59 matches
-
București, 1989, p. 90. footnote>. Tot în secolul al IV-lea, Sfântul Vasile cel Mare îndemna pe creștini la mai multă prudență și discernământ în ceea ce privește destinația milosteniei lor. Amintind de cei care fac din infirmitățile trupului lor un prilej de neguțătorie, menționează că acordarea de ajutoare acestora poate ajunge prilej de răutate și, în astfel de cazuri, îndeamnă pe creștini la a oferi acestora o sumă mică pentru a scăpa de circul pe care-l fac unii dintre aceștia când cer
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
circul pe care-l fac unii dintre aceștia când cer milostenie: „Negreșit nu-i folositoare dărnicia acestei slujiri celor care alcătuiesc cântece plângărețe, ca să moaie inimile femeilor, nici celor care fac din infirmitățile trupului lor și din răni prilej de neguțătorie. Acordarea de ajutoare acestora ajunge prilej de răutate. Lătratul unora ca aceștia trebuie potolit cu câțiva bani; trebuie, însă, să arătăm milă și iubire de frați față de cei care sunt învățați să sufere necazul cu răbdare. Despre aceștia ni se
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
cer”<footnote Idem, Omilii la Psalmi, omil. I la Psalmul XIV, VI, p. 212. footnote>. Într-adevăr, oferind bani sau bunuri celor ce cerșesc din lăcomie, neavând neapărată nevoie, sau celor ce și-au făcut din infirmitățile trupului prilej de neguțătorie și, deși apți de muncă, preferă să cerșească, aceasta poate constitui un prilej de răutate, căci folosesc milostenia primită în întreținerea unor păcate sau patimi, luând în derâdere, pe ascuns, pe cei ce le-o oferă. Dându-le acestora, îi
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
târgului, veniturile din cotăritul târgului - „câte 10 parale de tot vasul cu rachiu, holercă sau vin” -, căsăpia târgului - câte 50 de lei pe tot anul, „câte 10 parale de totă mierța, pentru cei ce vor strânge perje de velniță pentru neguțătorie”, „câte 10 parale de tot carul, afară de târgoveți, pentru cei ce vor lua lemne de foc din pădurea de pe moșia târgului” ș.a. De-a lungul deceniului cinci al secolului al XIX lea, administrația locală a adăugat acestor venituri pe cele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mi se împlinește, este minune, că fiecare din noi o să ducem Mântuitorului mare dar: Stanca durerea, tu iertarea și eu pocăința. Îl las pe Dinu mare stolnic pe lângă domn și ocrotitor al celorlalți ai noștri. O să primim mereu vești prin neguțătorii de grâu... Stătea mut în fața icoanei. La Sfânta Ecaterina, la mânăstire, aici pe culmea pustie a muntelui Sinai urcase singur. Pe doamna Ilinca și pe Stanca le lăsase la Ierusalim. Singur, un fel de a spune - venise într-un grup
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
irlandeze. În primul rând, oprimarea național-confesională: „apăsarea Irlandei și a celor 7 milioane de catolici de 700 de ani Încoace urmată”. În al doilea rând, cea social-economică: pe lângă rodirea cea bună a țării și așezarea ei așa de Întocmită pentru neguțătorie..., totuși o mulțime din locuitori Își trag viața mai numa cu cartofle. Din punct de vedere al diversității tematice, 1838 este un an destul de mediocru, conturând o imagine oarecum monotonă a Irlandei, centrată doar pe câteva sfere de interes. Acest
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
curent. Se vorbește astfel despre „ciocoi boieri“, „boieri negustori“, „negustori boieri“ etc. Un personaj al comediei Doi coțcari de C. Caragiali face portretul închipuit al colegului său de impostură: „La schela Galaților, unu este d-nu Burdicescu, cunoscut de toți neguțătorii. E, cum am zice, boier-negustor. Banii d-lui nu mucezesc niciodată, totdeauna îi prenoiește. El nu este obicinuit, ca alții, să-și ție banii în nelucrare. Lucrează cu dânșii și printr-înșii mai toate interesele sale; știe să dea prețu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
poposesc sau mînă oamenii peste noapte; ospătărie, birt ordinar’’; „Azi: Otel ordinar pe la țară sau marginea orașelor și care are și curte pentru căruțe”; „(Azi) Otel de rînd (cu ospătărie) la drumul mare, la țară, în care trag mai ales neguțătorii; (la oraș) birt ordinar, crîșmă, în care se poate rămînea peste noapte (înlocuit aproape pretutindeni prin «hotel»)”. Deși localizarea din versul al doilea pare suficientă („într-un han, departe-”), după lectura acestor definiții se ivește o întrebare: unde anume era
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
