67 matches
-
preoteasa mulgea vaca, el holba ochii între picioarele preotesei, care stătea ghemuită pe scăunel. A început să chicotească și să strige: “Coană preoteasă, uite păsărica! S-a uitat preoteasa în salcâmii de alături...nicio păsărică. A continuat să mulgă, dar Neghiniță iar: ”coană preoteasă, uite păsărica!” Vă închipuiți hohotele de râs ale copiilor, care au trezit-o din reveria gândurilor sale pe coana preoteasă de la catedră. - De ce râdeți, copii, așa de tare? Ce le povestești, Dică? Hai, spune să râd și
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
care au trezit-o din reveria gândurilor sale pe coana preoteasă de la catedră. - De ce râdeți, copii, așa de tare? Ce le povestești, Dică? Hai, spune să râd și eu! Inconștientul de Dică! În loc să-l alunge de acolo pe nemernicul de Neghiniță, a continuat cu șotiile pușlamalei și mai aruncă în atenția coanei preotese de la catedră, încă o arătare incendiară: “Uite păsărica!” Iar copiii... să se tăvălească de atâta râs. Atunci, coana preoteasă, stupefiată, roșie ca focul, gâtuită de indignare, a șuierat
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
nu a reușit coana preoteasă să depășească acele momente penibile? Trebuia să înțeleagă că feciorii satului (poate nea Mitică), niște adolescenți înfierbântați care o admirau fără rezerve, ca pe o femeie frumoasă ce era, scorniseră acea poveste mizerabilă cu un Neghiniță urâcios. Era clar că nătăflețul de Dică fusese determinat să-i transmită un mesaj de “admirație” din partea unor proști. Cum, necum, coana preoteasă, fire delicată și un caracter de excepție, integru, nu a acceptat prostiile unor mitocani, spuse de ... Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
nu a reușit coana preoteasă să depășească acele momente penibile? Trebuia să înțeleagă că feciorii satului (poate nea Mitică), niște adolescenți înfierbântați care o admirau fără rezerve, ca pe o femeie frumoasă ce era, scorniseră acea poveste mizerabilă cu un Neghiniță urâcios. Era clar că nătăflețul de Dică fusese determinat să-i transmită un mesaj de “admirație” din partea unor proști. Cum, necum, coana preoteasă, fire delicată și un caracter de excepție, integru, nu a acceptat prostiile unor mitocani, spuse de ... XVII
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
porcului (1876), Povestea lui Stan Pățitul (1877), Povestea lui Harap-Alb (1877) etc. Lista scriitorilor creatori de b. culte sau „de autor” (diferite, deci, de b. populare, orale, anonime) poate fi completată cu numele lui I. L. Caragiale (Calul Dracului, Abu-Hasan), Barbu Delavrancea (Neghiniță, Poveste, Stăpânea odată...). Lor li se pot adăuga alți scriitori care au folosit b. popular drept model pentru opere literare în versuri (V. Alecsandri, Înșiră-te mărgărite, M. Eminescu, Călin Nebunul, Miron și frumoasa fără corp, Fata-n grădina de
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Săraru, Remus Luca, Simion Pop. B. este traducătorul devotat al lui Geo Dumitrescu, din poezia căruia a alcătuit volumul Ejszakai támadás [Atac de noapte] (1979), selectând texte din volumele Nevoia de cercuri și Jurnal de campanie. Traduceri: Cezar Petrescu, Prücsök [Neghiniță], București, 1958; Teodor Mazilu, Sorompó [Bariera], București, 1961; Teofil Bușecan, Atyafisag [Neamurile], București, 1961; Remus Luca, Májusi reggel [Dimineață de mai], București, 1962; Simion Pop, Különös kőműves [Zidarul ciudat], București, 1964; Ion Brad, Fehér vadászat [Vânătoarea albă], București, 1971; Laurențiu
BODOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285779_a_287108]
-
versurile lui Hasdeu, izvorâte dintr-o sfâșietoare durere (Așteptând, Gaudeamus, Dumnezeu). Cultul Iuliei Hasdeu este întreținut într-o manieră aparte; în memoria ei sunt publicate versuri, partituri muzicale, imagini picturale. Bogată și frecvent de valoare este proza: Delavrancea (Hagi-Tudose, Sentino, Neghiniță, Irinel ș.a.), I. Ghica (noi scrisori către V. Alecsandri), V. Crăsescu, I.A. Bassarabescu ș.a. Schițele și mai cu seamă anecdotele versificate ale lui Th. D. Speranția țin însă de un gust îndoielnic. Hasdeu încurajează și în această etapă culegerea
REVISTA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289243_a_290572]
-
să nu fiu supărat dacă nu mai am ( papuc)? Să îi căutăm! au spus (gâsca) în cor. Ga! Ga! Ga! Nu a văzut nimeni (papuc) roșii? . Scrie în spațiile libere cuvinte care arată cum este cel despre care se vorbește: NEGHINIȚĂ A fost odată o bătrână care își dorea foarte mult un copil. Dumnezeu i-a îndeplinit dorința și i-a dăruit un copil mic, mic de tot, cât un bob de mazăre. Îl chema Neghiniță. Neghiniță era frumos ca o
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
