164 matches
-
în echilibru. În geamul de la casa cea mare s-a ivit un sâmbure de lumină... desigur, candela luată de la icoană. Câinele nu a scos nici măcar un mârâit. Vasăzică sîntem de-ai casei! Și nu de ieri, de azi, Aritoane, Aritoane! Neghiob sadea ce ești! S-a îndârjit bărbatul înșelat, dar și-a stăpânit mânia pentru a-și ascuți cât mai bine auzul la cele ce urmează. Vezi, Năstăsie, c-am găsit bicicleta lui Ariton tocmai la poarta de la livadă, i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nu apărea niciodată. — De aceea am venit, Diego. Cineva are nevoie de tine. — De mine sau de spada mea? Își răsucea mustața cu strâmbătura aceea a lui care Îi ținea loc de zâmbet. Saldaña râse tare. — Asta-i o Întrebare neghioabă, zise el. Există muieri care interesează pentru farmecele lor, preoți, pentru iertarea păcatelor, bătrâni, pentru banii lor... Cât despre oamenii ca tine și ca mine, noi nu interesăm decât prin spadele noastre. Făcu o pauză ca să se uite În dreapta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
mașina de socotit pe care a descoperit-o Pascal. Și eu mi-am amintit că mașina de calculat fusese pomenită în conferința de la radio. Era prima din lume. Nici măcar Ingemar Hedenius n-o putuse uita. Adesea te simți ridicol și neghiob, chiar aproape prost, când „spui“ o carte. Este o ocupație care se apropie de ineducabilitatea lipsită de orice speranță. Cum ar fi cartea aceasta despre Biblie. în spatele acestui „spus“ pare să se ascundă o singurătate supărătoare și penibilă. Și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
padrone - ne-au antrenat într-o muncă aproape neomenească. Exersam fiecare câte zece ore pe zi. Uneori și noaptea. „Labor omnia vincit!” Virgilius se referea, desigur, la disponibilitatea omului obișnuit. Spune-i așa ceva insului de pe stradă și-n cumsecădenia lui neghioabă acesta va lua chestia de bună. Va munci ca un bou. Indiferent pentru cine. Cultul salvator al muncii! Sau cum să prefaci maimuța în om. Să te umfle râsu’, nu alta! Noi nu munceam. ERAM NOI. SĂLBATICII, HIDROCEFALII, GENIILE, INCAPABILII
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
oribil de care se slujesc medicii incompetenți - exprimă totuși cu exactitate starea în care mă aflu de obicei". Părerea lui despre doctori e, bineînțeles, rezervată, ba chiar proastă de-a binelea: un gastroenterolog are un "aer satisfăcut, vreau să spun neghiob"; un "mare cardiolog" pe care-l întîlnește la un cocktail este de-o ignoranță totală în fața vieții: "Ai fi zis că-i un notar de provincie sau un băcan din Paris", îl insultă, cu satisfacție și în secret, Cioran. Filosoful
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
nu a folosit-o conform așteptărilor legitime, dar din ce în ce mai lipsite de speranțe; omul și cărturarul au devenit un mit ce nu s-a risipit nici în ceasul de față, al tuturor contestărilor; cu toate că eu nu m-am pierdut în admirații neghioabe sau nejustificate, nu am epuizat „cazul” lui, care rămâne totuși pilduitor pentru ce se putea întâmpla în comunism. Călinescu biruia mereu prin valoare, prin multiplele lui calități, dar și prin defecte (care nu sunt ale unui spirit obtuz, ci devin
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
formă istoriei prin construirea unei narațiuni ce încarcă memoria unui eveniment cu un redutabil potențial literar. Actul de a nara naște astfel memoria unei istorii, iar atunci când unul dintre povestitorii lui Federman dezvăluie în Dubla trăire că ,,totul este acolo, neghiobilor, în cuvinte, povestitor și poveste, supraviețuitori și victime, uniți într-un singur design", el sugerează că realitatea unui eveniment devine concretă doar atunci când li se permite cuvintelor să își dezvolte întreaga lor potențialitate. Dimensiunea cinetică a textelor lui Federman distruge
Cum să vorbești despre ceea ce nu poți să vorbești? by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/6720_a_8045]
-
Radu Niciporuc Nevastă-mea e cea mai neghioaba ființă pe care o cunosc. Ar fi trebuit să plece de mult; cu mult înainte să înceapă totul. Zilnic promite s-o facă, dar, curios, cu fiecare schimbare de calendar se agață tot mai mult de locul ăsta. Masochism pur
Ariza Navarrro - Dimineața, cînd îmi vor găsi cadavrul by Radu Niciporuc () [Corola-journal/Journalistic/6553_a_7878]
-
dacă ai teamă etc.? La așa întrebare ciudată școleriul mai întâi holbează ochii nedumerit la mine ca la un om izbit de demență subită, apoi nici el nu știe ce glas tainic stârnit în fundul ființei lui se convertește în plâns neghiob și neînțeles. Adâncimi nepătrunse ale firii! De ce plângem toți la mângâierea unui glas care ne cercetează? Nu știu să răspund cum nu știe nici școlarul meu. Dar un lucru e hotărât. El nu mă pricepe și nu mă simpatizează. Nu
