148 matches
-
iepure și gândac de frasin să bei, că-ți va trece. De nu va avea muierea țâțâ (lactație): să fiarbă pătrunjel și molotru cu vin și cu zahăr să bea. Pentru negei (negi): un cioric (șoric) de slănină, să ungi negeii de pe mână, după care să spânzuri cioricul cu ață, spre amiază. Pentru durerea dinților, umflătură: pelin să fierbi cu vin, să-l ții În gură. Alta: să iei pelin uscat, ca 2 pumni, să-l pui Într-un vas, amestecându
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Domnului În vin și cât vei putea suferi de fierbinte să pui la locul acela, unde te Înjunghie. Vin amestecat cu apă să fierbi și o parte să torni untdelemn și unde ai durere cât de cald să pui. Pentru negei (negi) la om: miere cu piatră acră să amesteci și să ungi. Gălbenuș de ou să amesteci cu unt de trandafiri (tinctură) și din ceas În ceas să pui pe negei. Freacă negeii cu zeamă de ceapă cu sare multă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
unde ai durere cât de cald să pui. Pentru negei (negi) la om: miere cu piatră acră să amesteci și să ungi. Gălbenuș de ou să amesteci cu unt de trandafiri (tinctură) și din ceas În ceas să pui pe negei. Freacă negeii cu zeamă de ceapă cu sare multă. Cui pute (miroase) gura: pelin verde să fierbi cu oțet și toată vremea să clătești gura, până te vei tămădui sau smirnă să te obișnuiești a ține În gură până trece
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
durere cât de cald să pui. Pentru negei (negi) la om: miere cu piatră acră să amesteci și să ungi. Gălbenuș de ou să amesteci cu unt de trandafiri (tinctură) și din ceas În ceas să pui pe negei. Freacă negeii cu zeamă de ceapă cu sare multă. Cui pute (miroase) gura: pelin verde să fierbi cu oțet și toată vremea să clătești gura, până te vei tămădui sau smirnă să te obișnuiești a ține În gură până trece. Pentru buzele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
malignă: dalac, cărbune, bășică rea, bubă rea, bubă neagră, armurar, talan, vrăjmașa, spurcat, pripit. Phtiriază: păduchi. Pitiriază: mătreață. Alopecie. Calviție: chelie, pleșuvie. Prurit: mâncărime. Tinea, peladă: chelbe. Efelide: pistrui, alunele. Cloasmă. Pitiriazis verzicolor: pete pe obraz. Nevi. Veruci: negi, nigei, negei. VIII: Leziuni externe și chirurgie Plăgi: răni, tăieturi Echimoze: vânătăi, vânătări. Contuzii: lovituri, pălituri, cucui. Crăpături: plesnituri Arsuri Eritem: opăreală. Degerături Bătături Excoriații: jupuituri, belituri, zgârâieturi, rosături Înțepături Mușcături Rabie: turbare Panarițiu: sugel, sugui, sulgiu, păr la deget Abcese. Ulcere
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
organizat deja în 1940 și subordonat Conducătorului Statului, generalul Ion Antonescu). Existența acestui Serviciu este semnalată și de Arthur Gould Lee în lucrarea sa dedicată regelui Mihai I. Primul care a organizat și a condus acest Serviciu a fost Dimitrie Negel, mareșalul Palatului, secondat de Paul Dobrescu, fost șef al poliției Palatului, și apoi de Gheorghe Kintescu. Serviciul era compartimentat pe departamente, între care se remarca Departamentul Politic, condus multă vreme de colonelul Petre Lazăr. Printre personalitățile care au fost folosite
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
e semn că ai să faci drum mare sau mic, după cum vor fi și dungile pe mămăligă. Cînd crapă mămăliga ai să faci un drum. încotro este crăpătura, într-acolo ai să pleci. Cu mămăligă găsită dacă te ungi peste negei, ei pier. Femeile care vor copii să mănînce mălai măcinat la moară nouă și să bea apă de la fîntînă nouă. (Gh.F.C.) Măr E a belșug să scuturi mărul în ziua de Sf. Ilie - și măcar două mere de sînt, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se află. Nărav Omul care lasă un nărav ia pe altul. Năzdrăvan Puiul de găină de cîntă în găoace e năzdrăvan. Nedreptate Se crede că simbria neplătită a unui argat, ca și lucrul furat, nu încălzește pe om. Neg Negeii provin din urinarea pe mîni, picioare, a broaștelor din bălți mai ales. Leacuri sînt multe; așa: să te ungi, după ce-i tai, cu mămăligă găsită pe drum. Se crede că dacă vede cineva la vreun om negei și i numără