cel despre care se vorbește: NEGHINIȚĂ A fost odată o bătrână care își dorea foarte mult un copil. Dumnezeu i-a îndeplinit dorința și i-a dăruit un copil mic, mic de tot, cât un bob de mazăre. Îl chema Neghiniță. Neghiniță era frumos ca o piatră scumpă și mic cât o neghină. Avea niște ochișori ca două scântei albastre și niște mâini și piciorușe ca niște firișoare de păianjen. Scrie două propoziții despre Neghiniță Desparte în silabe. PUIUL DE CĂPRIOARĂ
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
despre care se vorbește: NEGHINIȚĂ A fost odată o bătrână care își dorea foarte mult un copil. Dumnezeu i-a îndeplinit dorința și i-a dăruit un copil mic, mic de tot, cât un bob de mazăre. Îl chema Neghiniță. Neghiniță era frumos ca o piatră scumpă și mic cât o neghină. Avea niște ochișori ca două scântei albastre și niște mâini și piciorușe ca niște firișoare de păianjen. Scrie două propoziții despre Neghiniță Desparte în silabe. PUIUL DE CĂPRIOARĂ Ieri
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
un bob de mazăre. Îl chema Neghiniță. Neghiniță era frumos ca o piatră scumpă și mic cât o neghină. Avea niște ochișori ca două scântei albastre și niște mâini și piciorușe ca niște firișoare de păianjen. Scrie două propoziții despre Neghiniță Desparte în silabe. PUIUL DE CĂPRIOARĂ Ieri am plecat cu bunicul la pădure.Sub un stejar mare, culcat pe iarba moale, am văzut un pui de căprioară. Ne-a văzut și a încercat să se ridice, dar nu putea. Avea
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
de mai jos și vor lucra împreună, în cadrul fiecărui grup. Sarcinile didactice vor fi: “*” Descrie cum arată Degețica “*” Compară cele două personaje: Degețica și broasca “*” Asociază numele fetiței cu alte personaje cunoscute din povești (Tom Degețel, Muc cel Mic, Pinocchio, Neghiniță) “*” Explică cum au ajutat-o peștii și rândunica pe Degețica (analizează) “*” Ilustrează printr-un desen ce li a plăcut cel mai mult din poveste (aplică). “*” Argumentează (pro sau contra) comportamentul fetiței. După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noțiunile
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
București, 1938; Ochii strigoiului, I-III, București, 1942; Carlton, București, 1944; Adăpostul Sobolia, București, 1945; Omul de zăpadă, București, 1945; Războiul lui Ion Săracu, București, 1945; Cocârț și bomba atomică, București, 1946; Tapirul, I-II, 1946-1947; Doctorul Negrea, București, 1949; Neghiniță, București, 1949; Două inimi tinere, București, 1951; Nepoții gornistului (în colaborare cu Mihai Novicov), București, 1952; Despre scris și scriitori, București, 1953; Nepoata lui Moș Ursachi, București, 1953; Ajun de revoluție 1848, București, 1954; Alexandru Vlahuță și epoca sa, București
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
îl înscrie în spațiul de cultură autohton. Extinzându-i aria, scriitorul are darul de a introduce mitul, sub forme de expresie adaptate realităților contemporane, în romanul social pentru copii, construit pe tema călătoriei, fie „în căutarea timpului pierdut” (Întoarcerea lui Neghiniță, 1966), fie „în căutarea idealului vieții” (Bastonul cu mâner de argint, 1974), precum și în romanul de dragoste, unde „cunoașterea” implică două căi: dragostea și învățătura (Portretul dragostei, 1989). Pentru M., mijlocul cel mai potrivit de a trezi adolescenților sentimentul patriotic
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
Botez, București, 1983; Alte povești cu tâlc, București, 1961; Povești despre Păcală, București, 1961; Din marile legende ale lumii, I-II, pref. Gheorghe Bulgăr, București, 1963-1965; Găina cu ouăle de aur, București, 1963; Flori pentru Mihaela, București, 1964; Întoarcerea lui Neghiniță, București, 1966; Săgeata căpitanului Ion, București, 1967; Povești cu tâlc (Povești cu tâlc. Alte povești cu tâlc. Povești despre Păcală), București, 1967; În țara legendelor, București, 1968; ed. pref. Alain Guillermou, postfață Ovidiu Papadima, București, 1973; Sabia de foc, București
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
inferior; inocent; inocență; insectă; inutil; de înălțime; îmbulzeală; încă; început; îngîndurare; îngust; însemnătate; întuneric; joc; liliput; lui; lung; masă; mașină; mărimi limitate; măsură; mezin; mic???; prea mic; mici de mîncat; miniatură; minim; minion; minor; morcov; mult; cu muștar; naivitate; nedezvoltat; neghiniță; neimportant; neobservat; nepoată; nepot; neputință; nevăzut; nisip; obraznic; un ou; pețit; piatră; picnic; pierdut; pinguin; pisică; pom; pricăjit; prieten; prunc; puncte; puști; redus; scaun; sensibil; simpatic; simplu; singur; sora; sprinten; strîmb; supărare; șoareci; telefon; timp; tot; tufar; uriaș; urîcios; urît
