308 matches
-
Și luna-i roșie, ard ochii, uscată-n nori de-a ei urgie Visând albastru-n ars pământ ce fierbe-n marea sângerie, Și nordu-i sud și estu-i vest și triste căile se-ncurcă, Cuprind hemoragii de lacrimi când norii negrii se bifurcă, Se-așteaptă darurile cerești ce zeii le împart cu zeii, Iar guri apoase își vând visul doar morții-n zborurile ei, Și se închină-n vechi potopul dorința foamei de trufii, Adânc ispită-n ploi carnale plăceri-n
ECOURI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384984_a_386313]
-
este pus / Sfânta libertate este / Nume gol pe-a lor pământ.“ Folclorul în poeziile și cântecele populare vorbește despre Dunăre ca despre fluviul ce își continuă liniștit calea, chiar dacă lacrima norilor vestesc toamna sau raza soarelui verdeața verii „Triști și negrii rămân norii / Toamna când pleacă cocorii / Tu curgi liniștită-n vale / Și n-ai nicio supărare.“ („Hai, Dunărea mea“) Dunărea este apa vie ce a purtat cu ea doina omului simplu, cântecul îndrăgostitului, durerea sufletelor ce s-au sacrificat pentru
DUNĂREA, O PILDĂ DE RĂBDARE, STATORNICIE, DRAGOSTE ŞI ÎNŢELEPCIUNE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382599_a_383928]
-
tu ești parte din viața dătătoatre de alegeri ale înaltului luminat de soare și colorat de puterile planetelor din Univers. Ești o parte. Poate mică, dar cea care se adăugată întregului și care ar putea înscrie cuvântul fericire pe norii negrii încărcați de ploaie. Atunci, florile își vor desface petalele, gândurile vor cânta bucuria și glasurile unite vor intona imnul fericirii omului. Tu, ființă microscopică sau nevăzută a universului, ești partea lui conștientă, aducătoare de bine prin gândurile tale, ești în
LA CAMPANELLA de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384024_a_385353]
-
siluetă bronzată dăltuită parcă în stâncă, asemenea statuii lui Apolo, însă era o statuie vie pe care șiroia încă apa sărată a mării, de unde posesorul ei se metamorfozase. Era Victor cel care o privea în tăcere admirativ cu ochii mari negrii, cu priviri vulturești, cu părul negru scurt ce-i cădea pe frunte în șuvițe umede, pieptul lat și umbrit de părul ondulat și umed, desculț și doar slipul negru îi acoperea coapsele puternice desenându-i corpul perfect ce emana o
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
Toate Articolele Autorului Închisorile sufletului-Destinul Magdalenei- Fragment Ana Podaru II Într-o dimineață Magdalena pregătește hăinuțele Cristinei, fetița mijlocie, și pleacă spre soacra ei pentru a o ajuta la treburile casei. Ce dimineață...soarele parcă refuză să răsară printre norii negrii prevestitori de ploaie rece, dar razele câștigă bătălia și alungă norii grei dând cerului o culoare roșiatică. Cristina țopăie bucuroasă în jurul ei, o iubea pe mamaia, asa-i spunea. Adora papara făcută de ea din făină de mălai pripită amestecată
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
04 februarie 2017. Închisorile sufletului-Destinul Magdalenei- Fragment Ana Podaru ÎI Într-o dimineață Magdalena pregătește hăinuțele Cristinei, fetița mijlocie, și pleacă spre soacra ei pentru a o ajuta la treburile casei. Ce dimineață...soarele parcă refuză să rasară printre norii negrii prevestitori de ploaie rece, dar razele câștiga bătălia și alunga norii grei dând cerului o culoare roșiatica. Cristina țopăie bucuroasă în jurul ei, o iubea pe mamaia, așa-i spunea. Adoră papara făcută de ea din făină de mălai pripită amestecata
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
te ajutăm în ... Citește mai mult Închisorile sufletului-Destinul Magdalenei- FragmentAna PodaruIIÎntr-o dimineață Magdalena pregătește hăinuțele Cristinei, fetița mijlocie, și pleacă spre soacra ei pentru a o ajuta la treburile casei. Ce dimineață...soarele parcă refuză să rasară printre norii negrii prevestitori de ploaie rece, dar razele câștiga bătălia și alunga norii grei dând cerului o culoare roșiatica. Cristina țopăie bucuroasă în jurul ei, o iubea pe mamaia, așa-i spunea. Adoră papara făcută de ea din făină de mălai pripită amestecata
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
la biroul patronului Pupezescu Codruț. După ce și-a declinat numele, secretara imediat a anunțat patronul de sosirea sa. -Să intre. Codruț Pupezescu era un bărbat bine la cei 45 de ani ai lui. Înalt, cu umeri largi, privirea mândră, ochii negrii inteligenți și neastîmpărați, cu un nas coroiat și buze subțiri care acopereau o dantură albă și sănătoasă, un început de burtă îi dădea un aer aristrocratic. Intră Olga, apoi către asistentă, cheamă te rog pe Eugen. Ia loc . După câteva
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385350_a_386679]
-