scrierea să fi apărut mai întîi, sau numai, în Asia, poate fi un poncif ca altele. Semnele au devenit necesare, și necesarmente au apărut, oriunde comunităților primitive li s-a făcut lehamite de riscurile barbariei jafului și s-au dedat neguțătoriei; asta a implicat de îndată evidențe, contabilitate, fiscalitate, răbojuri. Așadar privesc, nu fără oarecare neliniște, construcția unui alt poncif, căci e în tăietura cea mai clasică să presupui: Putem considera ca un demers prealabil arta rupestră a oamenilor epocii glaciare
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Iar tu înțelege de toate cele arătate ție, și te îngrijește pentru ele, că mare folos vei lua dintr-acelea, și pe alții mulți îi vei întări spre mîntuirea lor. Pentru aceasta am vrut a-ți arăta ție acestea, ca neguțătorie să faci cu dînsele, și de multe ori să înmulțești talantul care îți este încredințat ție. Deci nu le ascunde, ci le vestește aceste toate sfintelor Bisericilor mele, ca mulți auzindu-le acestea cu dreptatea inimii le vor primi, și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de ele. — Amândoi, frate, vom apuca să-l vedem, amândoi. Înăl țat ca din pământ. Vom trăi să vedem orașele noastre Înflorind. O catedrală mare, cum nu e alta, cu un turn Înalt cât muntele. Va avea ulițe drepte, cu neguțătorii bogate, În care fiecare să poată găsi tot ce dorește. Vor veni oameni de pretutindeni, plutele noastre vor călători zi și noapte pe Rin, ducând și aducând mărfuri. și atunci am să-i văd pe toți mândri noștri cavaleri, care
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ca un Împărat, iar noi ca niște robi Lui și ca niște neguțători”. Și a spus pilda care urmează: „Era un Împărat mare și puternic și avea două slugi. Și s-a făcut târg mare Într-un anumit loc, mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștigă mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest scop, El le-a zis: «Luați din vistieriile mele avuție multă și să vă duceți la târg, unde se adună lume multă. Mergeți acolo și faceți neguțătorie dar
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștigă mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest scop, El le-a zis: «Luați din vistieriile mele avuție multă și să vă duceți la târg, unde se adună lume multă. Mergeți acolo și faceți neguțătorie dar Într-o lună să vă Întoarceți! Aveți grijă să nu Întârziați mai mult de o lună. Cel ce va Întârzia mai mult va plăti cu capul său!» Auzind acestea, servitorii au luat avuție multă din vistieria Împăratului și s-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
străini care desfășurau activități practice, profitabile nu numai dezvoltării economice (orașe și târguri), dar și vistieriei țării. Dimitrie Cantemir, foarte bun cunoscător al situației din Moldova, afirma, la începutul secolului al XVIII-lea, că evreii „nu au altă îndeletnicire decât neguțătoria și să țină hanuri”. Interesantă este mențiunea, puțin credibilă, că moldovenii, în general, nu agreau negustoria, considerând-o o meserie rușinoasă: „Rareori aflii un moldovean neguțător - scrie marele cărturar - pentru că [...] orice neguțitorie o socotesc lucru de ocară, afară de neguțătoria cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
decât neguțătoria și să țină hanuri”. Interesantă este mențiunea, puțin credibilă, că moldovenii, în general, nu agreau negustoria, considerând-o o meserie rușinoasă: „Rareori aflii un moldovean neguțător - scrie marele cărturar - pentru că [...] orice neguțitorie o socotesc lucru de ocară, afară de neguțătoria cu roadele pe care le dobândesc de pe pământurile lor”. Dimitrie Cantemir remarca faptul că „aceasta este pricina cea mai de seamă de nu se poate afla decât rareori un târgoveț moldovean bogat și în țara noastră. Căci neguțătorii străini, turci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
putea fi utilă reexaminarea unor stele fixe ale cercetărilor anterioare. Lucrarea lui Goldthwaite a fost influențată în mod particular de studiile asupra structurii companiilor comerciale florentine ale istoricului economic Armando Sapori. Sapori a argumentat că în secolul al XIII-lea neguțătorii din Florența se bazau aproape în totalitate pe rudele lor pentru a strânge capitalul necesar tranzacțiilor și pentru a angaja personalul de care aveau nevoie în derularea schimburilor comerciale. Totuși, la mijlocul secolului al XIV-lea florentinii ofereau cu regularitate un
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
