62 matches
-
mirare că locul acestor profesii foarte utile a fost ocupat de reprezentanți ai unor minorități etnice și confesionale care nu Împărtășeau acest tip de mentalitate retrogradă. La Începutul secolului al XVIII-lea, Dimitrie Cantemir Încerca să-și explice de ce „toată neguțătoria Moldovei” se află În mâna străinilor („turci, evrei, armeni și greci”), În schimb „rareori afli un moldovean neguțător”. Conform domnitorului român, două ar fi fost motivațiile acestui fenomen socio- economic : „din pricina trândăviei alor noștri [= a moldovenilor]” și, mai ales, „pentru că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se află În mâna străinilor („turci, evrei, armeni și greci”), În schimb „rareori afli un moldovean neguțător”. Conform domnitorului român, două ar fi fost motivațiile acestui fenomen socio- economic : „din pricina trândăviei alor noștri [= a moldovenilor]” și, mai ales, „pentru că orice neguțătorie [moldovenii] o socotesc lucru de ocară” (Descriptio Moldaviae, 1717 ; <endnote id="cf. 43, p. 31"/>). În 1879, În discursurile lor parlamentare privind „chestia evreiască”, Titu Maiorescu și P.P. Carp <endnote id="(532, p. 108)"/> vedeau relația economică dintre români și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comportat față de literatură”, conchide Ion Rotaru <endnote id="(475)"/>. Cu alte cuvinte, „jidanii noștri” nu doar „se bat negustorește” (cum sună un cântecel popular românesc ; <endnote id="cf. 491, p. 384"/>), dar și „scriu negustorește”. Ar fi vorba de o „neguțătorie ovreiască”, „un pic cam altceva, ceva mai fin decât bișnița țigănească”, admite concesiv autorul. Un alt istoric literar român, Marian Popa, imaginează - la nivelul secolului XX - o cultură iudaică „dominantă” pe plan mondial, și deci primejdioasă, care n-ar avea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
într-adevăr. Trebuie, atunci, să avem în cetate mai mulți agricultori și încă alți meșteșugari. E nevoie de mai mulți, într-adevăr. Și trebuie să avem și alți oameni, cu sarcina să importe și să exporte fiecare produs. Aceștia sunt neguțătorii, nu? Da. Deci vom avea nevoie de neguțători? Firește. Iar dacă negoțul s-ar face pe mare, va fi nevoie de numeroși alți oameni, cunoscători ai navigației. Într-adevăr, ei vor trebui să fie numeroși. Dar în interiorul cetății însăși, în
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
irlandeze. În primul rând, oprimarea național-confesională: „apăsarea Irlandei și a celor 7 milioane de catolici de 700 de ani Încoace urmată”. În al doilea rând, cea social-economică: pe lângă rodirea cea bună a țării și așezarea ei așa de Întocmită pentru neguțătorie..., totuși o mulțime din locuitori Își trag viața mai numa cu cartofle. Din punct de vedere al diversității tematice, 1838 este un an destul de mediocru, conturând o imagine oarecum monotonă a Irlandei, centrată doar pe câteva sfere de interes. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să se stabilească la voi ca meseriaș, să lucreze și să mănânce. Dar dacă nu are o meserie, socotiți-vă după priceperea voastră, ca să nu trăiască împreună cu voi un creștin trândav. Iar dacă nu vrea să facă așa, atunci face neguțătorie cu Hristos. Fiți cu luare aminte cu unii ca aceștia”<footnote Ibidem, cap. XII, 1-5, p. 33. footnote>. Găsim un alt doilea îndemn la cumpătare, dreaptă socoteală și prudență. Cei care cerșesc deși ar fi apți de muncă sunt etichetați
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
București, 1989, p. 90. footnote>. Tot în secolul al IV-lea, Sfântul Vasile cel Mare îndemna pe creștini la mai multă prudență și discernământ în ceea ce privește destinația milosteniei lor. Amintind de cei care fac din infirmitățile trupului lor un prilej de neguțătorie, menționează că acordarea de ajutoare acestora poate ajunge prilej de răutate și, în astfel de cazuri, îndeamnă pe creștini la a oferi acestora o sumă mică pentru a scăpa de circul pe care-l fac unii dintre aceștia când cer
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
circul pe care-l fac unii dintre aceștia când cer milostenie: „Negreșit nu-i folositoare dărnicia acestei slujiri celor care alcătuiesc cântece plângărețe, ca să moaie inimile femeilor, nici celor care fac din infirmitățile trupului lor și din răni prilej de neguțătorie. Acordarea de ajutoare acestora ajunge prilej de răutate. Lătratul unora ca aceștia trebuie potolit cu câțiva bani; trebuie, însă, să arătăm milă și iubire de frați față de cei care sunt învățați să sufere necazul cu răbdare. Despre aceștia ni se
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