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
din tot sufletul că votul să fi fost de fapt fraudat după metoda stalinistă, adică nu contează cine și cum votează, contează doar cine și cum numără. 3. Nu mă așteptam ca președintele Senatului României să mă numească “nătărău”, respectiv neghiob, nătâng, gogoman sau dobitoc, pentru ca apoi să dispună excluderea mea - atât ca secretar cât și ca simplu membru - din Comisia pentru Cultură și Media, fiind singurul parlamentar doctor în Cinematografie și Media (Magna cum laude), autor a trei cărți de
Demisie la vârf în PNL: Un senator a părăsit partidul () [Corola-journal/Journalistic/32196_a_33521]
-
inutilității. Am cunoscut și noi fenomenul. Nu e oare transpusă în asemenea situații, la o scară meschină, viziunea zădărniciei universale, umilite, discreditate prin caricatură? La redacția ,Luceafărului", ,a urmat, așa cum prevăzusem, același ritual al amînărilor, al laudelor măgulitoare și observațiilor neghioabe, aceleași drumuri pline de speranțe în spațiul paradisiac al literelor din bulevardul Ana Ipătescu unde reîntîlneam figurile de ceară ale maeștrilor momentului foindu-se pe coridoare gravi, importanți, celești, inabordabili, apoi emoțiile cu care deschideam revista de două ori pe
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
ambiguă, suspectă sau un cuvînt netrebnic, abătut de la canoanele cenzurii, aceiași șefi de cadre, aceeași vigilență rizibilă, nocivă a biroului organizației de bază, aceeași superbie a Ťindicațiilorť (ce se modificau de la o zi la alta în funcție de conjuncturi oculte), aceiași șefi neghiobi și semidocți", pe scurt persistă ,aceeași atmosferă kafkiană". O amenințare surdă, venită din imprevizibile direcții, planează asupra tuturor, distorsionînd firescul comportamental, inhibînd conversația, inducînd o prudență lașă, tangentă la minciună. Perspectiva unei ieșiri în decor îi terorizează pînă și pe
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
care aleargă, incredibil, amenințat să fie, din clipă-n clipă, luat în bot de locomotivă, un cal. Experiențe nefirești, legături chircite, ca, bunăoară, dorința mamei, moartă în închisoare, de-a-și lăsa fiul în grija fostei colege de celulă, scăpată. Tînăra neghioabă care sînt eu acolo, în prezentul trecutului", începe să trăiască. Și a trăit, sfidînd, acum, de la sigură distanță teoriile unui om care povestește dar nu, nu-și mai recunoaște pielea de-altădată: ,De data asta, nu eu, ci neghioaba se
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
cît și în săgețile ironice aruncate cu predilecție junimiștilor. Dacă în Magnum Etymologicum scrie un eseu de două pagini numai despre litera A, dacă are răbdarea și fantezia de a scormoni prin mai multe limbi indo-europene pentru a demonstra că ,neghiob" este un derivat din pozitivul ,ghiob" (,înțelept"), dacă pînă și înghițit de propriile divagații despre existența berii la curtea lui Ștefan cel Mare ori despre originea țiganilor reușește să incite, stă în ordinea firii lui riposta sarcastică la adresa oricărei provocări
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10838_a_12163]
-
înțeleagă că vedeți și în farfuria cu bucate această ființă fabuloasă! „Fie aproape sau departe” e împlutură de strofă. (Las că la urma urmei totul e împlutură!) D. Const. Milea, în romanul său Dinu Milian, pentru a arăta cât de neghiob era eroul său la 13 ani, [î]i pune în gură următoarele versuri, îndreptate către Catinca, slujnica din casă, care-l trădase lui Ioniță: Nu ți-am dat eu ție oare Tot ce oare ai voit Nu ți-am dat
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
din comisia pentru pompieri. Să vedem cum este văzută astăzi istoria Imperiului Roman. Care sunt cele mai cunoscute nume? Nero, piromanul numărul unu al omenirii. Caligula pentru că, numindu-și calul în Senat, a transformat instituția în grajd. Deși avea idei neghioabe, Caligula era decent. La noi e invers ca procent, Tot Parlamentu-i plin de gloabe. Alți romani cunoscuți? Cezar, pentru că a fost ucis în Senat - o cameră periculoasă, motiv pentru care românii au hotărât prin referendum transformarea parlamentului în garsonieră. Îl
DESPRE CULTUL DEZASTRELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349209_a_350538]
-
o radiografie a omului posedat de nevoia de a crea. W. Somerset Maugham: Luna și doi bani jumate. Editura Polirom, Iași, 2005. Preț: 19,50 lei. Ce nu trebuie făcut Povești adevărate despre a produce fără rost. Afaceri dezastruoase. Șefi neghiobi. Dovezi clare ale vieții neinteligente. Această carte nu vă spune despre cum să obțineți succes în afaceri, ci, dimpotrivă, despre ce nu trebuie să faceți ca să evitați să pierdeți bani în afaceri păguboase. „Din acest motiv, suntem aproape siguri că
