67 matches
-
e prea elaborat, cu puternice înrâuriri din E.T.A. Hoffmann și E.A. Poe), prefigurând factura scrierilor lui Gala Galaction și, poate, ceva din atmosfera povestirilor lui V. Voiculescu. Din același tărâm bântuit de fantasmele nedeslușite ale copilăriei vin basmele nuvelistice Neghiniță, Norocul dracului, Stăpânea odată ..., Departe, departe ori Palatul de cleștar, unde stilizarea exagerată, lucrătura migăloasă, artificioasă, prolixă sunt imputabile. De altfel, în aceste zone fragile, vulnerabile, I. L. Caragiale, bun prieten și companion în nenumărate împrejurări, va găsi o sursă pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
porcului (1876), Povestea lui Stan Pățitul (1877), Povestea lui Harap-Alb (1877) etc. Lista scriitorilor creatori de b. culte sau „de autor” (diferite, deci, de b. populare, orale, anonime) poate fi completată cu numele lui I. L. Caragiale (Calul Dracului, Abu-Hasan), Barbu Delavrancea (Neghiniță, Poveste, Stăpânea odată...). Lor li se pot adăuga alți scriitori care au folosit b. popular drept model pentru opere literare în versuri (V. Alecsandri, Înșiră-te mărgărite, M. Eminescu, Călin Nebunul, Miron și frumoasa fără corp, Fata-n grădina de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
de mai jos și vor lucra împreună, în cadrul fiecărui grup. Sarcinile didactice vor fi: “*” Descrie cum arată Degețica “*” Compară cele două personaje: Degețica și broasca “*” Asociază numele fetiței cu alte personaje cunoscute din povești (Tom Degețel, Muc cel Mic, Pinocchio, Neghiniță) “*” Explică cum au ajutat-o peștii și rândunica pe Degețica (analizează) “*” Ilustrează printr-un desen ce li a plăcut cel mai mult din poveste (aplică). “*” Argumentează (pro sau contra) comportamentul fetiței. După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noțiunile
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
pe-o bună dimineață, George Coșbuc: Cântec, Patria română, Povestea gâștelor, Iarna pe uliță, Concertul primăverii; Ion Creangă: Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Ursul păcălit de vulpe, Cinci pâini, Amintiri din copilărie; Barbu șt. Delavrancea: Bunicul, Bunica, Neghiniță, Palatul de cleștar; Alexandru Donici: Greierul și furnica, Racul, broasca și știuca, Musca; Petre Dulfu: Isprăvile lui Păcală; Victor Eftimiu: Omuleț, Vreau să trăiesc printre stele, Fluierul ciobănașului, Zâna viselor; Mihai Eminescu: Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Revedere
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
Săraru, Remus Luca, Simion Pop. B. este traducătorul devotat al lui Geo Dumitrescu, din poezia căruia a alcătuit volumul Ejszakai támadás [Atac de noapte] (1979), selectând texte din volumele Nevoia de cercuri și Jurnal de campanie. Traduceri: Cezar Petrescu, Prücsök [Neghiniță], București, 1958; Teodor Mazilu, Sorompó [Bariera], București, 1961; Teofil Bușecan, Atyafisag [Neamurile], București, 1961; Remus Luca, Májusi reggel [Dimineață de mai], București, 1962; Simion Pop, Különös kőműves [Zidarul ciudat], București, 1964; Ion Brad, Fehér vadászat [Vânătoarea albă], București, 1971; Laurențiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285779_a_287108]
-
îl înscrie în spațiul de cultură autohton. Extinzându-i aria, scriitorul are darul de a introduce mitul, sub forme de expresie adaptate realităților contemporane, în romanul social pentru copii, construit pe tema călătoriei, fie „în căutarea timpului pierdut” (Întoarcerea lui Neghiniță, 1966), fie „în căutarea idealului vieții” (Bastonul cu mâner de argint, 1974), precum și în romanul de dragoste, unde „cunoașterea” implică două căi: dragostea și învățătura (Portretul dragostei, 1989). Pentru M., mijlocul cel mai potrivit de a trezi adolescenților sentimentul patriotic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
