1,177 matches
-
DOBROGEA ȘI NEGOȚUL PONTIC -MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU prof. istorie gr. I GIGI STANCIU, Colegiul Național de Arte,, Regina Maria’’ Constantă Rezumat Începând cu secolul al XIII-lea, datorită extinderii puterii maritime a comunelor italiene Veneția și Genova îndeosebi, ce vor ajunge să
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
ii atrăseseră și în antichitate pe vrajnicii navigatori și negustori greci, va da spațiului românesc de la Dunărea de Jos și mare o nouă coordonată în comerțul european, îndeosebi pentru secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Integrându-se în negoțul pontic-mediteraneean prin prezența acestor italieni la Dunărea de Jos, Dobrogea va fi un bastion înaintat al comerțului românesc, atrăgându-i pe voievozii munteni sau moldoveni ce vor să stăpânească pentru scurt timp legitimul ținut dintre ape pentru care rațiunea de
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
conducerea orașului se află un consul genovez Barnabo,în viața sa civilă fiind notar și jurist.Sunt menționați de asemenea doi bancheri italieni prezenți la Chilia-Buscarini și Bernanno, precum și numeroși negustori italieni, greci, armeni, vlahi. Din aceleași acte rezultă că negoțul era orientat spre Peră și orașele italiene, luându-se de aici grâu, miere, ceară, vin, sare, sclavi. Așezarea de la Chilia, spun aceleași acte ale notarului Predenzzolo, avea o măcelărie a unui armean, o croitorie, o moară cu tracțiune animală,un
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
a colaborat cu Lycostromo la adăpostirea și funcționarea flotei danubiene.În secolul al XIII-lea afacerile sale anuale, menționate în însemnările notariale sus-amintite,se ridicau la 3200 hiper-peri de aur, ceea ce era o cifră foarte mare pentru acea dată,deci negoțul practicat aici nu era deloc lipsit de importantă. ,,Vicina a fost o cetate importantă în secolele XIII-XIV, așezată în regiunile de nord ale Dobrogei, cel mai probabil pe o insulă din fața așezării actuale Isaccea (odinioară orașul Noviodunum). Astăzi ruinele ei
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
taxe de la navele străine ce veneau să încarce mărfuri din acest port că și dintr-o supremație militară-deci înlăturarea flotei militare de la Chilia iar de la conducerea orașului este de presupus că a înlăturat elemntul genovez. Pentru a ilustra mai bine negoțul intens practicat la Dunărea de Jos, nimic nu poate fi mai sigur decât mărturiile arheologice și anume descoperirile numismatice-numărul mare de monede (bizantine, italiene, bulgărești, tătărești, sârbești, românești) relevă extinderea schimburilor comerciale. Comerțul-cel care asigură caracterul urban al așezărilor-se
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
comun” cu trupul orașului indigen ce are propria să structura social-politică,economică,administrativă, fapt care face ca la retragerea coloniei italiene orașul să nu se desființeze,ci să-și continue,viața proprie. Este de asemenea de menționat faptul că, în privința negoțului, factor determinant al calității de oraș al unei așezări umane, există controverse pe planul teoretizării și tipologizarii așezărilor urbane. Astfel,C.C. Giurescu consideră că ,,târgurile” mentale moldovene, arătând o ierarhizare a acestor așezări, târgurile fiind fazele incipiente ale unui oraș
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
autohtonilor, cum dealtfel fără această deschidere dată de poziția geografică a Dobrogei, nici grecii, nici bizantinii, nici genovezii, nici otomanii, nici alții nu ar fi orit să ocupe sau măcar să-și exercite supremația comercială a acestei regiuni. Integrându-se în negoțul pontic-mediteraneean prin prezența acestor italieni la Dunărea de Jos, Dobrogea va fi un bastion înaintat al comerțului românesc, atrăgându-i pe voievozii munteni sau moldoveni ce vor să stăpânească pentru scurt timp legitimul ținut dintre ape pentru care rațiunea de
