, coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.001/2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007-2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]