55 matches
-
Césaire e minimalistă, nu În sensul unei superficialități, ci din perspectiva unei idei minimale: recunoașterea negrului ca om În toată demnitatea sa. Această recunoaștere ar permite o relație cu celălalt respectând Întru totul exigența de autenticitate. Iar dacă În această negritudine se găsește și revoltă, motivul este că Încă nu a dispărut un anumit abuz al Europei, care dorește să-și subsumeze Întreaga Istorie. Deși ar putea prelua cu ușurință această perspectivă, Senghor preferă să meargă mult mai departe, până la un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
anumite rezerve cu privire la statutul noțiunii În dialectica istorică. Lui Senghor, care arată că, pentru Césaire, albul și negrul simbolizează capitalul și respectiv munca, Îi răspunde că noțiunile de clasă și de rasă nu se pot suprapune. „De fapt”, spune el, „negritudinea apare ca timp slab al unei progresii dialectice”, adăugând apoi că „ea este trecere, și nu destinație, mijloc, și nu scop ultim” (Sartre, 1997, p. XLI). Frantz Fanon, fost elev de-al lui Césaire la Liceul Schoelcher din Fort-de-France, reacționează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ajungă la izvorul izvorului, ci și de a-l seca Într-un fel ș...ț. Jean-Paul Sartre, În acest studiu, a distrus entuziasmul omului negru. Devenirii istorice i se putea opune imprevizibilitatea. Aveam nevoie să mă pierd cu totul În negritudine” (Fanon, 1971, pp. 108-109). Dezacordul dintre Sartre și Fanon (care va lua sfârșit câțiva ani mai târziu, Întrucât Sartre va fi cel care va prefața opera lui Fanon) se referă de fapt la statutul conștiinței negre În evoluția istoriei. Intitulându
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
va lua sfârșit câțiva ani mai târziu, Întrucât Sartre va fi cel care va prefața opera lui Fanon) se referă de fapt la statutul conștiinței negre În evoluția istoriei. Intitulându-și textul Orfeu negru, Sartre vrea să spună că momentul negritudinii este cel al coborârii omului negru În sine Însuși, Însă poate el să rămână acolo definitiv? Nu trebuie oare să apară ca Om În fața lumii, pur și simplu ca Om, și, În contribuția sa la operele de civilizație, să aspire
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pur și simplu ca Om, și, În contribuția sa la operele de civilizație, să aspire la Universal? Fanon pare să se alăture acestei poziții circa zece ani mai târziu, când va formula o serie de critici destul de ferme cu privire la ideologia negritudinii, critici ale căror baze le pusese deja prin două sau trei afirmații făcute În Încheierea la Peau noire, masques blancs 1: „Nu lumea neagră Îmi dictează comportamentul. Pielea mea neagră nu este depozitara unor valori specifice ș...ț. Nu există
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unei lumi negre. Viața mea nu trebuie să fie consacrată bilanțului valorilor negre” (ibidem, pp. 184-186). Și În Africa, unii intelectuali vor adopta aceeași direcție. Într-o carte intitulată semnificativ Négritude et Négrologues 2, Stanislas Adotevi denunță modul În care negritudinea folosește etnologia, care, născută din ratio occidentală, are drept finalitate să demonstreze neputința popoarelor studiate și, În consecință, necesitatea colonizării lor, totul sub masca unui discurs pretins științific. Pentru acest autor, „negritudinea este exprimarea a ceea ce a fost refulat ș
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Négrologues 2, Stanislas Adotevi denunță modul În care negritudinea folosește etnologia, care, născută din ratio occidentală, are drept finalitate să demonstreze neputința popoarelor studiate și, În consecință, necesitatea colonizării lor, totul sub masca unui discurs pretins științific. Pentru acest autor, „negritudinea este exprimarea a ceea ce a fost refulat ș...ț. Este discursul actual al neocolonialismului ș...ț, este modul negru de a fi alb” (Adotevi, 1972, p. 207). Mai mulți autori Își vor exprima opiniile asupra acestui subiect, și În special
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tigritudinea, ci Își sfâșie prada și o mănâncă!” (Kesteloot, 1967, p. 259), dând de Înțeles că este nevoie să se ducă o luptă concretă Împotriva colonialismului pe care Îl denunță În operele sale. De fapt, rezervele sau obiecțiile vizează adesea negritudinea promovată de Senghor, autorii având grijă să facă distincție Între aceasta și cea a lui Césaire, considerată mai incisivă. Este adevărat că Senghor se va angaja Într-o carieră politică ce nu va fi scutită de criticile tinerilor intelectuali din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pericolul unei negritudini ideologice. Și el, presat de Întrebări legate de viitorul noțiunii, nu o reneagă, ci arată că a fost un moment istoric necesar, care avea, Într-un anumit fel, valoarea unui catharsis dezalienant. În schimb, recunoaște Césaire, această negritudine „a comportat destule pericole, a tins să devină o școală ș...ț, o biserică...” (Kesteloot și Kotchy, 1973, p. 235). Am putea adăuga că, la fel ca În cazul Bisericilor, aderarea este liberă. Așa se face că François Duvalier, dictatorul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o școală ș...ț, o biserică...” (Kesteloot și Kotchy, 1973, p. 235). Am putea adăuga că, la fel ca În cazul Bisericilor, aderarea este liberă. Așa se face că François Duvalier, dictatorul haitian, s-a revendicat nu o dată de la principiile negritudinii. Influența În lume Negritudinea și-a pus amprenta pe o Întreagă generație de scriitori africani, caraibi sau afro-americani, dar și brazilieni, venezueleni, columbieni sau peruani, pentru a-i menționa doar pe cei care au ținut, În scrierile lor, să afirme