Botez, București, 1983; Alte povești cu tâlc, București, 1961; Povești despre Păcală, București, 1961; Din marile legende ale lumii, I-II, pref. Gheorghe Bulgăr, București, 1963-1965; Găina cu ouăle de aur, București, 1963; Flori pentru Mihaela, București, 1964; Întoarcerea lui Neghiniță, București, 1966; Săgeata căpitanului Ion, București, 1967; Povești cu tâlc (Povești cu tâlc. Alte povești cu tâlc. Povești despre Păcală), București, 1967; În țara legendelor, București, 1968; ed. pref. Alain Guillermou, postfață Ovidiu Papadima, București, 1973; Sabia de foc, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
București, 1938; Ochii strigoiului, I-III, București, 1942; Carlton, București, 1944; Adăpostul Sobolia, București, 1945; Omul de zăpadă, București, 1945; Războiul lui Ion Săracu, București, 1945; Cocârț și bomba atomică, București, 1946; Tapirul, I-II, 1946-1947; Doctorul Negrea, București, 1949; Neghiniță, București, 1949; Două inimi tinere, București, 1951; Nepoții gornistului (în colaborare cu Mihai Novicov), București, 1952; Despre scris și scriitori, București, 1953; Nepoata lui Moș Ursachi, București, 1953; Ajun de revoluție 1848, București, 1954; Alexandru Vlahuță și epoca sa, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: „Împăratul era la mare și la greu sfat cu toți cărturarii, că bântuia seceta și molima. Și dacă negustorul îi spuse că are un copil ca o neghiniță, împăratul rămase înmărmurit, învățații împărățiii căscară ochii mari și se traseră de bărbile lungi. - Nu se poate, măria-ta, așa ceva nu scrie la carte. - Ba se poate, zise Neghiniță, sărind pe masa sfatului, că multe se pot și nu stau
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Și dacă negustorul îi spuse că are un copil ca o neghiniță, împăratul rămase înmărmurit, învățații împărățiii căscară ochii mari și se traseră de bărbile lungi. - Nu se poate, măria-ta, așa ceva nu scrie la carte. - Ba se poate, zise Neghiniță, sărind pe masa sfatului, că multe se pot și nu stau în cărți; și mult mai multe sunt altfel de cum sunt ticluite din condei. Și după ce se minunară cât se minunară, începu sfatul. Neghiniță se sui pe mâna împăratului, pe
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
la carte. - Ba se poate, zise Neghiniță, sărind pe masa sfatului, că multe se pot și nu stau în cărți; și mult mai multe sunt altfel de cum sunt ticluite din condei. Și după ce se minunară cât se minunară, începu sfatul. Neghiniță se sui pe mâna împăratului, pe umăr, apoi în creștetul capului, și de acolo zise râzând: - Învață, măria-ta, că cei mai mici sunt cei mai mari. Împăratul, cam de voie, cam de nevoie, răspunse: - Așa e, Neghiniță, așa e
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
începu sfatul. Neghiniță se sui pe mâna împăratului, pe umăr, apoi în creștetul capului, și de acolo zise râzând: - Învață, măria-ta, că cei mai mici sunt cei mai mari. Împăratul, cam de voie, cam de nevoie, răspunse: - Așa e, Neghiniță, așa e. Iar cărturarii își deteră ghes pe sub masă și plecară ochii în jos. Împăratul porunci să-i toarne lui Neghiniță o casă cu zece caturi, cât o nucă de mare, toată din aur-lamur și împodobită cu pietre scumpe.” (Barbu
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
