51 matches
-
Basarabiei. E adevărat că frații noștri din Ardeal suferă, dar mai mult încă suferă cei din Basarabia și mai mult sunt amenințați în existența lor.” Curentul antantofil, mai puternic la începutul conflagrației, considera războiul pornit de Austro-Ungaria ca „război de negațiune a principiului naționalităților”. Trebuie să se țină seama de „instinctul maselor”, ce se manifestă cu putere elementară, care aduce mari izbânzi sau provoacă marile catastrofe. Eliberarea Ardealului se identifica cu idealul nostru național. „A merge împotriva Austro-Ungariei însemna a grăbi
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în sine aceeași pentru toată lumea - că stârnește în el porniri de cari nici nu visa măcar că esistă în sufletul lui; această întîmplare nimicește toate țesăturile combinate de mintea lui și el singur se trezește deodată că e alt om, adesea negațiunea individualității lui de pîn-atuncea. În fine, schimbări de-astea psicologice de s-ar întîmpla numai sporadic - p-ici pe colea - în individul cutare or cutare, ar fi calea-vale; dar popoară întregi să le vezi suferind de această... metempsicosă, or cum
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
sine aceeași pentru toată lumea stârnește în el porniri pe cari el nici nu presupunea vreodată că esistă în sufletul lui, rupe toate țesăturile câte le încîlcise și le combinase mintea lui și se trezește că e alt om, adesea o negațiune a individualității lui de pîn-atunci. E apoi și mai ciudat - același fapt sub alte împrejurări l-ar fi lăsat neatins - cum se poate dar ca același fapt obiectiv să fie în stare de-a produce așa de diverse schimbări - subiective
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
la capătul unor evaluări drastice ale mimetismului „poeților noui”: „Adoptarea concepției relativiste din domeniul strict științific de poeții noui e mai mult exterioară, superficială. Ei n-au pătruns spiritul științei, esența acesteia. Extravaganțele și rătăcirile extremiștilor sînt cea mai evidentă negațiune a pretențiilor de atitudine științifică”. Aceasta înseamnă ordine, disciplină, seriozitate, nu anarhie și frivolitate”. Printre poeții „anarhici” comentați este amintit și Ion Minulescu (cu poemul „blasfemiator” „Spovedanii”). În categoria „extremiștilor” intră Ilarie Voronca, B. Fundoianu, I. Vinea și Tristan Tzara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
vizite dese erau surprinzătoare din partea lui Titi, care nu ar fi mers singur în casa cuiva, sub nici un chip. Titi se lăsa îmbrăcat după gustul Aglaei, se mișca după ordinele ei și refuza să facă altceva, pe dată ce citea negațiunea în ochii ei. Acum Titi părea nervos și-și înghițea, când vroia să vorbească, prea des, saliva. - Ce faci? întrebă el deodată, așezîndu-se lângă Otilia. - Tu nu vezi? cos, răspunse Otilia, fără să-și ridice capul, ca unui copil mic
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Costache e sănătos. Felix" Felix aruncă scrisoarea la cutie și se îndreptă spre restaurantul lui Iorgu. Acesta îl primi cu mare ceremonie. frecîndu-și mâinile, îl vîrî într-un fel de birou, îl întrebă dacă dorea să consume ceva și, la negațiunea timidă a lui Felix, comandă G. Călinescu din proprie inițiativă siropuri, prăjituri, asigurîndu-l că sunt de cea mai bună calitate. Felix era curios să afle motivul chemării și nu izbutea să găsească o ipoteză oricât de puțin valabilă. Iorgu, cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Patrimoniul profesional. Fondul de comerț / 83 5.1. Patrimoniul profesional / 83 5.2. Noțiunea de fond de comerț / 86 5.3. Elementele fondului de comerț / 90 Partea a III-a. TEORIA GENERALĂ A CONTRACTULUI PROFESIONAL / 97 Capitolul 1. Normele de negațiune cuprinse în Codul comercial / 99 1.1. Izvoarele obligațiilor comerciale / 99 1.2. Încheierea contractelor comerciale / 100 1.3. Executarea obligațiilor comerciale / 101 1.4. Probele în materie comercială / 103 1.5. Prescripția extinctivă în materie comercială / 108 Capitolul 2
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
a efectelor pe care le va produce între părți și față de terți. După ce vom contura aceaste aspecte vom prezenta consecințele încălcării contractului, altfel spus răspunderea contractuală. Regulile derogatorii de la dreptul comun al teoriei generale a obligațiilor așa numitele "norme de negațiune" din Codul comercial se găsesc, relocate și parțial modificate, în actualul Cod civil. Este vorba despre reguli speciale referitoare la solidaritatea codebitorilor, la punerea de drept în întârziere a debitorului pentru neplata la scadență a unei sume de bani, la
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