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
demografic. Autori ca Romulo Gallegos, În cazul romanului, sau Juan Pablo Sojo, În cel al poeziei și studiilor folclorice, au pus În evidență rolul negrilor În societatea și cultura din Venezuela. În Peru, Nicomedes Santa Cruz poate fi considerat bardul negritudinii și al culturii afro-peruane. Acest poet și eseist a fost de altfel unul dintre autorii remarcați cu prilejul Întâlnirii de la Dakar din 1974, care a avut ca temă „Negritudinea și America Latină”. În Brazilia, pe urmele lui Mario de Andrade, s-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1974, care a avut ca temă „Negritudinea și America Latină”. În Brazilia, pe urmele lui Mario de Andrade, s-au dezvoltat o coregrafie și un teatru specific revendicative, care afirmau valorile negre, cu dezbateri foarte asemănătoare celor care au agitat mișcarea negritudinii. Aceste dezbateri au avut loc În special ca urmare a apariției tezelor lui Paulo Freire privind specificul afro-brazilian. Astfel, cântărețul Gilberto Gil Îi Îndeamnă pe negri să se servească de negritudinea lor pentru a Îmbrățișa cauza generală a luptei Împotriva
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu dezbateri foarte asemănătoare celor care au agitat mișcarea negritudinii. Aceste dezbateri au avut loc În special ca urmare a apariției tezelor lui Paulo Freire privind specificul afro-brazilian. Astfel, cântărețul Gilberto Gil Îi Îndeamnă pe negri să se servească de negritudinea lor pentru a Îmbrățișa cauza generală a luptei Împotriva opresiunii; În același timp Însă, continuă să existe o poezie mai puternic marcată de etnicitate, reprezentată de Oswaldo de Camargo, care cântă Africa asemenea unui fiu ce se adresează unei mame
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
scenă, În operele lor de ficțiune, mândria originilor. În Cuba, lucrările lui Fernando Ortiz și Lydia Cabrera arată În mod clar interesul și continuitatea acestei tematici În Caraibe. Însă mai ales În paginile lui Nicolas Guillén se va exprima o negritudine care are caracteristica de a nu fi În contradicție cu paradigma metisajului. În anii ’50, Guillén, exilat la Paris, descoperă revista Présence Africaine, lansată de Alioune Diop și al cărei prim număr apăruse În 1947, cu articole semnate de Michel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În 1947, cu articole semnate de Michel Leiris, André Gide, Jean-Paul Sartre, Marcel Griaule, Théodore Monod, Emmanuel Mounier, Pierre Naville și alți intelectuali francezi care voiau să aducă În felul acesta, cu generozitate, dacă nu un sprijin În favoarea unei noțiuni (negritudine), cel puțin susținere pentru o mișcare de reabilitare a valorilor negre Împotriva eurocentrismului. Această revistă avea să permită mai multor generații de africani, antilezi și intelectuali de toate originile să demonstreze că este posibil, dincolo de „marele strigăt al negrilor”, să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
contrarasisme, după modelul formelor de rasism Împotriva cărora reacționau și/sau doreau să lupte. De exemplu, rasismului „anti-negri” În stil american (cel al partizanilor „supremației albe”) i s-a opus, Începând cu anii ’20, un rasism anti-albi bazat pe elogiul negritudinii, pe o viziune „exclusivistă” asupra identității black, mijloc de a Întoarce stigmatul prin restaurarea stimei de sine a negrului american, dar care va lua repede forma unui naționalism etno-rasial și separatist, de la Marcus Garvey la Louis Farrakhan (Taguieff, 1995, pp.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de defavorizat. A aboli o servitute nu Înseamnă doar a Înceta să i te mai supui, ci Înseamnă a reconstrui lumea. Léopold Sédar Senghor (1906-2001), Léon Damas (1912-1978) și Aimé Césaire (n. 1913) au reușit această minune, inventând noțiunea de „negritudine”, care combină refuzul de a fi asimilat cu celălalt, afirmarea valorilor proprii și aspirația spre universalitate. Din raritatea tentativelor de acest tip Înțelegem cel mai bine forța servitudinilor care ne constrâng și ne Împiedică să profităm de toate resursele din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
