69 matches
-
de vedere petrografic, zona Scornicești este alcătuită din argile, pietrișuri și nisipuri, roci care determină o serie de procese geomorfologice. Este străbătut de pârâul Plapcea, afluent al râului Vedea și de afluenții acestuia: Plapcea Mare, Plapcea Mică, Teiuș, Șuica, Mogoșești, Negrișoara etc. Prin zona centrală a orașului trece Plapcea Mică, pârâu cu scurgere predominant primăvara, care este canalizat în zona orașului. Pe teritoriul localitații, pe cursul acestor râuri au fost amenajate mai multe lacuri (Rusciori - 32ha - 1 milion mc, Șuica, Teiuș
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
în apropiere de Catrinari și la sud joncțiunea cu DJ174 în amonte de DJ174A la Gură Glodului. Parcurge de la nord spre sud axialul pârâului Glod. Prin joncțiunile sale oferă acces la sud spre valea Neagrăi și la nord spre valea Negrișoarei. Anecdotic poartă denumirea de Drumul Rușilor, deoarece pe aici s-a produs intrarea trupelor sovietice în Depresiunea Bilbor în WW ÎI. Are traseul Dorna Candrenilor (DN17) - Poiana Negrii și are o lungime 6 km. Nu are legătură cu DJ 174
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
Poiana Negrii și are o lungime 6 km. Nu are legătură cu DJ 174, derivația făcându-se direct din DN17 la vest de Vatra Dornei . Are traseul Păltiniș (DJ174)-Catrinari-Dârmoxa-Negrișoara (DJ174) și are o lungime 19 km. Merge pe axialul Negrișoarei până la confluenta acesteia cu Neagră. Prin DC 79 în lungime de 5 km situat în aval de Catrinari se face joncțiunea la Glodu cu DJ174C. Are traseul Șaru Dornei (DJ174) Neagră Șarului - Gură Hâiții și are o lungime 15 km
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
pe verticală a celor două forțe ale naturii a rezultat spectacolul geologic la care astăzi suntem martori. Apele care brăzdează versanții ambelor masive șanț colectate în zona nordică și estică de valea Bistriței (Arin, Ortoaia, Rusca, Izvorul Rău, Bârnărelul, Barnaru, Negrișoara, Neagră, Borca, Stejarul și Dreptul), iar în sectorul sudic și vestic de Bistricioara (Muncel, Seaca, Barasău, Prisăcani, Brad, Grințieș). Climatul se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 2-6 sC, care pot fi depășite în depresiuni, cu precipitații bogate (800-1200 mm
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
Bistriței la intrarea în defileul Cheile Zugreni . Ea deservește atât traseele din această zonă cât și pe cele de legătură cu Munții Rarău — Giumalău . Refugiile montane sunt inexistente. Există totuși cabane și cantoane forestiere situate pe văile interioare: Paltinul (valea Negrișoara), Cristișor (valea Neagră), Borca , Borca Chei (valea Borcii), Darda (lângă Grințieșul Mare) și Păltiniș (valea Grințieșului ) care dispun de căte 4—8 locuri de cazare. Ele pot să asigure în caz de nevoie cazarea pentru grupuri mici în limita locurilor
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
metal“), Rast (< srb. rast, „stejar“), Toplica (srb. toplica, „baie caldă“). Familiile bogate ale acestor toponime (de exemplu: Cerna, Cernaia, Cernat, Cernădia, Cernica, Cernișoara, Cernovca, Cer no hal, Cernoiu), corespondentele lor onomasiologice și tipologice romînești (de exemplu: Neagra, Negrești, Negraia, Negrăița, Negrișoara etc.) și numele de locuri formate de la etnonime care trimit la slavi (Scheia, Bulgari, Sîrbi, Ruși, Leși, Tăuți, Huțani) arată că romînii au conviețuit pe un teritoriu larg și timp îndelungat cu slavii pînă i-au asimilat, astfel că e
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fonetic și morfologic limbii romîne (Sîn-Vlădis lau > Săvlădisla > Săvădisla). Slavii au preluat și ei de la romîni, în teritoriile transdunărene, în care aceștia din urmă au fost asimilați, toponime cu formă romînească: Bučum, Bučumat, Cipitor (Ațipitor), Durmitor, Funtura (Fîntîna), Kornet, Kručica, Negrișori, Oparitul, Pirlitor, Prijot (Preot), Ratunda, Smederovo (din Sîmedru), Taor (Taur), Bradel, Pasarel, Vakarel, Vyșinel, Čerčel, Bucurovici, Krnul (Cîrnul), Radulovici, Krecul (Crețul), Mersel, Ursolica, Singur, Murgaș, Jarbata, Mușat, Pičor. Celelalte populații care au conviețuit în anumite spații și pe o durată
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