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe om. Neg Negeii provin din urinarea pe mîni, picioare, a broaștelor din bălți mai ales. Leacuri sînt multe; așa: să te ungi, după ce-i tai, cu mămăligă găsită pe drum. Se crede că dacă vede cineva la vreun om negei și i numără capătă și el negei. Dacă vrei să scapi de negei, ține mîna la gura calului după ce bea apă, și cu apa ce-i cade din gură spală-te pe mîni. Dacă ai negei pe mîni, ca să scapi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe mîni, picioare, a broaștelor din bălți mai ales. Leacuri sînt multe; așa: să te ungi, după ce-i tai, cu mămăligă găsită pe drum. Se crede că dacă vede cineva la vreun om negei și i numără capătă și el negei. Dacă vrei să scapi de negei, ține mîna la gura calului după ce bea apă, și cu apa ce-i cade din gură spală-te pe mîni. Dacă ai negei pe mîni, ca să scapi de ei, să te piși pe ei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bălți mai ales. Leacuri sînt multe; așa: să te ungi, după ce-i tai, cu mămăligă găsită pe drum. Se crede că dacă vede cineva la vreun om negei și i numără capătă și el negei. Dacă vrei să scapi de negei, ține mîna la gura calului după ce bea apă, și cu apa ce-i cade din gură spală-te pe mîni. Dacă ai negei pe mîni, ca să scapi de ei, să te piși pe ei duminecă dimineață pe nespălate, înainte de răsăritul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cineva la vreun om negei și i numără capătă și el negei. Dacă vrei să scapi de negei, ține mîna la gura calului după ce bea apă, și cu apa ce-i cade din gură spală-te pe mîni. Dacă ai negei pe mîni, ca să scapi de ei, să te piși pe ei duminecă dimineață pe nespălate, înainte de răsăritul soarelui, trei dumineci pe rînd. Ca să-ți treacă negeii, să te bați cu coada lingurii de trei ori pe mînă sau pe picior
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și cu apa ce-i cade din gură spală-te pe mîni. Dacă ai negei pe mîni, ca să scapi de ei, să te piși pe ei duminecă dimineață pe nespălate, înainte de răsăritul soarelui, trei dumineci pe rînd. Ca să-ți treacă negeii, să te bați cu coada lingurii de trei ori pe mînă sau pe picior atunci cînd toacă la biserică și să zici: „Popa toacă, negeii seacă.“ Negeii se pot stîrpi dacă îi spune respectivului cineva că afară este lună nouă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ei duminecă dimineață pe nespălate, înainte de răsăritul soarelui, trei dumineci pe rînd. Ca să-ți treacă negeii, să te bați cu coada lingurii de trei ori pe mînă sau pe picior atunci cînd toacă la biserică și să zici: „Popa toacă, negeii seacă.“ Negeii se pot stîrpi dacă îi spune respectivului cineva că afară este lună nouă; atunci își ia în gură apă, iese afară și, fără să vadă luna, fără să vorbească ceva, toarnă de trei ori apă din gură pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dimineață pe nespălate, înainte de răsăritul soarelui, trei dumineci pe rînd. Ca să-ți treacă negeii, să te bați cu coada lingurii de trei ori pe mînă sau pe picior atunci cînd toacă la biserică și să zici: „Popa toacă, negeii seacă.“ Negeii se pot stîrpi dacă îi spune respectivului cineva că afară este lună nouă; atunci își ia în gură apă, iese afară și, fără să vadă luna, fără să vorbească ceva, toarnă de trei ori apă din gură pe negei. Negoț
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
seacă.“ Negeii se pot stîrpi dacă îi spune respectivului cineva că afară este lună nouă; atunci își ia în gură apă, iese afară și, fără să vadă luna, fără să vorbească ceva, toarnă de trei ori apă din gură pe negei. Negoț Cînd pleacă nunta de la casa miresei, mireasa, stînd în car în picioare, rupe un colac în cap. Dacă cu o fărmătură din acest colac se unge pe la bot vita ce o duci în tîrg de vînzare, toată lumea va trage
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
6 luni a murit“. De altfel, numita jupânea sătrecuse prin alte două căsătorii, la 26 de ani (1732) este di vor ța tă de primul bărbat, Barbu Văcărescu, la 33 de ani este văduvă după cel de-al doilea, logofătul Negel (1739). Putem presupune că s-a căsătorit pe la 33-34 a treia oară cu Pantazi paharnic, diferența dintre cei doi fiind de aproape 30 de ani. b) Înrudirea. Biserica ortodoxă română interzice căsătoriile între rudele de sânge coborând până la a șaptea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
domnești din Bacău - Casa domnească, Turnul de apărare și anexele existente”. Dintr-o altă perspectivă, ce ține de cadrul natural al așezării, potențialul urbanistic al Bacăului a fost alterat și de cursul neregulat al Bistriței, care, împreună cu micii săi afluenți (Negelul și Bârnatulă au creat un mediu ambiental asemănător unei delte cu multe brațe. Negelul, spre exemplu, curgea în perioada medievală exact prin mijlocul actualului oraș, oferind - cel mai probabil - morilor de aici energia necesară funcționării lor. Urmele unei astfel de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
