808 matches
-
de la expresivul portret din deschidere, până la verdictul ce anunță o fulminantă carieră: "Acum trei ani, și-a făcut apariția la Cenaclul de Luni un student din anul al doilea de la ŤRomânăť (cum e numită în limbaj studențesc facultatea respectivă), uscățiv, negricios, cu o față mică adunată parcă toată în privirea teribil de fixă. Nu părea nici stingherit, nici peste măsură de comunicativ. Știa desigur că-i precede un început de reputație literară și voia probabil s-o verifice. Auzisem de numele
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
nimănui. Se dezbrăcă, își făcu vânt cu palmele și, ridicându-se, își legă basmaua la spate, să nu-i cadă părul în ochi. Luă secera de la bătrână. Vezi să nu te tai! Ai grijă! Paiele țepoase erau gălbui, cu noduri negricioase, frunzele rare, răsucite de uscăciune. Aduna mănunchiuri mici, să nu se scuture ce mai rămăsese pe spic, tăia dintr-o zvâcnitură, potrivind vârful secerii în jos, și tot atât de repede, fără să se uite, nevăzând decât țărâna zgrunțuroasă și grâul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să-i dea, mai având încă doi frați și două surori mai mici de cât el. Fiind voinic, s-a întovărășit cu alt flăcău de seama lui, tot orfan, adică cu Cocoloș, un bărbat scurt și gros, iar la față negricios. Și unde știau că oamenii au agoniseală mai din belșug, mergeau amândoi în miez de noapte și îi mai ușura de câte ceva. Așa au mers într-o noapte la Ion Burdun, i-au descuiat o ladă mare cam de doi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și pentru a o acoperi, baițul, pânza albă și toate le avea de la Niță. Acesta a dus și de sicriu la groapă. Zavastia Ea era din se trăgea din neamul lui Silion. Era o femeie scurtă de statură cu fața negricioasă, isteață și ageră la minte. Era harnică de felul ei și se pricepea la vorbă ca nimeni alta, dar carte nu a învățat. S-a măritat cu Constantin, zis Chioru lui Oacheș, că era ciacâr de un ochi. Era o
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
deschis la altitudinea de 220 m, unde aflorează un complex de 25 - 30 m grosime, având la bază 5 - 6 m de nisipuri puternic presate, în care se găsesc concrețiuni de gresii vinete foarte dure, cu suprafețe alternante de culoare negricioasă sau ruginie. Aceste nisipuri au pe unele porțiuni o structură oblică. Pe piciorul de deal de la nord - est de Târzii, la 227 m altitudine se întâlnesc nisipuri cu o structură încrucișată, în alternanță cu gresii albicioase ce se desfac în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
priviri, zâmbete, finaluri și promisiuni. Cons tantin Leahu, profesor universitar de latină, își privi colegii de compartiment. O mămăiță, la vreo șaptezeci de ani, cu un nas acvilin și o pereche de ochelari fără rame. O subțirică, ea, și-un negricios, el, tinerei și tăcuți, priponiți unul lângă umărul celuilalt, ținându-se de mână. Lângă el, în dreapta, un tip înalt, cu barbă, mirosind puternic a săpun. Che Guevara întreg. Asemănarea i se păru atât de izbitoare, că-i veni greu să
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ireversibilă. Iată Însă că destinul a hotărât să ne dea Întâlnire În ziua aceea, chiar În barul ăla nenorocit, plini de bețivi zgomotoși: genul de corsicani care iau viața În piept de pe la paisprezececincisprezece ani, cu femei și alcool, slabi și negricioși, jerpeliți, dar unu’ și unu’. Mi-am cumpărat o sticlă de tărie și m-am așezat lângă un tip imens - tipul bonomului, roșu la față, privind Într-o sacoșă cu câteva fire de pătrunjel și cu două căpățâni de țelină
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Nu-l respingeam. Mă cuibăream mai aproape, pe măsură ce înaintam. Ramurile copacilor la marginea drumului. Ramuri fără nici o frunză, subțiri, ascuțite, străpungând cerul nopții. — Sunt frumoase ramurile, nu? șoptii eu, ca pentru mine. — Vrei să spui, armonia dintre flori și ramurile negricioase? întrebă el, tulburat. — Nu mă refer la florile copacilor... sau la frunze... sau la muguri... Îmi plac ramurile. Chiar și golașe sunt pline de viață. Nu seamănă cu ramurile moarte. — Adică numai natura nu se lasă înfrântă? A strănutat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