nu este indicat în contract etc. Având în vedere că actele juridice contractele încheiate sub imperiul Codului comercial și a vechiului Cod civil rămân supuse legii în vigoare la data încheierii lor ni se pare potrivit a prezenta normele de negațiune așa cum erau consacrate în vechea reglementare. De asemenea, așa cum am arătat la începutul prezentei lucrări, dispozițiile incluse în Codul comercial referitoare la probațiunea obligațiilor comerciale se vor aplica în continuare până la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
vechea reglementare. De asemenea, așa cum am arătat la începutul prezentei lucrări, dispozițiile incluse în Codul comercial referitoare la probațiunea obligațiilor comerciale se vor aplica în continuare până la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă. Capitolul 1 Normele de negațiune cuprinse în Codul comercial În prezent aceste norme sunt abrogate în mare parte, așa cum am arătat mai sus. 1.1. Izvoarele obligațiilor comerciale Obligațiile comerciale sunt acele obligații care rezultă din faptele obiective de comerț, enumerate de art. 3 din
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
cercetări asupra adevărului istoric a celor cuprinse în Biblie. Căci adevărul istoric nu este un adevăr exact, ca principiile de morală, ci atârnă în cele mai multe cazuri de individualitatea istoriografului și e cestie de apreciație și de temperament. ["MORALA E O NEGAȚIUNE... ] 2267 Morala e o negațiune. Să nu faci, să nu zici. ["CÎND TE LAUDĂ LUMEA... "] 2267 Când te laudă lumea ascult-o, numai lauda ce ți-o aduci tu singur n-o asculta. Vei vedea ce frumos se reduc laudele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
celor cuprinse în Biblie. Căci adevărul istoric nu este un adevăr exact, ca principiile de morală, ci atârnă în cele mai multe cazuri de individualitatea istoriografului și e cestie de apreciație și de temperament. ["MORALA E O NEGAȚIUNE... ] 2267 Morala e o negațiune. Să nu faci, să nu zici. ["CÎND TE LAUDĂ LUMEA... "] 2267 Când te laudă lumea ascult-o, numai lauda ce ți-o aduci tu singur n-o asculta. Vei vedea ce frumos se reduc laudele lumei la nimic și cum
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
EminescuOpXV 265} TEXTE SCRISE ÎN PRIMĂVARA ȘI VARA ANULUI 1883 FILOZOFIE ȘI ȘTIINȚE PROIECTE DE TITLURI ȘI DE CAPITOLE TITLURI DE CAPITOLE 2255 Idei proprii Giordano Bruno. Leibnitz. Kant. Timp, spațiu, cauzalitate. Antinomii (teza concretă - antiteza infinită, teza afirmare - antiteza negațiune). Laplace, cheia bolții PROIECTE DE TITLURI ȘI DE CAPITOLE [1] 2255 Încercări de metafizică idealistă a raporturilor constante în mișcarea eternă. [2] 2266 * Teoria ecuațiunii universale sau a raporturilor constante dintre finit și infinit. {EminescuOpXV 266} [3] 2263 Autorul teoriei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
neagă ordinea morală a universului. Dar e dovedit că oricine neagă ordinea morală este pierdut * // fie ca individ, fie ca neam pe acest pământ căci degenerează fizic și degenerează moralicește. [ATRIBUTELE DIVINITĂȚII] [1] 2275B Ideea dumnezeirii s-au născut din negațiune, din ceea ce nu este spiritul nostru - atotștiutor; din ceea ce nu este brațul nostru - atotputernic; din ceea ce nu este viața noastră - infinită; din ceea ce nu este sufletul nostru - ubicuu. [2] 2267 Dumnezeu. El are predicabiliile cîtortrele categorii ale gândirii noastre. El
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
abstracțiune a mecanicei. Matematica este o abstracțiune a mecanicei. [INFINITUL] 2275B În adevăr infinitul, absolutul e neînțeles de mintea noastră. Dar nu trebuie să uităm că nici ni le închipuim altfel, nici este putința de-a le esprima decât prin negațiuni. Prin urmare, ceea ce nu este inteligența* noastră, ceea ce nu este mișcare, ceea ce nu este materie este absolutul, este în sine încheiatul, este lipsa de ***, este ceea ce nu e nici moarte, nici nemurire, nici azi, nici mâni, nici etern, nici trecător
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în care Marcère, Floquet și Germain au vorbit contra, Welche și Baragnon pentru guvern, după care apoi s-au primit următoarea ordine de zi, propusă de Ferry: Considerând că ministeriul de la 23 noiemvrie, prin compunerea și originea sa, e o negațiune a dreptului parlamentar al poporului și poate numai îngreuia situațiunea, Camera declară că nu poate intra în relații cu el și trece la ordinea zilei. Pentru au votat 323 de deputați, contra 208. Marcère își dezvoltă interpelația sa astfel. Până
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca ceva pozitiv și statornic. Tot ce vedem viu pe pământ, începînd de la cele dentîi formațiuni organice cu condițiuni puține, până la organismul cel mai nalt, cu o mulțime de condițiuni de existență, omul, ne reprezintă miile de forme ale acestei negațiuni. Ceea ce o ființă nu vrea e lesne de știut, ceea ce vrea pozitiv e foarte greu de hotărât. Tot astfel e, se înțelege, și cu popoarele, căci natura e una și aceeași pretutindenea și de-a pururea, cu toate formele ei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