catahrisis (abuz n.ns.) vrednic de tânguire". Mulțimea fierăstraielor concentrată în zonă, exportul necumpătat și "relele obiceiuri" ale despăduririlor în profitul extinderii imașurilor pentru hrana vitelor, adeseori prin incendierea unor mari suprafețe de păduri (exemplificând cu acelea de lângă Neagra și Negrișoara), îl întristau și revoltau deopotrivă. Locurile pustiite de incendii de la poalele munților i se înfățișau improprii chiar pentru pășunat, posibilitatea odrăslirii pădurii i se părea exclusă, după cum exclusă era și rodirea bradului prin sămânță, singura specie adaptabilă condițiilor fiind doar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dorința sau intenția oficial împărtășită a inițiatorului. ASOCIAT AL LOGOFĂTULUI COSTACHE CONACHI În cursul anului 1844, Mihalic de Hodocin se afla alături de logofătul Costache Conachi în încercarea acestuia din urmă de a înființa o "fabrică de fier" pe moșia sa Negrișoara (Suceava), unde, prin reducerea minereului în "cuptoare și mașini pentru sleire", special construite, s-ar fi creat posibilitatea aprovizionării cu fier brut, direct de pe piața internă, a atelierelor meșteșugărești și a întreprinzătorilor constructori din țară. Dobândind privilegiul cerut de la domnitor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru aducerea mâinii de lucru de peste hotare și scutirea acesteia de bir pe o perioada de opt ani (cerere precedată de amenajarea exploatărilor miniere pe moșie), Conachi a început edificarea fabricii, cu concursul lui Mihalic, pe malul drept al râului Negrișoara 1. Se pare că modelul ales de el pentru construcția acelei întreprinderi a fost fabrica de la Iacobeni a lui Karl Manz, pe care o văzuse doi ani mai înainte, cu prilejul contractării țevilor pentru instalațiile de apă ale capitalei. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fabrice în Moldova când împotrivirile și smintelile nu mai contenesc?"2 Erau vizate, în egală măsură, atitudinea obstrucționistă a boierului vistiernic Alecu Balș, proprietarul moșiei învecinate Broșteni, care ar fi interzis cărăușilor tranzitarea materialelor și a minereului de la Dîrmoxa (din apropierea Negrișoarei) pentru fabrică, pe moșia sa, apoi abuzurile săvârșite de comisia de catagrafiere a populației, în dauna lucrătorilor aduși la fabrică, abuzuri care ar fi provocat risipirea acestora3 și, nu în ultimul rând, neînțelegerea survenită între proprietar și constructor, pe motivul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dobândit de la domnitor a celor 60 de lucrători aduși la fabrică, motiv pentru care mulți dintre aceștia părăsiseră zona. Mai interesant, însă, decât raportul constatator al autorităților administrative locale întocmit de privighetorul ocolului Muntele în legătură cu cauzele împrăștierii lucrătorilor "salahori" de la Negrișoara, este documentul emis de o altă comisie de anchetă, numită de Departamentul din Lăuntru, la cererea logofătului, în cuprinsul căruia erau inserate și informații privitoare la mâna de lucru, instalațiile tehnice, materia primă, estimarea eficienței și a cheltuielilor de producție
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1853 proprietarul realizase un câștig net de 156.958 florini (echivalentul a 1.177.165 lei), iar slujbașii săi, 198.000 florini (respectiv, 2.225.000 lei). Totodată, considera necesare câteva precizări referitoare la împrejurările nefinalizării fabricii lui Conachi de la Negrișoara, respingând suspiciunea proastei gospodăriri a fondurilor din parte-i și angajându-se public să-și ofere și în viitor concursul oricărui întreprinzător autohton, dispus a înființa un stabiliment asemănător, "cu un rezultat sigur și folositor pentru zilnica producere a 200
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se mărginesc numai în pierderea cea mare a lemnului, ele sînt încă mai mari și mai întristătoare, de vreme ce locul pădurilor arse, obicinuit, nu mai este favorisitori creșterii copacilor și nu se mai poate face pădure pe dânsul. Lângă Neagra și Negrișoara, în cuprinsul Dornei, am aflat șiruri de munți, în depărtare de câteva mile (ceasuri) pustie<tă>ți prin asemine ardere a pădurilor. Poalele munților sînt acum goale, au numai o slabă pășune sau, cel mult, cresc pe dânsele mesteceni slabi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ochrigderber Brauneisenstein, se compune din fer oxid, pământ și apă, poate și ceva manganoxid, se află în mai multe punturi și cum se pare în straturi regulate și groase, în muntele Drumoxa, întru o formație de glimerșifer, și în valea Negrișoara, cuprinsul Dornei și se poate bine întrebuința pentru producerea ferului în șini și drugi, de o calitate deosebită, cum și la obiecte de fer vărsat. 3-le. Limonite: hydrous oxide of iron; brauneisenstein, glaskopf, se află lângă aceiași munți și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
întregii țări și chiar al său propriu; care fabrică, la început, precum acele mai multe acum mărețe din Europa, s-ar putea înființa după un model mic, prin urmare și cu un capital foarte măsurat. Însă, pentru ca nenimerita întreprindere în Negrișoara a răposatului mare logofăt Costachi Conachi să nu descurajeze pe oricare antreprenor patriot, de astă întreprindere neapărat trebuitoare țărei, acum ori în viitorime, aflu de nevoie a pune de față, în scurt, adevărata împregiurare a întreprinderii în Negrișoara. Din una
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