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
proeminent al Indiei în secolul al XV-lea datorită mirodeniilor sale, când curiozitatea și nevoia imperioasă a regatelor europene a dus la descoperirea noilor continente și a noilor rute maritime. În urma acelor descoperiri, din moment ce țările occidentale au început să facă negoț direct cu India, s-a instalat o nouă eră, una care se remarcă printr-un schimb de experiențe culturale între regiuni îndepărtate și care continuă să existe și astăzi. Restaurantele indiene în întreaga lume constituie un exemplu al acestui fenomen
Insula Mirodeniilor din Cluj by http://www.zilesinopti.ro/articole/6575/indigo-insula-mirodeniilor-din-cluj [Corola-blog/BlogPost/98792_a_100084]
-
Din cauza furtunilor prelungi, Poetul Pindar de pe riviera. Dar au schimbat această kalimeră Tot Grecii, ce lovind în caterinci, Au debarcat oi,capre cu tilinci Pe țărmurile Mării-n chip de sfera. Așa încât, nu după multă vreme, Văzând c-al lor negoț prosperă-n lume Și cala de barbare grâne geme Au scris ei cuvenitul, dreptul nume De „Pontos Euxeinos” pe trireme - Marea Ospitaliera - vechi renume! COLONIZAREA GREACĂ Histria, Tomis, Callatis, Odessos, Heracleea Pontica, Sinope, Colonizarea greacă, în sincope, Messembria, Phanagoria, Chersones
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_marii_negre_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
însă nici de astă dată și, în ultimii ani de dinaintea domniei îl vedem pentru puțină vreme la Constantinopole, iar, la foarte scurt timp apare în documente ale vremii, exilat, nu se știe din ce motive, în insula Rodos și făcând negoț cu pietre prețioase. Pe la sfârșitul lui 1571 și începutul lui 1572, împrejurările îi devin favorabile, iar viitorul domn capătă sprijinul sultanului pentru accederea la domnie Moldovei. Intrarea sa în Moldova și urcarea pe tron se făcură fără emoții, predecesorul său
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
capacitate sporită de prelucrare. În perioadă amintită, ca urmare a creșterii producției de cereale , în special de grâu și porumb 5, se înmulțește numărul morilor . Acumulăriile de capital rezultate din exploatarea moșiilor, valorificarea producției agricole și a altor forme de negoț își găsesc astfel în această perioadă tot mai mult plasament în sectorul morăritului. În funcție de debitul de apă al râurilor sau pârâurilor , dar mai ales de disponibilitățile bănești ale întreprinzătorilor, în Mehedinți, spre exemplu se construiau două tipuri de instalații hidraulice
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
Veni o toamnă Iar veni o toamnă ca o prevestire, Copacii murmurau legănați de vânt. În plușul sufletesc zace-o irosire Și-adânc este rănit oricare cuvânt. Femei cu decolteu ce nu-l pot abține Iubirea-și prezintă pentru un negoț, Oferă și un bonus- simțuri creștine, Cumpărând cuvinte, iubire și soț. Eu n-am cântat nicicând târgul repetat, Ci doar am numărat clipele pustii, Fluturi mari de noapte și stele-am presărat, Pe drum necunoscut pe care cred că vii
VENI O TOAMNĂ de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/Veni_o_toamna_stelian_platon_1392772623.html [Corola-blog/BlogPost/362128_a_363457]
-
dorință de te a dărui pe tine prin tot ce faci pentru a face pe cei din jur mai buni și mai puțin triști. A contribui acolo unde crezi că trebuie, ori ai convingerea interioară că îți poți pune în „negoț talantul” de a câștiga mai mulți confrați în lupta binelui asupra răului. A face posibil ceva care din punct de vedere material nu este. A-ți pune la încercare și de a-ți fortifica răbdarea perseverând în a-i ajuta