unor licitații doar pentru uzul organizatorilor, înflorirea metalurgiei a avut consecințe nebănuite. Prima a fost de natură peisagistică și funciară întrucît au răsărit dintr-o dată, pe coasta dealului, pe malul Dunării sau în inima Bărăganului, niște schelării apocaliptice din metal negricios - în care ficțiunea științifico-fantastică se amesteca insesizabil cu viziunile coșmarești medievale - ce au dizlocat dintr-o singură lovitură sute de hectare de pămînt arabil, a cărui scoatere din circuitul agricol trebuia compensată de productivitatea sporită a spațiilor verzi din fața blocurilor
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
fantomatic, poreclit Pionierul și consoarta lui veterinara, temperamentala Iulica. Personaje de prim-plan, mai discrete însă în manifestări, sunt omnipotentul Nini Jighereanu și omul lui de execuție, Mitiță Pistol, plastic portretizat: "Mitiță era paznicul dosarului cu lacăt. Un om scund, negricios și cam îngrămădit, cu omoplații blocați de grăsime și fața încordată, ca de tigru, Mitiță era bătrân, dar bătrân, cum nimeni nu bănuia, trecut de 80 de ani. Ieșise de mult la pensie, dar nu stătuse nicio zi deoparte. Rămăsese
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
Cristian Teodorescu Cînd avea 18 ani și stătea de nevoie la mătușile ei de pe insula Ada Kaleh, Virginica l-a văzut prima oară pe Fănică Theodorescu. Era înăltuț, dar nu înalt, grăsuț și îngrijorător de negricios la față, pentru pretențiile și temerile ei de fată născută la Șocariciu. Mătușile din partea tatălui o luaseră la ele pe Virginica după ce-i murise și mama. La 12 ani, rămăsese cu toată gospodăria pe cap și cîteva luni a avut
Adio, Ada Kaleh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8200_a_9525]
-
el. Pe Fănică, în schimb, îl plăcuseră mătușile. Avea brutărie la Slobozia, tatăl lui fusese măcelar la Cocargeaua, cu ausvais de la Solingen și ridicase trei perechi de case. Cînd a rămas singură cu el în camera-sufragerie, din casa mătușilor, grăsuțul negricios i-a spus că să nu se miște el de-aici, o domnișoară ca ea era tot ce-și dorea, dinainte s-o cunoască. Era nădușit și hainele de pe el ori că nu erau ale lui, ori că nu era
Adio, Ada Kaleh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8200_a_9525]
-
Rarița la popă și l-o rugat să-i citească pentru dezlegarea de vraja rusoaicei...Da’ ce credeți voi că popa o vrut? Nuuu! N-o vrut și pace. Atunci o rămas așa sub farmecele rusoaicei? l-a întrebat omul negricios. Asta nu-i nimic pe lângă ce s-o întâmplat mai târziu. In loc să se limpezească, treaba s-o încurcat și mai rău... De ce? a întrebat Ion Cotman cel tăcut. Uite de ce. Intr-o zi, băiatul s-o trezit de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
când convoiul a intrat în târg, hodorogind amarnic pe pietrele caldarâmului... Drumul spre casă a părut lung. Oamenii erau vlăguiți, ca și dobitoacele...Pe la chindie, au ajuns la Crâșma din drum. Costache băiete! Ia spune tu de unde îl luăm pe negriciosul cela care acum câteva seri a stat la masă cu noi? a întrebat moș Dumitru. Aaa! Vasile Hliboceanu! Apoi Dumnezeu v-o pus mâna în cap. Tocmai o trecut dimineață spre târg. Trebuie să se întoarcă. O întrebat de voi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ne-ar strica - a vorbit moș Dumitru. De ce nu ar merge? Car bun și boi de soi are, iar el îi om muncitor... Atunci îl așteptăm... Până au adăpat boii și le-au dat ceva de rumegat, gospodarul cu fața negricioasă a oprit căruța la poarta crâșmei. Bine v-am găsit, oameni buni! le-a strigat el. Bine ai venit, gospodarule! Te așteptam - a răspuns moș Dumitru. Dacă mă așteptați, iaca am venit și, dacă nu-i cu banat, am să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
s-a arătat dezamăgit moș Dumitru. De ce s-o strici degeaba? Acasă mă așteaptă o pereche de boi și mai buni - l-a liniștit Vasile Hliboceanu. Așa parcă mai vii de-acasă, omule! a sărit bucuros Pâcu. Nedumerirea de pe fața negricioasă a lui Vasile Hliboceanu devenea tot mai vizibilă și a cerut: Drept să vă spun, nu pricep nimic, oameni buni. Dumiriți-mă și pe mine și hai să-l rugăm pe Costache să ne aducă o oală cu vin, că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
peste boi, dacă nu bagi de seamă - a precizat, dându-și mare importanță, Pâcu. Să nu crezi că nu are dreptate Pâcu, mai ales că îi noapte și umblăm doar la lumina felinarelor - a completat moș Dumitru, privind la fața negricioasă a lui Hliboceanu. Omul - cu zâmbetul ascuns sub mustața neagră - asculta cu luare aminte sfaturile uncheșilor... Stiu cum îi și la vale cu carul încărcat. Am coborât eu destul dealul Măgurii cu carul plin ochi. Atunci nu am nici o grijă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