-ta, că cei mai mici sunt cei mai mari. Împăratul, cam de voie, cam de nevoie, răspunse: - Așa e, Neghiniță, așa e. Iar cărturarii își deteră ghes pe sub masă și plecară ochii în jos. Împăratul porunci să-i toarne lui Neghiniță o casă cu zece caturi, cât o nucă de mare, toată din aur-lamur și împodobită cu pietre scumpe.” (Barbu Ștefănescu Delavrancea - Neghiniță) molimă - boală, epidemie cat, caturi - etaj, nivel a da ghes - a da cuiva o lovitură ușoară cu cotul
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Iar cărturarii își deteră ghes pe sub masă și plecară ochii în jos. Împăratul porunci să-i toarne lui Neghiniță o casă cu zece caturi, cât o nucă de mare, toată din aur-lamur și împodobită cu pietre scumpe.” (Barbu Ștefănescu Delavrancea - Neghiniță) molimă - boală, epidemie cat, caturi - etaj, nivel a da ghes - a da cuiva o lovitură ușoară cu cotul, a îndemna etc. lamură - partea cea mai curată a unui lucru a ticlui - a aranja, a compune, a crea etc. Scrie răspunsuri
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
etc. Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Povestește conținutul fragmetului în 6-8 rânduri. 2. Explică semnificația enunțului: „cei mai mici sunt cei mai mari”. 3. Explică din ce cauză învățații se trag de barbă la vederea lui Neghiniță. B. Limbă și comunicare 4. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător pentru: înmărmurit, condei, porunci, scumpe. 5. Precizează funcțiile sintactice (părțile de propoziție) ale cuvintelor subliniate în text. 6. Menționează valorile morfologice (părțile de vorbire) ale cuvintelor: seceta, îi, zece, scumpe
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
vorbire) ale cuvintelor: seceta, îi, zece, scumpe. 7. Alcătuiește două enunțuri în care substantivul copil să îndeplinească funcțiile de subiect și de atribut. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care să-ți imaginezi o întâlnire cu Neghiniță. Nu uita să dai titlu compunerii! În compunerea realizată de tine, vei avea în vedere următoarele cerințe: - vei respecta convențiile specifice, utilizând povestirea și dialogul; - vei avea un conținut adecvat cerinței formulate; - vei utiliza o exprimare corectă și frumoasă; - vei
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
inferior; inocent; inocență; insectă; inutil; de înălțime; îmbulzeală; încă; început; îngîndurare; îngust; însemnătate; întuneric; joc; liliput; lui; lung; masă; mașină; mărimi limitate; măsură; mezin; mic???; prea mic; mici de mîncat; miniatură; minim; minion; minor; morcov; mult; cu muștar; naivitate; nedezvoltat; neghiniță; neimportant; neobservat; nepoată; nepot; neputință; nevăzut; nisip; obraznic; un ou; pețit; piatră; picnic; pierdut; pinguin; pisică; pom; pricăjit; prieten; prunc; puncte; puști; redus; scaun; sensibil; simpatic; simplu; singur; sora; sprinten; strîmb; supărare; șoareci; telefon; timp; tot; tufar; uriaș; urîcios; urît
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
versurile lui Hasdeu, izvorâte dintr-o sfâșietoare durere (Așteptând, Gaudeamus, Dumnezeu). Cultul Iuliei Hasdeu este întreținut într-o manieră aparte; în memoria ei sunt publicate versuri, partituri muzicale, imagini picturale. Bogată și frecvent de valoare este proza: Delavrancea (Hagi-Tudose, Sentino, Neghiniță, Irinel ș.a.), I. Ghica (noi scrisori către V. Alecsandri), V. Crăsescu, I.A. Bassarabescu ș.a. Schițele și mai cu seamă anecdotele versificate ale lui Th. D. Speranția țin însă de un gust îndoielnic. Hasdeu încurajează și în această etapă culegerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289243_a_290572]
-