DESPRE VOLUNTARIAT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_voluntariat.html [Corola-blog/BlogPost/341753_a_343082]
-
care vânează împreună cu lupii. El o duce în casa lui Barbă, bărbat “voinic ca un taur, dar blând din fire ca mielul și frumos ca un zeu pregătit de ursitoare să înfrunte pentru alții primejdiile”, ce își câștigă traiul din “negoț cu miere și păstrăvi”. “Un altDumnezeu” Dacia, femeia cu nume simbolic, trăiește un vis, într-o lume arhaică, a cutumelor, în care oamenii se închină „bătrânului Zeu”, nefiind încă pregătiți să accepte “rosturile și legile primite de la un alt Dumnezeu
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_femeie_in_fata_lui_dumnezeu_o_carte_despre_doua_civilizatii_semnata_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
O cârcală ce trebuia curmată din început ... Orice aleg, mă ia în pleaznă!... Dacă nu-mi spui ce să prețui - mintea, haru ori inima de român din toate vremile - atunci e-un terci de oameni mândri amestecați cu pleavă și negoț. Eu îs omu locului și-s mândru de părinții și moșii mei și nu înghit scorneală de tembeli că noi dăm bani din punga goală ca alții să râdă de noi și de voi ... - Și-apoi, dacă gherlanii spurcă pe
CEL MAI MARE ROMÂN, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cel_mai_mare_roman_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355422_a_356751]
-
29-30 iunie 1521. Expeditorul, Neacșu Lupu din Câmpulung, este cunoscut încă din timpul domniei lui Vlad cel Tânăr (1510-1512), dintr-un document care îl menționează ca având un proces de datorii cu negustorii brașoveni. Se pare că el însuși făcea negoț cu mărfuri turcești și avea oameni (printre alții chiar pe ginerele său, Negre, pomenit în textul scrisorii) anume de le petreceau din sudul Dunării prin Țara Românească și de aici în orașele din Transilvania. Așa s-ar explica legatura lui
PRIMUL DOCUMENT SCRIS IN LIMBA ROMÂNĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Primul_document_scris_in_limba_romana.html [Corola-blog/BlogPost/366845_a_368174]
-
mântuire, Să nu trăiesc o viață în zadar. Adesea văd și simt disprețuirea Atâtor oameni, pentru versul meu, Dar eu privesc atunci nemărginirea Și-aud cum îmi vorbește Dumnezeu: "Să nu privești la oameni, niciodată! Ți-ai pus talantul în negoț și știu Că n-ai cerut nici lauri și nici plată, Vrei să slăvești pe Cel ce este viu! Va fi o vreme când veți da socoată De timpul ce-ați lucrat în via Mea, Atunci voi da pedeapsă sau
ȘI CAUT MEREU SĂ SPUN DESPRE IUBIRE... de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1476745418.html [Corola-blog/BlogPost/379133_a_380462]
-
nu vrea să lase țara și nici poporul ei sărac E nespus de fericită și tot statornică-n desfrâu Când bătrâni primesc ca pensii câte un buzunar de grâu Jubilează și îndeamnă să fim mândri aplaudaci Să rămână viața noastră negoț al hoților cârmaci Să se mire-ntreaga lume cum o țară anormală A știut să rupă-n paișpe teritoriu, legi și școală Sunt prospere doar partide, pentru ele viața-i șagă Ca să-i pui mereu în frunte trebuie să le
LACRIMI PE PÂINE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_platon_1483615988.html [Corola-blog/BlogPost/368438_a_369767]
-
bazar al cetății Ninive, simțea că îl fură gândurile și că i se lipesc pleoapele de somn. Îmbrăcat în haine scumpe, grele și lungi până la pământ, cum îi ședea bine unui om de rangul lui, era mulțumit de cum îi mergea negoțul în țară străină și de cum îi sporea averea, zi de zi, încet, dar sigur. El își permitea să stea liniștit într-un jilț acoperit cu mătase, din mijlocul tarabelor sale, cât timp servitorii săi se descurcau de minune desfășurând și
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1427096325.html [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