întreprindere în Negrișoara a răposatului mare logofăt Costachi Conachi să nu descurajeze pe oricare antreprenor patriot, de astă întreprindere neapărat trebuitoare țărei, acum ori în viitorime, aflu de nevoie a pune de față, în scurt, adevărata împregiurare a întreprinderii în Negrișoara. Din una mie patru sute douăzeci și cinci galbeni și un leu, pe care subscrisul au primit în totul spre înființarea unei fabrici mici de fier în Negrișoara, s-au scos mai multe sute de mii de ocă de fier-piatră; s-au adus
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
viitorime, aflu de nevoie a pune de față, în scurt, adevărata împregiurare a întreprinderii în Negrișoara. Din una mie patru sute douăzeci și cinci galbeni și un leu, pe care subscrisul au primit în totul spre înființarea unei fabrici mici de fier în Negrișoara, s-au scos mai multe sute de mii de ocă de fier-piatră; s-au adus o mulțime de lucrători din Bucovina și Transilvania; toate materialurile trebuitoare și din recvizite de fier peste 12 mii ocă s-au adus de la Iacobeni
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
2 SJIAN, Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 1574, f. 1. 3 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1352, op. 1535, dosar 167/1846, f. 8. Potrivit raportului întocmit de privighetorul ocolului Muntele (ținutul Suceava), adevărata cauză a împrăștierii locuitorilor "salahori" de la Negrișoara ar fi constat în condițiile de viață și de lucru nesatisfăcătoare ce le fuseseră create de proprietar (apud Gh. Platon, Informații noi privind începuturile exploatării miniere în Moldova, în "Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza"", Istorie, XVI, fasc. 2
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
6½ cinat, foarte frugal. După-masă promenadă cu Poni și Brânză la Bistrița, foarte rece. Sâmbătă, 11/23 iunie. Broșteni. Sculat la ora 7. Ora 8 dejunat, vreme frumoasă. Ora 9 plecat călare pe valea râului Neagra, două ore, până la vărsarea Negrișoarei. De aici la cășărie și acolo unde sunt turmele, foarte abrupt. Ora 12½ sus, văzut diferitele turme. Un dejun foarte frugal. Două ore. Ora 3 din nou jos, la locurile de iernat. Ora 5 înapoi în Broșteni, foarte obosit. Ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ce masă, ce restaurant, ce mîncare (zebră, hipopotam, antilopă, girafă etc.) a fost servită în Africa de Sud, după ce am vizitat un bidonville, situat pe 40 km pătrați, la 6o km de Johannesburg. Zeci de mii de cutii de carton, pline cu negrișori mucoși și flămînzi, bolnavi, cu cranii golașe, analfabeți. Dar seara aceasta de vineri care se lasă peste "aula" sălbatică îmi amintea, mai ales, de o seară similară petrecută în Teheran. Primarul dorea să ne ofere ceva mai deosebit. Mașinile derapau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a avea amintiri de la Alger, Bizerta, Diên Biên Phu: E o problemă de memorie și de cultură, îmi spune el. Cine are ochi de văzut să vadă: în memoria mea de școlar persistă încă Expozița colonială, culoarea somon de pe mapamond, negrișorii cei de treabă, arăboii cei împuțiți, tonkinezul... În sudul Europei oamenii au experiența colonialismului, toți cunosc și cealaltă față a medaliei. Dar când ești așkenazi, când familia ta vine din Europa Centrală, din Polonia, din Rusia, și cu atât mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
erau cei trei puști din vecini care arătau a negri și vorbeau spaniolă - mamă, ce pocitanii erau! - și care își băteau joc de Nissy Poe pentru că ea avea voie să urce în autobuzul albilor. Și, într-o zi, cei trei negrișori au așteptat autobuzul ei, declarînd că acum a ieșit o lege nouă și că aveau voie și ei să meargă la aceeași școală ca și ea, numai că șoferul a refuzat să-i lase să se urce în autobuz. Cînd
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
la public. Planeta, Seix Barral scot asemenea cărți. Din același motiv au creat și premiile. în general, cele mai multe premii sunt aranjate. Se caută anumite subiecte, scrise într-un anumit stil. Scriitorul face o schiță a romanului, iar apoi sunt folosiți negrișori care "rescriu" romanul în așa fel încât acesta să devină un best-seller. Asta e rețeta. Apoi cărțile au viață scurtă pe rafturile librăriilor. Cum editurile urmăresc să câștige mulți bani, publică repede alte și alte cărți, chiar dacă tirajele sunt mici
Nuria Amat Sîntem aleși pentru anumite lucruri by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8614_a_9939]
-
În România nu s-a Înțeles chiar la nivel de specialiști (sic!) că „translated by BW with HFP” În loc „translated by BW and HFP” - traduse de BW cu HFP, În loc de BW și HFP - Îi acordă romanului un rol nemeritat de „negrișor'!) Este important de subliniat că pe tot parcursul anilor comuniști, competența englezească a romanului obișnuit a fost la nivel 'urechist” - tipizat de comentarii precum fata mea știe engleză la perfecție.... nu știu de ce au picat-o la facultate!'. Situația nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]