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pe-o bună dimineață, George Coșbuc: Cântec, Patria română, Povestea gâștelor, Iarna pe uliță, Concertul primăverii; Ion Creangă: Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Ursul păcălit de vulpe, Cinci pâini, Amintiri din copilărie; Barbu șt. Delavrancea: Bunicul, Bunica, Neghiniță, Palatul de cleștar; Alexandru Donici: Greierul și furnica, Racul, broasca și știuca, Musca; Petre Dulfu: Isprăvile lui Păcală; Victor Eftimiu: Omuleț, Vreau să trăiesc printre stele, Fluierul ciobănașului, Zâna viselor; Mihai Eminescu: Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Revedere
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
decât într-o singură zi pe an. Toată viața își aduseră aminte de acea dimineață ciudată. Mai întâi, li se dădu pentru prima dată voie să vină jos, în sufragerie, la cafea." (P. L. Travers, Mary Poppins) (b) "Cine sunt? Neghiniță, gândul lumii. De mic ce sunt, pătrund în urechile oamenilor și-i ascult cum gândesc. Adineauri eram în urechea ta a dreaptă, apoi am trecut în a stângă, ș-am râs de m-am prăpădit când am văzut ce-ți trece
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sunt, pătrund în urechile oamenilor și-i ascult cum gândesc. Adineauri eram în urechea ta a dreaptă, apoi am trecut în a stângă, ș-am râs de m-am prăpădit când am văzut ce-ți trece prin minte..." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) (c) " Da' bine, moșnege, când ai venit în cela rând, parcă erai în toată mintea; dar acum unde te visezi, de umbli cu porci după tine? Și cine te-a pus la cale să mă iei tocmai pe mine în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
m-oi bate. Ci mai bine-oi spune lăutarilor să zică și cuparilor să umple cupele cu vin și-om lega frăție de cruce pe cât om fi și-om trăi." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (b) " Nu e adevărat, răspunse Neghiniță râzând, omul spune mai puțin decât gândește. Dacă nu-ți șopteam eu că copacul uscat nu mai dă de la rădăcină, cine știe ce-ai mai fi spus... Baba se făcu ca para focului. Zău așa... nu te rușina, mamă, nu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
te rușina, mamă, nu zău... Așa e omul. Când e mic face nebunii fiindcă e mic; când e la tinerețe face nebunii fiindcă e tânăr, iar la bătrânețe se gândește la nebunii fiindcă nu le poate face..." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) (c) "Tată, eu cred că mie mi se cuvine această cinste, pentru că sunt cel mai mare dintre frați; de aceea te rog să-mi dai bani de cheltuială, straie de primeneală, arme și cal de călărie, ca să și pornesc, fără
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ce n-ar da el pentru o sticlă de vin, altul că bine e să fii împărat, altul că împăratul e om ca toți oamenii, numai unul, cu fruntea cât toate zilele, asculta cuvintele și întrebările împăratului." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) (b) "Iaca ce-mi scrie frate-meu și moșul vostru. Care dintre voi se simte destoinic a împărăți peste o țară așa de mare și bogată, ca aceea, are voie din partea mea să se ducă, ca să împlinească voința cea mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
meu nu mă duce așa departe, fără decât dau cu socoteală că nimic nu aleargă așa de iute ca gândul, răspunse și săracul. Tu ai dreptate. Cela aiurează." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Bătrâna dădu să-l sărute. Neghiniță, țâști pe nas, țâști iar pe mână! Încet, mamă, încet, că mă strivești, zise Neghiniță. Să te sărut, că-mi umpluși casa cu dragoste când îmi ziseși mamă. Încet, să nu mă sorbi. Îl sărută. Cum mănânci tu, Neghiniță al
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
așa de iute ca gândul, răspunse și săracul. Tu ai dreptate. Cela aiurează." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Bătrâna dădu să-l sărute. Neghiniță, țâști pe nas, țâști iar pe mână! Încet, mamă, încet, că mă strivești, zise Neghiniță. Să te sărut, că-mi umpluși casa cu dragoste când îmi ziseși mamă. Încet, să nu mă sorbi. Îl sărută. Cum mănânci tu, Neghiniță al maicăi? Eu? Eu mă satur din fum. Până acum am mâncat la mese împărătești fără
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sărute. Neghiniță, țâști pe nas, țâști iar pe mână! Încet, mamă, încet, că mă strivești, zise Neghiniță. Să te sărut, că-mi umpluși casa cu dragoste când îmi ziseși mamă. Încet, să nu mă sorbi. Îl sărută. Cum mănânci tu, Neghiniță al maicăi? Eu? Eu mă satur din fum. Până acum am mâncat la mese împărătești fără să știe nimeni. Și ce-am mai râs când ceilalți tremurau înaintea împăraților, iar eu mă plimbam prin urechile lor și le aflam gândul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]