1,154 matches
-
din caverna lui Ceaușescu (și a invitaților de astăzi ai lui Florin Călinescu, vezi Paul Niculescu Mizil și Cornel Burtică) prin orientarea antenei de televizor pe azimuturile corespunzătoare și prin dirijarea măruntelor economii către produsele exotice ale micului trafic, ale negoțului primitiv de frontieră. Ceea ce lumea occidentală ne oferea atunci direct și eficient erau doar cele cîteva posturi de radio, în principal Europa liberă și BBC, de unde veneau informații adevărate, unde se făceau analize necruțătoare și unde mecanismele răului erau permanent
Chinurile unei nașteri amînate (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16971_a_18296]
-
plictisului, al vidului cînd nu este al avidității. Servitorul Stepan (Orban Atilla) se întreabă, redundant și desigur fără rost, dacă i-a murit patriotismul, iubirea pentru Rusia, ca și cum ar vrea să-și verifice autenticitatea propriei existențe. Contractul matrimonial justifică un negoț ca oricare altul, unde personajele sunt manipulate, joacă și sunt jucați pe rînd de dragul bunei orînduiri lumești. Acestea fac din Căsătoria o piesă foarte modernă, o farsă crudă prin stereotipiile comportamentului, apropiind personajele de mecanisme delabrate în confruntarea lor cu
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
-uri conduse, adesea, de analfabeți venali, care-au călcat pentru prima oară într-o universitate direct în biroul de rector (�patroni" incapabili și neinteresați să opereze distincția între o langoșerie și un institut de cercetare) scot profituri de miliarde din negoțul înjositor cu diplome. Excepțiile sunt rarissime - și cu atât mai mult trebuie salutate. Însă media �investitorilor" în învățământul particular e alcătuită din siniștri ciubucari și din obsedați de câștig cu mentalitate de chelner. Să nu se înțeleagă din cele spuse
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
de această greșală de căpitenie, ci, pe lîngă istoria politică a țărilor, atît cît voit fi ajutat de documenturile și tradițiile vechi, voi căuta a vă da și o idee lămurită asupra stării sociale și morale, asupra obiceiurilor, prejudețelor, culturii, negoțului și literaturii române". Curajos program al unui profesor de istorie, imaginat tocmai în 1843. Marii istorici de mai tîrziu l-au urmat, chiar dacă de la Iorga, Onciul, Ion Bogdan încoace au inițiat școala pozitivistă în istoriografie, pornind critica științifică a izvoarelor
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
îndeletnicirile îndătinate și angrenarea în sistemul relațiilor bănești atrage după sine aspre sancțiuni pedepsitoare. Ghiță din Moara cu noroc și-a părăsit coliba și îndeletnicirile de pantofar sătesc, lăcomindu-se după rostuiri rapide, arendînd crîșma de la răscrucea drumurilor de pustă. Negoțul, nepotrivit firii țărănești (pentru că cizmarul Ghiță e, în fond, un țăran), i-a alienat conștiința, i-a pervertit morala, aruncîndu-l într-o lume străină, cupidă și dezumanizată care îi va aduce pierzarea prezisă, de altfel, din capul locului de bătrîna
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
bine la fixarea clișeului despre evreul parazit și speculant, prin comerțul său. Și, la aceasta, a făcut referire și M. Eminescu. Se știe că evreul cămătar este o profesiune aproape dictată lui în Evul Mediu, cînd Biserica a interzis creștinilor negoțul cu bani. Iar evreului i se interzicea, secole de-a rîndul, să dețină proprietăți funciare și imobiliare. De aici s-a născut prejudecata despre cupiditatea evreului, pe care o găsim, larg ilustrată, în folclor și literatura cultă. În Europa sud-estică
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