cer”<footnote Idem, Omilii la Psalmi, omil. I la Psalmul XIV, VI, p. 212. footnote>. Într-adevăr, oferind bani sau bunuri celor ce cerșesc din lăcomie, neavând neapărată nevoie, sau celor ce și-au făcut din infirmitățile trupului prilej de neguțătorie și, deși apți de muncă, preferă să cerșească, aceasta poate constitui un prilej de răutate, căci folosesc milostenia primită în întreținerea unor păcate sau patimi, luând în derâdere, pe ascuns, pe cei ce le-o oferă. Dându-le acestora, îi
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
2001. Repere bibliografice: Ion Pop, Valeriu Armeanu, „Să visăm”, ST, 1970, 11; Ilie Constantin, Valeriu Armeanu, „Să visăm”, RL, 1970, 50; Șerban Cioculescu, Experiențe lirice, FLC, 1977, 37; Alex. Ștefănescu, Valeriu Armeanu, „Odihna lacrimii”, „Scânteia tineretului”, 1977, 8845; Virgil Mazilescu, „Neguțătorii de triluri”, RL, 1979, 52; Dan Alexandru Condeescu, Valeriu Armeanu. Planeta amintirii, LCF, 1980, 1; Constantin Crișan, Valeriu Armeanu, „Azilul de cuvinte”, RL, 1984, 10; Lucian Alexiu, Valeriu Armeanu, O, 1990, 30; Ulici, Lit. rom., I, 245-247; Maria Nițu, „Nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285455_a_286784]
-
Parcă nu știe!? Poate... poate câțiva oploșiți la câte un sân de moldovancă... Rău îmi pare... Primim! Altceva?! Cere: "Să fie înturnată și comoara hrăpită de pe corabie!" Comoara?! Ce comoară?! Care comoară?! Aia era "Comoară"?! Și-apoi, era jefuită de la neguțătorii genovezi și moldoveni din Caffa, pe care osmanlâii au avut milosârdia să-i descăpățâneze! Cu aiastă "Comoară" am cumpărat niște săbii care să fie pomană pentru capetele osmanlâilor ce vor cădea, când vor binevoi să vină în Moldova!... Altceva! Altceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de ele. — Amândoi, frate, vom apuca să-l vedem, amândoi. Înăl țat ca din pământ. Vom trăi să vedem orașele noastre Înflorind. O catedrală mare, cum nu e alta, cu un turn Înalt cât muntele. Va avea ulițe drepte, cu neguțătorii bogate, În care fiecare să poată găsi tot ce dorește. Vor veni oameni de pretutindeni, plutele noastre vor călători zi și noapte pe Rin, ducând și aducând mărfuri. și atunci am să-i văd pe toți mândri noștri cavaleri, care
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
curent. Se vorbește astfel despre „ciocoi boieri“, „boieri negustori“, „negustori boieri“ etc. Un personaj al comediei Doi coțcari de C. Caragiali face portretul închipuit al colegului său de impostură: „La schela Galaților, unu este d-nu Burdicescu, cunoscut de toți neguțătorii. E, cum am zice, boier-negustor. Banii d-lui nu mucezesc niciodată, totdeauna îi prenoiește. El nu este obicinuit, ca alții, să-și ție banii în nelucrare. Lucrează cu dânșii și printr-înșii mai toate interesele sale; știe să dea prețu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ca un împărat, iar noi ca niște robi Lui și ca niște neguțători”. Și a spus pildă care urmează: „Era un împărat mare și puternic și avea două slugi. Și s-a făcut târg mare într-un anumit loc, mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștiga mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest scop, El le-a zis: «Luați din vistieriile mele avuție multă și să vă duceți la târg, unde se adună lume multă. Mergeți acolo și faceți neguțătorie dar
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștiga mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest scop, El le-a zis: «Luați din vistieriile mele avuție multă și să vă duceți la târg, unde se adună lume multă. Mergeți acolo și faceți neguțătorie dar într-o lună să vă întoarceți! Aveți grijă să nu întârziați mai mult de o lună. Cel ce va întârzia mai mult va plăti cu capul său!» Auzind acestea, servitorii au luat avuție multă din vistieria împăratului și s-
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
străini care desfășurau activități practice, profitabile nu numai dezvoltării economice (orașe și târguri), dar și vistieriei țării. Dimitrie Cantemir, foarte bun cunoscător al situației din Moldova, afirma, la începutul secolului al XVIII-lea, că evreii „nu au altă îndeletnicire decât neguțătoria și să țină hanuri”. Interesantă este mențiunea, puțin credibilă, că moldovenii, în general, nu agreau negustoria, considerând-o o meserie rușinoasă: „Rareori aflii un moldovean neguțător - scrie marele cărturar - pentru că [...] orice neguțitorie o socotesc lucru de ocară, afară de neguțătoria cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