că de mâine se mută. Așa că au rămas doar cei doi și fata. Hai la etajul doi la fată. Când au urcat scările, au văzut un chip angelic, tras la față, palid, cu părul tuns scurt, băiețește, cu ochii mari negrii, sprâncenele frumos conturate, dar care nu mai fuseseră de mult pensate. -Nu mai veneați odată, credeți, că am timp, să stau, să vă aștept toată ziua? Timpul meu e limitat și el trebuie să producă. Poftiți în casă! Femeile au
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]
-
cu Marieta de altădată! Fața i se alungise extrem de mult, nasul i se subțiase, iar ochii, ochii, și așa mici de la natură, deveniseră două punctișoare ascunse în găvanele încercănate ale orbitelor. Paloarea feței era cadaverică și întreruptă de o despicătură negrie - gura. Doamne, gândi Mira, câtă suferință o fi îndurat biata! Apropie florile de capul mătușii. Mireasma lor umpluse încăperea, învăluind-o și pe Marieta. Ca semn că o bucurase, își mișcă ușurel degetele. Fluturarea lor nu-i aminti cu nimic
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
de la mijlocul podului, țintind cu lancea În direcția lui. Îi aruncă În spinare o scândură de pe acoperișul prăvăliei și sări pe cea alăturată. Lemnul acoperișului trosni amenințător, dar rezistă. De acolo, printr-un alt salt, ajunse pe prăvălia următoare. Dedesubt, Negrii, dezorientați, avuseseră un moment de nesiguranță, suficient ca să Îi permită să ajungă pe ultima prăvălie. Se aruncă la pământ În spatele grupului, care abia În clipa aceea Îi pricepu stratagema, pornind către dânsul cu lăncile. Se rostogoli o vreme. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
nouă întâlnire, Știi că nu voi putea să plâng, Poate doar de fericire. Îmi pui în inimă jăratic, Să-mi ardă dorul mai intens, Și cu un aer primăvăratic, Totul mi se face vers. Mi-ai adus cerul albastru Alungând negrii nori, Mi-ai pus în față un pilastru, Să mă sprijin uneori. Drumul meu va fi vrăjit, De trecerea prin Calea Lactee, Sufletul îmi e cucerit, De tine frumoasă femeie. Referință Bibliografică: SUFLET VRĂJIT... Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SUFLET VRĂJIT... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364331_a_365660]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > TOAMNA... Autor: Cristina Mariana Bălășoiu Publicat în: Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Toamna... în asfaltul răcit bine se aud tocuri. În pantofi de lac, negrii flecurile cântă rapsodii în re-major și re-minor. Vântul frunza-n foșnet o adie și părul mi-l despică. Pământul ca un magnet atrage covor multicolor de frunze. • Toamna... ciorile creionează cerul în puncte negre. Sinistru se aude o rapsodie în
TOAMNA... de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362799_a_364128]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > CETATEA ALBĂ Autor: Cristina Mariana Bălășoiu Publicat în: Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului • Cetatea Albă Bogată ai fost, cu aur în lăcaș de cult, luptătoare cu norii negrii care s-au abătut asupra ta! Mi-ai aruncat ramura în pădure pentru a mă ocroti, udându-mă cu apă de ploaie pentru a supraviețui. Azi stai pe pământurile străbunicii mele. Iarba încărunțește lângă tine, iar zidul gros cântă la
CETATEA ALBĂ de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362803_a_364132]
-
împăcau foarte bine în facultate. Nu prea a dat importanță când s-au cunoscut datelor de origine ale colegei sale. Era suficient că s-au simțit atrase una de cealaltă, amândouă suple și frumoase, una blondă, cealaltă brunetă, cu ochii negrii și părul ca pana corbului, lăsat în plete să-i curgă peste umerii săi firavi, ca norii prevestitori de furtună pe o mare învolburată. Fata era internistă, stătea la căminele studențești. A încercat să-și găsească o gazdă unde să
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362824_a_364153]
-
anotimpuri stă în picioarepână dă bruma,protejat de zăpada moale.... VI. CETATEA ALBĂ, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016. • Cetatea Albă Bogată ai fost, cu aur în lăcaș de cult, luptătoare cu norii negrii care s-au abătut asupra ta! Mi-ai aruncat ramura în pădure pentru a mă ocroti, udându-mă cu apă de ploaie pentru a supraviețui. Azi stai pe pământurile străbunicii mele. Iarba încărunțește lângă tine, iar zidul gros cântă la
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
un cuțit, ori un briceag. E trist să vezi cum tinerii își irosesc energia pe asemenea acte de teribilism, mai ales dacă este vorba de altercații între diferite bande. Și nu neapărat aș putea spune că e vorba doar de negrii (africani) ci și de albi deopotrivă. Problemele rasiale Aș putea aduce în discuție și alt subiect, și anume rasismul, căci este strâns legat de problema cu care se confruntă Londra în cotidian. Am impresia că în câteva decenii, sau poate