aorgice, o pedeapsă primitivă, sălbatică, a cărei consecință este căderea ființei, prin suferința ce-o îndură, într-o stare, la rîndul său, de primitivism și sălbăticie. Ca în Beckett, solitudinea nu e concentrare, distilare, luciditate progresivă, ci degradare: "Singurătatea scufundătorului; negoțul lui primejdios cu duhurile adîncului;/ Carnea cuvintelor sale dezghiocate pe țărm, sub necruțătoarea amiază/ Palpită spasmodic, neînțeleasă agonie a unor monștri nebotezați de împuterniciții luminii,/ Neprovocînd niciun regret cu extincția lor" (ibidem). Pornind de la preceptele biblice, de la "alegoreza" Sfintei Scripturi
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
traseele noastre. E greu fără călăuză. Degradarea se accentuează, urmele existenței unui oraș cu rasă se șterg sub privirile noastre tîmpe, ignorante, delăsătoare. Poveștile dispar. Încet, încet. Înainte, acum cîțiva ani, mai existau micii negustori și casele care le adăposteau negoțul. Cizmari și cizmării, remaieuze și "Remaiem ciorapi", croitori și croitorii. Undeva pe stînga, în capul străzii Temișana care coboară spre Radio, pe Popa Tatu stă scris pe o firmă nemodernizată CROITORIE. Eu căutam țigări, cu o agitație îngrijorătoare, de drogoman
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15786_a_17111]
-
întreb, ce-i aparține dumisale, de fapt?!), câinii solidarizați de mizerie, cu instinctul lor natural retrezit de înduioșările cetățeanului, luă, în proprietate, fiecare, parcela lui, apărată, slujită cu un devotament absolut, servindu-i pe micii vânzători de pe trotuare, considerându-le negoțul proprietate protejată, ferm lătrată și vehement. Stau pe Victoriei, peste drum de Hotel Bulevard unde se află în colț Magazinul alimentar. Câinii păzesc intrarea de hoți, mirosindu-i imediat după mers și îmbrăcăminte, primind în schimb câte un os. Sunt
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
a numit romanomanie cultivată de învățații ardeleni și nu va limita istoria țării la biografia domnitorilor, ci se va strădui, cît îl vor ajuta izvoarele documentare, să dea "o idee lămurită asupra stării sociale și morale, asupra obiceiurilor, prejudețelor, culturii, negoțului și literaturii vechilor români". În 1857-1859, în perioada luptei pentru Unirea Principatelor, Bolintineanu, prin ziarul său Dîmbovița, a surprins lumea politică românească prin militantismul său proeminent. Ion Ghica venind mai tîrziu în țară (a fost, pînă atunci, prinț-guvernator de Samos
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
de autorități. Ce turism cultural s-ar putea face și la noi, ce beneficii ne-ar putea aduce (imagine, finanțe, prietenii...)!" Și, tot astfel, constatînd "risipă de energie electrică" știe că ea se face - cît de motivat! - "în favoarea turismului, a negoțului, a imaginii". Lucian Vasiliu e, cu propria-i vorbă, un personaj din romanele lui Balzac sau, mai bine, un Moș Nichifor Coțcariul, ajunși într-un loc unde-i preocupă, deopotrivă, peisajul, lumea contrastelor, dar și fizionomiile întîlnite: acut simț al
O experiență culturală by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16536_a_17861]
-
o noimă epică dem nă de luat în calcul - comerțul ilicit în piața nedeclarată a statului sovietic. Lumea interlopă mișună în maga zine, pe stradă, dar mai ales în cârciumi, în târguri și cât mai departe de graniță. Se face negoț cu tot ce este străin - ceasuri, coloniale, țigări, textile, noi sau degra date. Nu se lucrează cu valută și cu aur! Pe urmele lor, securiștii prind câte o „limbă” și interogatoriile se țin lanț. Rar se mai comunică de-a
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
de învățământ actual nu le pune multe bețe în roatele înșelătoriei. Cât te costă o licență în Politologie? Sau o disertație în Informatică? În rândurile de mai jos, vei pătrunde în culisele uneia dintre cele mai profitabile afaceri din România - ,,negoțul” cu diplome academice. Că studenții și masteranzii mai și trișează, asta o știu profesorii, colegii, prietenii și părinții. ,,Cum o fac?” rămâne un mister pentru multi din afara sistemului de învățământ. Pe site-uri de specialitate, care garantează promovarea unui examen