perspectivă, ce ține de cadrul natural al așezării, potențialul urbanistic al Bacăului a fost alterat și de cursul neregulat al Bistriței, care, împreună cu micii săi afluenți (Negelul și Bârnatulă au creat un mediu ambiental asemănător unei delte cu multe brațe. Negelul, spre exemplu, curgea în perioada medievală exact prin mijlocul actualului oraș, oferind - cel mai probabil - morilor de aici energia necesară funcționării lor. Urmele unei astfel de mori domnești au fost descoperite - la aproximativ zece metri adâncime - în anul 1886, atunci când
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
individuale, care vizau o persoană sau o proprietate. În aceste cazuri, ordonanța trebuia înmânată respectivei persoane prin intermediul unui comisar de poliție. Spre exemplu, prin ordonanța nr. 6.935 emisă de Primăria Bacău pe data de 29 noiembrie 1903, doamnei Elena Negel i se aducea la cunoștină faptul că „este absolut oprit de a se mai întrebuința la băut sau la menaj apa din puțul aflat în curtea casei sale, deoarece aici se găsește un caz de febră tifoidă”. În cadrul primăriilor orășenești
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din primele măsuri luate de administrațiile comunale a fost aceea de delimitare riguroasă a spațiului citadin de terenul agricol/rural înconjurător. Până la începutul perioadei interbelice, aceste delimitări s-au efectuat prin intermediul șanțurilor despărțitoare - de pildă, șanțul trasat din dreptul pârâului Negel până la fabrica de cherestea Țenov, care separa moșia orașului Bacău de moșia Mărgineni - și al binecunoscutelor bariere terestre (fostele rohătci), ce aveau, fiecare, „(...) câte un catarg ce se scobora și se înălța și unde toate carele și trăsurile se opreau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și au continuat până la sfârșitul perioadei interbelice); amenajarea Grădinilor Publice (Bacău - 1864, Piatra Neamț - 1876, Roman - 1868-1870, Botoșani - 1869-1870, Târgu Ocna - 1896-1900); canalizarea și îndiguirea cursurilor de apă ce traversau spațiul urban - spre exemplu, în Bacău, lucrările de canalizare a pârâului Negel (1855-1874) , iar în Piatra Neamț, lucrările de canalizare a pârâului Cuejdi (1891, 1914) și a râului Bistrița (1872, 1874, 1914); lucrări de asanare - de pildă, în Bacău, lucrările de asanare a terenurilor mlăștinoase ce se aflau în fața Tribunalului (1870), iar în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Lazarovici - parohul bisericii armenești din localitate -, la începutul perioadei interbelice comunitatea armenilor băcăuani era formată din 367 membri, ce trăiau în 63 de case. În marea lor majoritate, aceștia locuiau în zona centrală a orașului, pe străzile Ioniță Sandu Sturdza, Negel, Cristoveanu, Busuioc, general Averescu și, foarte puțini, pe strada Mare. Dintre membrii acestei comunități amintim aici pe câțiva dintre cei mai reprezentativi: Grigori Lazarovici; Sarchis Ezeghia - cantorul bisericii; Anton Balasan - fost consilier comunal; Cristea Cristoveanu - om politic, membru al P.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de a doua zi. Totuși, la sfârșitul perioadei moderne, bilanțul procesului de creștere a suprafeței intravilane se dovedește a fi unul modest. Noile frontiere la care s-a oprit expansiunea urbană sugerează un apetit limitat al dezvoltării: în Nord - pârâul Negel (cu excepția străpungerii realizată de strada Bacău-Piatra), în Vest - linia ferată, dincolo de care nu se întrezărea nicio posibilitate a dezvoltării, datorită existenței moșiei Mărgineni și a Țarinei, în Sud - cimitirul comunal și, din nou, Țarina, în Est - râul Bistrița. Altfel spus
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu data de 1 ianuarie 1930, orașului i-au fost încorporate oficial satele Letea-Veche, Șerbănești, Gherăești, precum și târgușorul Podul de Fier. Pe de altă parte, începând cu vara anului 1930, odată cu înființarea cartierelor „Ștefan cel Mare” (2,5 hectare) și „Negel” (3 hectare), dar și al parcului municipal „Bistrița” (parcul Gherăești), orașul își consolidează tendința de expansiune spre zona de Nord, în special pe traseul ce făcea legătura cu Întreprinderile Filderman. Totuși, anul 1930 a reprezentat și momentul de debut al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]