dintre uși. Intră si el cu ezitare și nimeri Într-o cameră luminoasă, cu un dulap plin de tot felul de obiecte necunoscute, un pat Îngust, acoperit cu ceva lucios și o masă doldora de hârtii, la care o femeie negricioasă scria de zor. Observându-l, aceasta ridică privirea peste ochelari și-l Întrebă sec: Cu dumneata ce-i aici? N-ai văzut ce scrie pe ușă? Vru să spună ceva, dar descoperi surprinderea femeii de dinaintea lui, care Îl fixa acum
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
și a face imposibilă identificarea mormântului. M-am achitat atât de bine de această povară, încât eu însumi eram incapabil să mai disting ceva. Terminându-mi treaba, mi-am examinat hainele; erau murdare de pământ și rupte, pline de cheaguri negricioase de sânge. Doi cărăbuși zburau în jurul meu, viermi minusculi mișunau, lipindu-mi-se de corp. Am vrut să curăț petele de sânge care îmi acopereau hainele, dar cu cât îmi umezeam cu salivă mâneca, cu cât frecam mai mult, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
ten, după care își umezi arătătorul în gură și cu el începu să facă mici retușuri la capătul sprâncenelor. Acestea erau subțiri și atât de răruțe încât femeia simțea nevoia să le mai accentueze cu ajutorul unui creion. Uneori, dâra acea negricioasă mai depășea firavul arboret pilos și trebuia corectată. Mai ales înspre tâmple. O dată terminată această mică operațiune, își țuguie buzele aproape la fel de groase ca și sprâncenele. Își plimbă limba prin gură, umflându-și astfel când obrajii, când partea inferioară a
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
vorbă în poartă cu Costache Măriuța nu s-a arătat, ca altădată, dar... cu fără voia ei, privirile îi fugeau spre geamul dinspre poartă al bucătăriei... Îl vedea pe Hliboceanu cu înfățișarea lui de haiduc: înalt, bine legat, cu chip negricios, ochii tăciunii înfipți sub fruntea înaltă și străjuiți de sprâncene stufoase, ușor încruntate... Părul - cât se vedea de sub borurile întinse ale pălăriei - înspicat, la fel ca și mustața frumos croită deasupra buzelor pline... Sub cămașa albă de in i se
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
circuit de curse cu o viteză apropiată de cea a luminii sau de-a mă vedea scăpat de gemenii W- și W+. Aceștia erau doi bosoni din vecini care se purtau de parc-ar fi fost singuri În tot universul. Negricioși și masivi, fiecare cântărind mai mult decât Întregul atom de fier (mama zicea că era din cauză că mâncau doar la fast-food, dar se pare că la mijloc erau cauze chimice), mă urmăreau permanent, supunându-mă unor umilințe groaznice. Câteodată, În recreație
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
avea o doică poloneză, care avea grijă de el ca și când ar fi fost maică-sa. Totuși, cu cât creștea mai mult, cu atât trăsăturile lui ereditare deveneau mai evidente. Manetti nu se referea la faptul că mebrii familiei Hatz era negricioși, Îndesați și scunzi, ca mulți oameni de origine galițiană, În timp ce copilul lor avea o Înfățișare nordică evidentă: păr blond, ochi gri, ca de oțel, și așa mai departe. Diferențele decisive Însă erau de natură spirituală. Tânărul Hatz avea semne clare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
și trecuseră pe lângă turnul cu ceas, în jurul căruia un grupuleț de bețivi minori înjurau din spatele ghidoanelor bicicletelor. Tânăra generație de aur, declară Krishna pe un ton ce imita felul de a vorbi al celor de la Oxford. — Ce-ai zis, pizdă negricioasă? veni replica din partea găștii, cu viteza unui cuțit aruncat la țintă. Grupul minoritar al celor doi medici se îndepărtă cu pași repezi, cu snobismul caracteristic anulat momentan de teamă. La Piebald Plover avea loc reuniunea lunară a filialei MENSA din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
din estul țării. Acestea sunt răspândite, în majoritatea lor, pe Câmpia de Nord-Est, Câmpia Chinei de Nord, Câmpia Cursului Mijlociu și Inferior al Fluviului Yangtze, în zona Deltei Fluviului Perlelor și în depresiunea Sichuan.Pe Câmpia de Nord-Est, cu pământ negricios fertil, se cultivă grâu, porumb, sorg, in și sfeclă de zahăr. Pe Câmpia Chinei de Nord, cu pământ brun, se produce grâu, porumb, mei, sorg, bumbac și arahide. Pe Câmpia Cursului Mijlociu și Inferior al Fluviului Yangtze se cultivă orez
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]