Lucrările academice cumpărate – ,,un negoţ” profitabil în România by Stan Aurica () [Corola-journal/Journalistic/22502_a_23827]
-
comediografii. Nu de alta, dar, în noile condiții social-economice, un spectacol ca „Stan și Bran la dentist” ar păli în fața unei ecranizări „Vangheli și Becali studenți la Drept”. De ce le-or trebui diplome universitare, Dumnezeule, - câtă vreme pe culoarele oieritului, negoțului imobiliar și „adimistrației” comunale au ajuns primii la potou -, e greu de priceput. Datorită lor, în țara celor 5000 de variante ale „Mioriței”, o mai veche zicală dobândește conturul: „Cine n-are carte are parte”. Precum hârtia de turnesol - folosită
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
cam băgat-o pe mânecă, de. Vor merge cu sufletul la gură, cu un ochi la vacanță și cu altul în alertă. Și cum era reclama aia cu „viața fără cash”? Aiurea de tot, că în Grecia zilelor noastre și negoțul se petrece în natură, din lipsă de „monetar”, evident. Țicnit premier mai este și Tsipras ăsta. S-a dus pe ruta est, a făcut spectacol la Moscova și Leningrad, pardon, Sankt Petersburg, cu Putin, adică a arătat Occidentului cât îl
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92532_a_93824]
-
proeminent al Indiei în secolul al XV-lea datorită mirodeniilor sale, când curiozitatea și nevoia imperioasă a regatelor europene a dus la descoperirea noilor continente și a noilor rute maritime. În urma acelor descoperiri, din moment ce țările occidentale au început să facă negoț direct cu India, s-a instalat o nouă eră, una care se remarcă printr-un schimb de experiențe culturale între regiuni îndepărtate și care continuă să existe și astăzi. Restaurantele indiene în întreaga lume constituie un exemplu al acestui fenomen
Insula Mirodeniilor din Cluj [Corola-blog/BlogPost/98792_a_100084]
-
au ajuns în a doua jumătate a secolului al XV-lea însemnate centre de tranzitare a mărfurilor, de vânzare-cumpărare și de vămuire. Privilegiile comerciale acordate negustorilor lioveni și brașoveni, atestă că orașele respective erau importante centre comerciale. Ele participau la negoțul de peste hotare, exportau diferite produse naturale, importau articole meșteșugărești și tranzitau mărfuri dinspre Apus și Răsărit. Comerțul și meșteșugurile aduceau venituri substanțiale visteriei Moldovei, prin încasarea vămii. Vama principală era în capitala țării, dar primul tratat de negoț, încheiat în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
participau la negoțul de peste hotare, exportau diferite produse naturale, importau articole meșteșugărești și tranzitau mărfuri dinspre Apus și Răsărit. Comerțul și meșteșugurile aduceau venituri substanțiale visteriei Moldovei, prin încasarea vămii. Vama principală era în capitala țării, dar primul tratat de negoț, încheiat în anul 1408, cu liovenii, fixa plata taxelor nu numai la Suceava, ci și în principalele târguri moldovene, printre care Baia și Siretul. Tot aici este menționată și stațiunea vamală din satul Vama, mai jos de Câmpulung. Către sfârșitul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
acestora. Banii din metale prețioase au fost apoi înlocuiți de cei din metale neprețioase, acest lucru constituind un alt moment al dezvoltării tehnologiilor utilizabile în activitatea financiar - bancară. Înca din antichitate preoții ofereau împrumuturi țăranilor, iar unele persoane specializate în „negoțul cu bani” ofereau aceleași servicii altor categorii sociale. În timp, pe măsură ce dobântile solicitate de creditori au crescut foarte mult, cetațile grecești au început să creeze băncile publice. Conduse și controlate de agenți publici, ele funcționau pe baza unor norme ce