decât neguțătoria și să țină hanuri”. Interesantă este mențiunea, puțin credibilă, că moldovenii, în general, nu agreau negustoria, considerând-o o meserie rușinoasă: „Rareori aflii un moldovean neguțător - scrie marele cărturar - pentru că [...] orice neguțitorie o socotesc lucru de ocară, afară de neguțătoria cu roadele pe care le dobândesc de pe pământurile lor”. Dimitrie Cantemir remarca faptul că „aceasta este pricina cea mai de seamă de nu se poate afla decât rareori un târgoveț moldovean bogat și în țara noastră. Căci neguțătorii străini, turci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca un Împărat, iar noi ca niște robi Lui și ca niște neguțători”. Și a spus pilda care urmează: „Era un Împărat mare și puternic și avea două slugi. Și s-a făcut târg mare Într-un anumit loc, mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștigă mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest scop, El le-a zis: «Luați din vistieriile mele avuție multă și să vă duceți la târg, unde se adună lume multă. Mergeți acolo și faceți neguțătorie dar
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștigă mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest scop, El le-a zis: «Luați din vistieriile mele avuție multă și să vă duceți la târg, unde se adună lume multă. Mergeți acolo și faceți neguțătorie dar Într-o lună să vă Întoarceți! Aveți grijă să nu Întârziați mai mult de o lună. Cel ce va Întârzia mai mult va plăti cu capul său!» Auzind acestea, servitorii au luat avuție multă din vistieria Împăratului și s-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Întrebă el. Dar la bucătărie se Înrădăcinaseră anumite obiceiuri și, de vreme ce șeful avea vechime, toate orice schimbare era o problemă. Tokichiro cercetă În liniște cât din peștele uscat era stricat și Începu să examineze proviziile pe care le aduceau zilnic neguțătorii. După ce primi această Însărcinare, furnizorii care serveau castelul fură curând mult mai mulțumiți. Nu știu cum, dar, când nu se strigă tot timpul la mine, n-am cum să nu aduc mărfuri mai bune și să scad prețurile, spuse un negustor. — Pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
facă auzită prin el atât vocea femeilor, cât și cea a tribului colonizat, ambele absente din piesa lui Shakespeare. În roman, Sycorax nu este mama lui Caliban, nu îl naște, ci doar îl salvează din pântecul unei sclave înecate de neguțătorii care, asemenea celor din tabloul lui Turner, nu primeau bani de asigurare decât pentru sclavii înecați în furtună și de aceea îi aruncau pe cei bolnavi peste bord. Marina Warner abordează astfel istoria unei colonii prin ochii celor cuceriți, a
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
mai vastă: sfîrșit al antropologiei, etnologii nu se mai ocupă azi de "sălbaticii" care au dispărut ș...ț, ci de Disneyland, și văd în vecinii lor de scară chintesența alterității! Sfîrșit al avangardelor într-un "totul e posibil", administrat de neguțătorii și de noii preoți ai frumosului și adevăratului ș...ț; în sfîrșit, devenire tiermondistă a fostelor țări comuniste, inclusiv a celor care păreau cele mai dezvoltate". De la politică, istorie, violență urbană, arte plastice și literatură, bancul politic în Europa de Est, efectul
Minunata lume nouă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15214_a_16539]
-
energie (Chandler ar fi adăugat: "bine îmbrăcat și necherchelit"), pregătit să iau cu asalt piața visurilor mele sociologice. Ca niciodată, tejghelele debordau de marfă, lumea se strecura cu greu printre grămezile de haine, pantofi și obiecte casnice. Ce mai, paradisul neguțătoriei orientale pogorât la picioarele noastre! La un moment dat, am făcut greșala s-o întreb pe-o tânără cât costă haina de piele pe care-o plimba țanțoș pe braț. Oacheșă, zâmbitoare, plină de vino-ncoa, îmi șoptește confidențial: "Domnu
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]
-
sintetizează mesajul acestei cărți: Fericirea unui popor e bunăstarea materială și cultura generală a lui... Bunăstarea e rădăcina, cultura e floarea fericirii lui." În concepția pașoptistului transilvan bunăstarea materială "e avuția - atunci când un popor e avut în agronomie, meserie și neguțătorie." La această bunăstare se poate ajunge numai când în aceste ramuri ale economiei, poporul "produce mai mult decât are lipsă", dar susține pe bună dreptate că "agricultura, meseria și neguțătoria nu pot înflori fără de cultură generală, dar nici cultura generală
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
avuția - atunci când un popor e avut în agronomie, meserie și neguțătorie." La această bunăstare se poate ajunge numai când în aceste ramuri ale economiei, poporul "produce mai mult decât are lipsă", dar susține pe bună dreptate că "agricultura, meseria și neguțătoria nu pot înflori fără de cultură generală, dar nici cultura generală nu se poate crea în inima poporului, dacă-i lipsește bunăstarea". Broșura Detorințele noastre este subintitulată "un discurs popular închinat preoților și învățătorilor români", considerați de reprezentanții Școlii Ardelene, și
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]