în Bucureștiul anilor nouăzeci, paznic în fața unor buticuri cu băuturi fine (cum pe vremea tătucului nu văzuse vreodată, însă licori care oricum erau pentru cei cu gusturi fine și cu bani să le cumpere, nu pentru unii ca el și Neghiniță, vechiul lui tovarăș de cameră, devenit alcoolic). E iarnă, e noapte, el mărșăluiește prin zăpada topită sub pașii trecătorilor de peste zi cu pantofii sparți, „ca desculț”, și firul gândurilor lui se așterne pe pagină, cu toate incoerențele, pauzele, rugăciunile, căinările
Povestea continuă by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4138_a_5463]
-
prețul unui litru de benzină nu ajunge măcar la un EURO. Bravo, am exclamat, iacătă, încă un pas mic pentru Guvern, dar uriaș pentru contribuabil! (Scuze, domnule Neil Armstrong, pentru plagiere și adaptare...) Dar, neavând de lucru, mă împinge delavrancianul Neghiniță spre convertiri șoptindu-mi de mi-a zbârnâit membrana timpanului: Mă, Telefilule, dumneatale nu simți că aici e o chestie hamletiană? În consecință și fiindcă imaginația mea are sclipiri patologico-morbide, l-am văzut pe domnul ministru ținând în mână un
Minunății by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13648_a_14973]
-
de personaj în romanul precedent fiind împăcat cu starea larvară a criminalului întors într-un București sodomic, ca un Ierusalim derizoriu. În Cronicile genocidului, Robert are, la 58 de ani, o experiență îndelungată de gropar, rememorează nostalgic mariajul bahic cu Neghiniță și încearcă să se împace cu noile responsabilități: e însurat cu Andreea, mai tânără cu un sfert de veac, și lucrează ca paznic de noapte. Campionul declasării de odinioară ajunge să păzească Centrul degenerat. Se vor muta, alungați de condițiile
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
ne dăm sau nu seama, orice evadare dincolo de real și realitate a devenit vitală. Citesc destul de des povești, basme minunate, mai vechi sau mai noi, și asta nu doar pentru că am un pruncuț micuț preocupat de Albă-ca-Zăpada, de Harry Potter, Neghiniță, ci pentru că mi se pare pur și simplu o terapie. Cel mai bun prieten și confident al băiețelului meu este Pinocchio. Și îmi amintesc cu plăcere că a fost și al meu. Prima oară cînd am ajuns la Florența, acum
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
se arăta neîndurător cu plebea dornică de a-i intra în casă și de a-i răvăși comorile, era gata oricând să-și lipească urechea de asfalt ca să ne vestească sosirea lui Winnetou, nu dădea doi bani pe discurile cu Neghiniță și Harap Alb, în schimb, era pregătit să jure credință veșnică celui ce se va învrednici să-i devină frate de cruce. Într-un fel sau altul, eu mă învrednicisem. E adevărat că poziția de ofsaid mă lăsa rece, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
lui Winnetou, ci doar pentru că asfaltul prăfos nu mi-a inspirat niciodată încredere, și e la fel de adevărat că, pe undeva printr-un loc tainic, inaccesibil chiar și fraților de cruce, simțeam o simpatie caldă și vinovată pentru țâșt-bâștul ăla de Neghiniță și chiar pentru coșcogea papă-laptele de Harap Alb. Dacă am avut vreun motiv să nu-i mărturisesc toate astea, și să știți că am avut, el nu se explică prin atracția aproape magnetică pe care o resimțeam în preajma soldățeilor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
putea da vreo vîrstă. Era un nou-născut, cu siguranță, care nici să se sprijine pe propriile picioare nu părea să aibă habar. Se hotărî să-l studieze de aproape. Avea experiență cu copiii și putea să jure că și acest neghiniță se va bucura de companie. Ce-ai pățit, micuțule? Te-ai rătăcit de turmă, așa-i? Nu-nțelegi nimic din ce-ți spun, e clar, dar asta nu-i vina ta. Ai să crești și-ai să înveți, n-avea
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]