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
biserica (una dintre cele mai importante instituții medievale în feudalismul românescă. Mai mult, cele afirmate mai sus pot fi susținute cu ajutorul unul alt istoric Registrele vigesimale brașovene, care-l menționează pe Neagoe din Breaza, prezent la Brașov cu afaceri de negoț. Se presupune că acest Neagoe, pomenit de registrele brașovene la 1503 este persomajul amintit în hrisovul din 1510. Iată motivul pentru care înscrisul din anul 1503, adăpostit de Arhivele Naționale Brașov, poate fi socotit 'piatra de temelie' pentru începuturile istoriei
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
vorbi despre comunitatea brezenilor, despre o notabilă așezare prahoveană. Mai mult, după anul 1503 legăturile comerciale cu brașovenii s-au consolidat. Astfel, pentru perioada 1505-1553, Registrele brașovene atestă pe unii locuitori ai satului Breaza făcând comerț cu Brașovul. Ei făceau negoț cu morun, dar mai ales cu vite, piei și brânză (produse specifice zoneiă. Se cunosc din fericire, toți stăpânii de odinioară ai moșiei satului Breaza. Amintirea lor aici poate demonstra continuitatea vieții economico-sociale, cultural-tradiționale la Breaza. Pentru secolul al XVI
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
croitori, cizmari, etc.). De asemenea, unii dintre ei se mai ocupau cu morăritul și albinăritul ĂChirilă, F., 1993 ; Marinescu, M., 1976). Conform cercetărilor lui N. I. Nadejdin, în anul 1845 staroverii din Moldova se îndeletniceau fie cu vreo meserie, fie cu negoțul. La Iași, capitala Moldovei, ei constituiau o comunitate însemnată în mahalaua de dincolo de Bahlui, având în sânul ei mulți negustori bogați ce dispuneau de capitaluri însemnate. Legumicultura reprezintă ocupația de bază a rușilor-lipoveni din Tg. Frumos, Brătești și Focuri, dar
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și a târgurilor, Lespezi figura cu 26 de familii evreiești; în 1879, existau 100 de familii, în 1894 erau 300 de familii, iar în 1930 existau deja 1039 de persoane. Evreii făceau comerț cu băuturi spirtoase, mărunțișuri, piei de animale, negoț cu vite, cherestea și luau în arendă moșii, cârciumi și mori. Erau, de regulă, argintari, blănari, cizmari, croitori, măcelari, cofetari, medici, funcționari sau lăutari. Prin activitățile lor au contribuit la apariția relațiilor de tip capitalist, ajutând la modernizarea economiei, cât
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Negreșteanu, Constantin Piliuță și mulți alții fără autoritate, dar și artiști mult mai complecși cum sînt Ion Bitzan și Ion Șetran care, dintr-un oportunism care ar merita o atenție mai mare și o analiză mai amănunțită, au acceptat un negoț direct și explicit cu regimul. Cel de-al doilea segment îi includea pe artiștii oficiali în accepțiunea nepeiorativă a cuvîntului, adică pe acei artiști care au reușit să se facă acceptați atît la nivelul propagandei de partid, cît și la
Cinci decenii de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8949_a_10274]
-
care primează În controlul prostituției reglementate, nu se ocupă Întotdeuna de latura morală a chestiunei. Acestea sunt numai câteva puncte, care oglindesc o latură a reglementarismului, pentru cei care susțin necesitatea bordelului, fără să mai accentuăm, că acest regim favorizează negoțul de carne vie. Prostituția, reglementată sau nu, oferă ocazia unei anumite clase sociale, să beneficieze de nesocotința, inconștientă sau viciul unor tinere și pe socoteala cărora trăiesc. În jurul prostituției plutește o atmosferă de imoralitate, pe care oficialitatea nu trebuie să
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]