JURNAL LONDONEZ (14) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/362435_a_363764]
-
smochine și piersici aromate ce le-adunase moșul cu migală, în paie sub covercă adeseori găseam, că mă culcam cu el în fiecare seară. Era pândar la vie în fiecare toamnă. Făcuse o sfârlează cu multe ciocănele - sperietoare. Cădeau nori negrii graurii pe pârguiții struguri și ... multe coțofene. Trosneau de rod pe drumuri trocurile pline. Era o bucurie-a noastră, a oricărui copil să intre, să storcească în picioare ciorchinele de struguri ca piramidele stivuite-n lin. Ce vremuri mai erau
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364208_a_365537]
-
29.07.2016 ,,Ai mirosit vreodată norii?" Ai simțit poate aroma diferită a ploilor în funcție de anotimp? Eu am adulmecat doar miros de energie, de electricitate... Era într-o duminică albastră de vară, strălucitor de albastră când deodată toți norii cei negrii au acoperit cerul și seninătatea acelei zile de duminică... Îmi amintesc cum m-am adăpostit sub castanul bătrân și stufos... Știi tu care... Cel de lângă singura mănăstire aflată în buricul târgului, străjuită de înfierbântata și nemiloasa cale ferată... Atunci ne-
AZI, DUMINICĂ... (2) MIROSUL NORILOR de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368546_a_369875]
-
isonul și celelalte păsări. Apoi își luară zborul. Viscolul începuse și el de ceva timp să vâjâie puternic. Cotănelile păsărilor uriașe și viscolul formau un cor gălăgios și insuportabil în văzduh. Zburară așa o perioadă, la fel ca și moșii negrii, până când stăpâna cotanelor vorbi: - Măi surioarelor, haideți să-l căutăm pe Moș Crăciun, să-l cunoaștem și noi. Mai ales că moșul ăla negru și urăt, împreună cu ai lui îl căutau. - Daaa, stăpână! vorbi unul din cotani, și dacă mi-
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
Moș Crăciun, în timp ce moșul nemuritor se lupta cu Moș Gerilă. Ajunseră într-unul din momentele când acesta încerca să se apere de Moș Gerilă, dar acesta îl trântise din nou la pământ. Și nu mică le fu surpriza moșilor cei negrii, când văzură păsările uriașe și gălăgioase, care se aruncară asupra lor. Stăpâna lor se repezi direct peste moșul negru și hidos, trântindu-l la pământ. - Ceee? Ce-i cu tine aici? Și cu suratele tale, stăpână a cotanelor? izbucni Moș
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
așa să vă iubiți și voi unii pe alții.” Și i-am întins mâna, dar mai bine zis jumătate de mână, el însă îmi cuprinse întreaga mână strângând-o cu putere. I-am privit din nou fața și ochii săi negrii, și am fost și m-ai adânc împresionat de abisul spiritual pe care îl reflecta întreaga sa fizionomie, toată ființa sa îi era învăluită în întuneric. Ba mai mult de atât aveam impresia că noi doi aparțineam unor lumi diferite
PORTRETUL UNUI CERȘETOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364768_a_366097]
-
mică care bătea repede-repede, ca un ceas. Zgomotele pluteau în jurul lui, liniștitoare, dar parcă îndepărtate. Lumini colorate îl învăluiră într-o mare scânteietoare și o muzică divină coborâtă parcă din cer, îi bucură toate simțurile, făcându-l să deschidă ochișorii negrii de îngeraș năzdrăvan. Era cocoțat într-un brad, lângă o stea mare roșie și copilașul lui, cel pe care trebuia să îl îndrume în viață, îl privea într-un zâmbet știrb, întins până la urechi. Se mișcă ușor, stânga-dreapta, și îi
POVESTEA UNUI ÎNGERAŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349838_a_351167]
-
pereți, iar Ziua umblă că Fata-Morgană pe un Câmp Negru la cules de cucuruz din mătase de porumb, via OMG - Monsanto! Dar ce nebună frumoasă, dulce, tristă și fierbinte și rea și cuminte! Să-ți pui singură Ochelari de Caii negrii ai iubirii peste Ochii Beatricei, se te lași sedusă de Dante și de Orfeu, să te crezi zeița-mumă a Pământului venită din cer, plină de senzualitate, de bogăție și mister în unu, în doi, în trei și în câți vrei
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
cu picioare din fier forjat. Unii dintre gospodari preferau să ia loc la câte o mescioară a ,,Cazionului''- o crâșmă mai de soi-, cu mesele rotunde, sau dreptunghiulare, acoperite cu pânze albe. În jur se învârteau chelnerii îmbrăcați-după moda vremii-pantaloni negrii, cămăși albe și pe deasupra veste din postav. Liste cu bucate, nu prea erau la modă, mai ales că în afară de o ciorbă se mai oferea ori câte o gustare potrivită cu băutura, ori o fripturică la grătar și mujdei la comandă
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365543_a_366872]