latină a Eticii: 1677) ă trad. rom. Etica, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981. TOCQUEVILLE Alexis de (1981), La Démocratie en Amérique, Paris, Garnier-Flammarion, două tomuri (prima ediție: 1835 și 1840). Φ Alienare, COLONIALISM, DOMINAȚIE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), Ideologie, NEGRITUDINE, SCLAVIE Sincretismtc "Sincretism" Ceea ce, la Plutarh, desemna frontul politic unit al cetăților din Creta, de obicei rivale, Împotriva unui dușman exterior a căpătat acum sensul unui amalgam, al unei fuziuni de doctrine diferite, mai mult sau mai puțin conciliabile, al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
politice locale și naționale, la nivel de partid, și nu numai. Marea parte a cazurilor atribuite acestui model se găsește pe continentul african. Aceste regimuri au fost instaurate în anii șaizeci, ca urmare a decolonizării; ideologia naționalistă și socialistă (de la "negritudine" la "umanismul african") rămâne în centrul atenției. Cel puțin trei mișcări importante de eliberare au avut succes și au instaurat regimuri similare în ex-coloniile portugheze în anii șaizeci (Angola, Mozambic și Guinea-Bissau). De asemenea, în anumite cazuri, odată traversată perioada
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Sorescu, București, 1997; Poezia pădurii, I-V, București, 1998-1999; Cinegetica, I-III, București, 2003. Traduceri: Léopold Sédar Senghor, Jertfe negre, cu un cuvânt al autorului, pref. trad., București, 1969; ed. bilingvă (Hosties noires- Jertfe negre), pref. trad., București, 1976, De la negritudine la civilizația universului, cu un cuvânt al autorului, București, 1986 (în colaborare cu Mircea Traian Biju), Totem, pref. trad., București, 1996; S. Kosovel, Extazul morții, București, 1975; Khalil Gibran, Poeme, pref. trad., București, 1983, Profetul, pref. trad., București, 1991; Jean
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
Sfântul Ioan, într-o geometrie temporală simbolică) îl pregătesc pe acesta din urmă pentru pierderea "oricărei noțiuni de mediu", într-un loc care este deja în afara timpului. Pianistul negru (vom vedea jocul pus în mișcare de culori în narațiune -, dar negritudinea trimite nu numai la spațiul nopții, ci și la un exotism afro-american în relație cu deplasările culturale induse) repetă aceeași arie, cu titlu semnificativ, Slowly Time Call, "ca și cum ceva, în mecanismul acestui timp, nu ducea decât la o perpetuă repetiție
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care Aimé Césaire, Léopold Sédar Senghor, Léon Gontran Damas, Guy Tirolien, Birago Diop și René Depestre. René Maran, din Martinica, autor al romanului "Batouala", pentru care a primit în 1921 Premiul Goncourt este, în general, considerat ca un precursor al negritudinii. Prin negritudine se înțelege conștiința de a fi african sau de a avea origine africană într-o lume dominată de cultura albilor, respectiv un ansamblu de valori culturale și spirituale ale negrilor, o afirmare a conștiinței apartenenței la această cultură
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
Césaire, Léopold Sédar Senghor, Léon Gontran Damas, Guy Tirolien, Birago Diop și René Depestre. René Maran, din Martinica, autor al romanului "Batouala", pentru care a primit în 1921 Premiul Goncourt este, în general, considerat ca un precursor al negritudinii. Prin negritudine se înțelege conștiința de a fi african sau de a avea origine africană într-o lume dominată de cultura albilor, respectiv un ansamblu de valori culturale și spirituale ale negrilor, o afirmare a conștiinței apartenenței la această cultură specifică. Legată
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
apariția unei reviste, "Présence africaine" (Prezența africană), publicată simultan în 1947 în Dakar și Paris, vor avea efectul unei explozii. Ea reunește negri din toate zările lumii, precum și pe unii intelectuali francezi, mai ales pe Jean-Paul Sartre. Aceasta definește apoi negritudinea ca fiind "negarea negației omului negru". Potrivit lui Senghor, negritudinea reprezintă "totalitatea valorilor culturale ale Africii Negre". După Senghor, "negritudinea este, de fapt, o cultură". Este totalitatea valorilor economice, politice, intelectuale, morale, artistice și sociale ale popoarelor din Africa și ale
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
în 1947 în Dakar și Paris, vor avea efectul unei explozii. Ea reunește negri din toate zările lumii, precum și pe unii intelectuali francezi, mai ales pe Jean-Paul Sartre. Aceasta definește apoi negritudinea ca fiind "negarea negației omului negru". Potrivit lui Senghor, negritudinea reprezintă "totalitatea valorilor culturale ale Africii Negre". După Senghor, "negritudinea este, de fapt, o cultură". Este totalitatea valorilor economice, politice, intelectuale, morale, artistice și sociale ale popoarelor din Africa și ale minorităților negre din America, Asia și Oceania. Mai este
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]