ca slujitori în casele oamenilor avuți. Cei cu mintea sclipitoare ajunseseră să fie folosiți chiar în administrația întinsei cetăți Ninive. Noam, odată ce se văzuse om liber, după ce își zidise o casă și luă de soție pe Hannah, se apucase de negoț. Cu multă răbdare, pricepere și îndârjire, negoțul lui se dezvoltase, încât, la un moment dat, fusese nevoit să-și caute ajutoare. Găsise robi israeliți care încă nu apucaseră să devină oameni liberi, îi cumpărase, dar imediat îi dezrobise. De bucurie
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1427096325.html [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
cu mintea sclipitoare ajunseseră să fie folosiți chiar în administrația întinsei cetăți Ninive. Noam, odată ce se văzuse om liber, după ce își zidise o casă și luă de soție pe Hannah, se apucase de negoț. Cu multă răbdare, pricepere și îndârjire, negoțul lui se dezvoltase, încât, la un moment dat, fusese nevoit să-și caute ajutoare. Găsise robi israeliți care încă nu apucaseră să devină oameni liberi, îi cumpărase, dar imediat îi dezrobise. De bucurie, aceștia continuaseră să-l slujească cu multă
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1427096325.html [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
-și caute ajutoare. Găsise robi israeliți care încă nu apucaseră să devină oameni liberi, îi cumpărase, dar imediat îi dezrobise. De bucurie, aceștia continuaseră să-l slujească cu multă recunoștință, dar ca oameni liberi. Pe lângă o avere însemnată și un negoț întins și interesant, Iahve îl binecuvântase și cu o familie foarte dragă. Hannah era o soție credincioasă și iubitoare, care îi născuse patru copii, trei băieți și o fată, mezina, cea mai alintată din familie. Negustorul Noam avea cea mai
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1427096325.html [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
cei care aveau căruțe adunau canistre și butoiaie de plastic și le dădeau oamenilor apă, apă limpede de la izvor, pe o țuică cel mai adesea, pentru că nu voiau bani, își făceau și ei o pomană, e păcat mare să faci negoț cu apa, nu vedeți că nici Dumnezeu nu ne mai cruță, vai de păcatele noastre ... Pe pod nu prea mai stătea nimeni la taclale, unii cărau apă din rîu pentru animale, alții își căutau oile, începuse construcția cîtorva case, se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_56_59_ioan_lila_1341239779.html [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
aur și febră aurului i-a cuprins pe toți. Au trecut din insula în insula, vizitând Cuba, Hispaniola (Haiti). Aici au găsit sursă aurului, nisipuri aurifere și 39 de spanioli s-au oferit să rămână pe insula pentru a face negoț cu băștinașii și a-i civiliza, punând bazele așezării La Navidad (25 decembrie). Ceilalți 38 s-au întors în Spania împreună cu Columb, cativa indieni, papagali, șobolani vii de junglă, ciudați pești sărați, aloe, bumbac, mirodenii și bijuterii imense din aur
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1486480701.html [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
pe Șendrea, Hatman, Luca Arbore, aprodul Purice din care s-au tras mai târziu Movileștii. Mulțumea întotdeauna lui Dumnezeu pentru ajutorul în lupte și înălța cu bucurie biserici. A întărit cetățile, a dotat armata cu arme de foc, a încurajat negoțul, a ținut să facă dreptate răzeșilor în fața marilor boieri și a micșorat numărul lor în divanul domnesc, a făcut nenumărate danii lăcașurilor sfinte din țară și de la muntele Athos. Înainte de a închide ochii l-a sfătuit pe fiul său Bogdan
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/2_iulie_stefan_cel_mare_si_ion_untaru_1372744756.html [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]