Agenda2005-36-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284166_a_285495]
-
Pe Ștefan Popa Popa’S nu-l cred, nu-l înțeleg și nu-l prețuiesc pentru că ”e de pe aici, de unde suntem și noi, doar nu este el mai altfel decât noi înșine...” Nebunie fără margini, orbire și rostire de vorbe neghioabe. Că, deh, un nebun aruncă o piatră în apă și zece înțelepți nu reușesc s-o scoată. Aici e drama neputinței. Ei judecă strâmb, drept pentru care se cred egali cu geniul. Nu catadicsesc să se dea la o parte
Artistul, între vocație și predestinare [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
în fiecare cetățean al orașului un Brutus. Am fost ucis cu gândul, cu privirea, cu spaima plebei față de Putere, de mii de ori. De sute de mii. EU, Părintele! De milioane, fiindcă, zi și noapte, locuitorii Stațiunii - în dușmănia lor neghioabă - doar asta fac, săvârșesc necontenit un paricid. În somn, la masă, în timpul coitului. Mergând. În fiecare clipă. Coșmarul lor, în loc să se gândească la ceva frumos... Dar cine se mai gândește, aici, la ceva frumos? Copiii? Odată cu laptele dintâi, au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
În prima mea săptămînă petrecută la iezuiții de pe strada Caspe. Tatăl lui venise să-l caute după ore, Însoțit de o fetiță Încrezută care s-a dovedit a fi sora lui Tomás. Mi s-a năzărit să fac o poantă neghioabă despre ea și, cît ai clipi, Tomás Aguilar se și prăvălise peste mine Într-un potop de pumni, care s-a lăsat cu dureri pentru cîteva săptămîni. Tomás era de două ori mai mare, mai puternic și mai feroce decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
se succedau o serie de măști succesive, ca și când sufletul său ar fi fost teatrul unei bătălii Între diavoli, și făpturi diferite Încercau să pună stăpânire pe dânsul. Un drumeț nedumerit, un pustnic bătrân și cuvios, un stareț sever, un curtean neghiob, un soldat necioplit, un negustor Înstărit se perindau cu iuțeală sub ochii lui Dante. Părea că Brandan, după ce Își pierduse maiestuozitatea pe care le-o arăta tuturor, o pornise În căutarea disperată a unei alte identități, cea mai potrivită pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
rațiune de a scrie, omul admirabil prin care s-a provocat și convocat în mare parte literatura cea nouă. Ca altă dată în pădurea eminesciană vin înspre acest copac druidic, creștet păgân și liber, vegheat dinspre seară de Ceahlăul mănăstiresc. Neghiobi sau copilăroși am încercat fiecare custurele împotrivă-i. Am reușit doar să legăm numele nostru pieritor, în litere cu timpul cicatrizate, de eternitatea lui. Copac venerabil și drag, pe care coloniile de licheni ale tinerei generații (după mine vârsta acestei
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ori prin propria ta dibăcie, ori prin prostia celorlalți. Jean de la Bruyère - Nimic nu-i poate opri pe oamenii cu atitudine pozitivă. Nimic nu-i poate ajuta pe cei cu mentalitate greșită. Thomas Jefferson - Istoria Literaturii nu este mai puțin neghioabă decât Istoria Generală. Paul Valery - Nu există bucurie mai mare decât cea venită pe neașteptate. Sofocle - Nimeni nu știe mai bine ca inima secretele creierului. Poezia ar fi secretul creierului scăpat din gura inimii. Grigore Vieru - Poezia este copilul care
CITATE MEMORABILE (77) de ION UNTARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363823_a_365152]
-
Pot fi tineri înțelepți, precum și bătrâni înțelepți, adică „persoane înzestrate cu capacitatea de a pătrunde esența legilor fundamentale ale naturii și ale societății”- după cum este definit cuvântul „înțelepți” -, oameni care se comportă moral, dar, pot fi și tineri și bătrâni neghiobi sau ipocriți, care nu au această capacitate necesară unui conducător, dar au acea sete de putere. Statul fiind alcătuit din oameni, este asemeni oamenilor și oamenii făcând parte dintr-un stat, sunt asemenea statului. De aceea, omul poate fi cu
MORALA ŞI DEMOCRAŢIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363658_a_364987]
-
stat, din această "binecuvântată pricină" aproape o lună de zile pe la zu haus. Fără niciun efect : familial, social, biografic. Programul s-a reluat întocmai și cu ceva mai multă violență. Amenințări în cascadă! Vorbe frumoase ca la ușa cortului! Metafore neghioabe ce nu-s în stare să acopere mizeria umană : du-te-vino ; lasă-mă-băga-mi-aș ! Circuit deschis : circ la gura satului ! Lume, lume, marfă gratuită, prostie proaspătă la tarabă! Torționari verbali ! Violența este forma cea mai abjectă de camuflare a lașității umane . Omul devine
TE LEPEZI DE CONŞTIINŢĂ !? de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363737_a_365066]