toate formele ei atât de deosibite. De aceea însă e clar că nici un popor nu e destul de sălbatic sau destul de civilizat pentru a nu mai ști ce nu vrea. Deosebirile mari se nasc abia acolo unde e vorba ca în fața negațiunii făcute să se stabilească o voință pozitivă bine formulată. Aci quot capita tot sensus.... {EminescuOpX 106} E în orice caz ciudat ca un organ de publicitate care se numește liberal si democrat ca "Romînia liberă" să denege dobrogenilor până și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
numește liberal si democrat ca "Romînia liberă" să denege dobrogenilor până și această formă infimă a instinctului lor de viață, a voinței lor libere. Trebuie oare să-i aducem exemple pentru a dovedi că suveranitatea unei populațiuni e pe calea negațiunii totdeauna sigură și hotărâtă, și nehotărâtă numai pe calea afirmațiumi? Germania nu vrea slăbiciunea, nu vrea împărțirea în state mici, nu vrea influența franceză în politica ei dinlăuntru. Această voință negativă, existând în popor de mai bine de o sută
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Austro-Ungaria nu vor să fie absorbiți de elemente străine. Știu ei însă cu atâta siguranță ce vor? Pe terenul voinței pozitive întîlnim activiști, pasiviști, deakiști etc. Noi n-am voit a trece de rasă slavă. C-o ușurință foarte mare, negațiunea s-au introdus în scriere prin alungarea cirilelor, în limbă prin alungarea elementelor lexicale slavone. Știm însă ce voim? Din contra, câți oameni, atâtea ortografii - sau mai drept vorbind cacografii. Ni se pare deci că "Romînia liberă" renegă cu desăvârșire
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la ceea ce nu poate intra în prevederile sale la epoca când contractează? Orice om onest se obligă în credință de a plăti și cu toate acestea clauza penală îl silește a prevedea neplata. Sila nu este voință și nevoința este negațiunea libertăței. Dacă pe lângă aceste considerațiuni filozofice ne-am uita că în sistemul actual al legislației noastre este posibilă o clauză penală care să curgă de drept, fără somațiune sau chemare în judecată, tot în virtutea libertăței convențiunilor, atunci spectacolul ar deveni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au trebuință de un nume și s-au intitulat conservatori; simt bine necesitatea unei programe fundate pe principie și când câțiva dintr-înșii voiră să le formuleze o dată în viața lor politică, în petițiunea de la Iași, au consemnat într-însa negațiunea chiar a principielor care servesc de bază constituțiunii noastre sociale și politice. Iacă cine sânt cei ce pretind a se numi conservatori și cari nu sânt decât reacționari. Dar faptele vorbesc îndestul. Reacțiunea s-a năpustit la aproape șapte ani
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de asistență mutuală cu U.R.S.S. Ceea ce știu este că interesul național cere să nu micșorăm cu nimic libertatea de acțiune a României pentru ziua de mâine. Ceea ce știu este că nu se grevează viitorul unui neam cu povara unei negațiuni internaționale, oricare ar fi ele și împotriva oricui ar fi îndreptate. Ceea ce știu este că orice stat, fără distincție, care ne-ar garanta hotarele țării noastre și pe acelea ale aliaților noștri poate deveni, în cadrul Societății Națiunilor, asociatul nostru în
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
de asistență mutuală cu U.R.S.S. Ceea ce știu este că interesul național cere să nu micșorăm cu nimic libertatea de acțiune a României pentru ziua de mâine. Ceea ce știu este că nu se grevează viitorul unui neam cu povara unei negațiuni internaționale, oricare ar fi ele și împotriva oricui ar fi îndreptate. Ceea ce știu este că orice stat, fără distincție, care ne-ar garanta hotarele țării noastre și pe acelea ale aliaților noștri poate deveni, în cadrul Societății Națiunilor, asociatul nostru în
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Rusiei, ei (șefii mișcării) resping această protecție, pentru a reclama acea a altor puteri. Datoriile lor față de Poartă nu sunt mai puțin grav disprețuite... Numai faptul că au invocat, în sprijinul pretențiilor lor, principiul suveranității poporului, ajunge spre a alcătui negațiunea cea mai flagrantă a drepturilor suverane ale sultanului. Proiectul lor pentru viitor este de altminteri vădit, reiese din programul ce l-au publicat, și ei deloc nu fac o taină dintr-însul. Acest proiect țintește la restaurarea, pe o bază
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]