poartă un semn distinctiv, dispare distincția Însăși. Mecanismul discriminării și al terorii poate fi, dacă nu blocat, cel puțin frânat. De regulă, sistemele greoaie și monstruoase devin vulnerabile În fața praștiei unei idei simple și ingenioase. Portretul profesional 1. Evreul negustor Neguțătoria ca „lucru de ocară” Într-un straniu clasament pe națiuni, evreul (veșnicul cămătar, cârciumar și negustor necinstit) pare să ocupe primul loc la proba Înșelării altora, cel puțin conform următoarei zicale românești : „Un grec Înșală doi români, un armean doi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mirare că locul acestor profesii foarte utile a fost ocupat de reprezentanți ai unor minorități etnice și confesionale care nu Împărtășeau acest tip de mentalitate retrogradă. La Începutul secolului al XVIII-lea, Dimitrie Cantemir Încerca să-și explice de ce „toată neguțătoria Moldovei” se află În mâna străinilor („turci, evrei, armeni și greci”), În schimb „rareori afli un moldovean neguțător”. Conform domnitorului român, două ar fi fost motivațiile acestui fenomen socio- economic : „din pricina trândăviei alor noștri [= a moldovenilor]” și, mai ales, „pentru că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se află În mâna străinilor („turci, evrei, armeni și greci”), În schimb „rareori afli un moldovean neguțător”. Conform domnitorului român, două ar fi fost motivațiile acestui fenomen socio- economic : „din pricina trândăviei alor noștri [= a moldovenilor]” și, mai ales, „pentru că orice neguțătorie [moldovenii] o socotesc lucru de ocară” (Descriptio Moldaviae, 1717 ; <endnote id="cf. 43, p. 31"/>). În 1879, În discursurile lor parlamentare privind „chestia evreiască”, Titu Maiorescu și P.P. Carp <endnote id="(532, p. 108)"/> vedeau relația economică dintre români și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comportat față de literatură”, conchide Ion Rotaru <endnote id="(475)"/>. Cu alte cuvinte, „jidanii noștri” nu doar „se bat negustorește” (cum sună un cântecel popular românesc ; <endnote id="cf. 491, p. 384"/>), dar și „scriu negustorește”. Ar fi vorba de o „neguțătorie ovreiască”, „un pic cam altceva, ceva mai fin decât bișnița țigănească”, admite concesiv autorul. Un alt istoric literar român, Marian Popa, imaginează - la nivelul secolului XX - o cultură iudaică „dominantă” pe plan mondial, și deci primejdioasă, care n-ar avea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Parcă nu știe!? Poate... poate câțiva oploșiți la câte un sân de moldovancă... Rău îmi pare... Primim! Altceva?! Cere: "Să fie înturnată și comoara hrăpită de pe corabie!" Comoara?! Ce comoară?! Care comoară?! Aia era "Comoară"?! Și-apoi, era jefuită de la neguțătorii genovezi și moldoveni din Caffa, pe care osmanlâii au avut milosârdia să-i descăpățâneze! Cu aiastă "Comoară" am cumpărat niște săbii care să fie pomană pentru capetele osmanlâilor ce vor cădea, când vor binevoi să vină în Moldova!... Altceva! Altceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ca un împărat, iar noi ca niște robi Lui și ca niște neguțători”. Și a spus pildă care urmează: „Era un împărat mare și puternic și avea două slugi. Și s-a făcut târg mare într-un anumit loc, mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștiga mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest scop, El le-a zis: «Luați din vistieriile mele avuție multă și să vă duceți la târg, unde se adună lume multă. Mergeți acolo și faceți neguțătorie dar
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștiga mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest scop, El le-a zis: «Luați din vistieriile mele avuție multă și să vă duceți la târg, unde se adună lume multă. Mergeți acolo și faceți neguțătorie dar într-o lună să vă întoarceți! Aveți grijă să nu întârziați mai mult de o lună. Cel ce va întârzia mai mult va plăti cu capul său!» Auzind acestea, servitorii au luat avuție multă din vistieria împăratului și s-
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
la Jules Verne. Și-a modificat imaginile și tonul în timpul celei de-a doua industrializări odată cu absolutizarea consumismului, adică în timpul punerii în funcțiune a unei lumi conduse de publicitate. O excelentă mărturie, cu tonalitate satirică, găsim în The Space Merchants Neguțătorii spațiului (1953) de Frederik Pohl și C.M. Kornbluth. SF-ul este pus astăzi în fața industrializării comunicării și a virtualului pe care scriitorii cyberpunk* și le imaginaseră deja (cf. Neuromancer / Neuromantul, William Gibson, 1984)5. Într-adevăr, inspirată de dezvoltarea tehnoștiințelor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
să aibă ei a schimba banii ce li se vor da de la Visteria Domnească, să facă bani buni de argint, iar alta să nu dee nimic de luat”... (Uricarul, II). Dar nici dispoziția de la urmă nu era tocmai ușoară pentru neguțătorii străini, căci banul local, moldovenesc, nu putea trece ușor peste graniță, ș-apoi de unde era să-și procure „bani buni de argint", de cât numai de la străini. Cât va fi durat însă această nesupărare de alte dabile, iar nu se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]