48 matches
-
din altă categorie socială, deoarece tot ceea ce atingea mediul școlar constituia pentru mine ceva in-hibitoriu, un "tabu" care-mi paraliza orice inițiativă. Mi-aduc aminte că odată îmi trebuia urgent o sumă de bani. Nu m-am putut repezi la negustoreasa mea, să-i cer un împrumut, pentru că era ziuă. Am așteptat să se înnopteze, dar atunci nu mai aveam nevoie de bani. Altădată, plecasem la o întîlnire și, ca să nu întîrzii, rămăsesem cu uniforma de licean pe mine. Simțeam că
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
îi zisese încovoiată peste grămăjoara de mirodenii. Nu-i mai vedea ochii, dar îi auzea plânsul în coșul pieptului, ca pe o vietate lovindu-se de o colivie. — Toată viața am vrut să fiu osti la templu și nu o negustoreasă din souk! Am să vin să vă văd în nord, iar tu ai să te întorci în vacanțe, copilule. El știa că, odată ieșit din labirintul străduțelor de paiantă, n-o să se mai întoarcă în Ardakan. Chiar așa: în templul
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
a cerut la baie iar cealalta continua să-i prezinte tot felul de variante de oferte. Până la urmă, le-a văzut plecate și amicul meu a răsuflat ușurat. Un gând totuși nu îl lasa în pace: de ce nu au sunat negustoresele și la alte uși, după ce au plecat de la el. Dimpotrivă, păreau foarte grăbite să părăsească locul cu pricina. Apoi i s-a părut că și cea care invocase anumiteș urgențe, stătuse cam mult la baie. Era însă sigur că auzise
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
-i dau formă. Îmi place munca mea, doamnă. S-a uitat în ochii mei pe care mi-i ridicasem în timp ce vorbea. Meryt a văzut privirea pe care am schimbat-o între noi și a rupt tăcerea cu o viclenie de negustoreasă de pește: - Ea e Den-ne, negustorule, văduvă și cea mai bună moașă din Teba. Am venit la piață să căutăm un coș simplu în care să-și țină darurile pe care le primește de la mamele recunoscătoare. - Dar un coș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
o moașă la fel de pricepută ca ea. Are mâinile lui Isis și iubește copiii la fel ca zeița, are o milă cerească față de mame și de copiii lor. Meryt, cu obrajii îmbujorați de căldura familiei ei, vorbea despre mine ca o negustoreasă la târg care-și vinde marfa. - Și este de asemenea oracol, dragii mei. Visele ei sunt puternice, iar de mâinia ei trebuie să te temi, căci am văzut-o spulberând un bărbat în floarea vârstei pentru că îi făcuse rău unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
auzit tu de asta? Zi! Lina nu răspundea. Pe obraji îi curgeau lacrimi. - Haide, nu plânge, fu cuminte! Domnu Stere o să fie ca un părinte, o să aibă grijă de tine, o să te ducă la casa ta, să fii și tu negustoreasă, să te respecte lumea și să spună: "Uite fata dogarului dacă a ascultat: e cineva!" Ce zici? Fata iar s-a ridicat, dreaptă: - Eu nu mă mărit, și gata! S-a făcut liniște. Stere își freca genunchiul cu pumnul lui
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Domnișor & Fiii. Ei, în locul ăsta să-și fi făcut Stere cu timpul o prăvălie! Câțiva ani buni să fi avut și bani mai mulți. Se întoarse spre Lina și-i spuse: - Ce zici, nevastă, aici să te fac de-o negustoreasă! - O da Dumnezeu... Și trecură mai departe spre Buzești, unde știa cârciumarul o grădină de vară de avea bere și mititei. Cum se însera, nu mai aveai loc. Numai oameni cu bani. Se așezară la o masă, cerură câte ceva, cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a greșit... - Ce-a făcut, tăticule? - A dat drumu p-aceeași linie la două garnituri. Ciulama s-au făcut. Morți, răniți, ia-l la întrebări: cum a fost, cum s-a-ntîmplat; zace omu-n pușcărie și-acu... Nea Fane o chema pe negustoreasă: - Mai dă-ne cîte-o sticlă de lampă la amândoi... Chirică mulțumea: - Noroc să dea Dumnezeu, da dumneata pe unde tragi? 189 -Eu? ' -Da. - Eu-s cu morții.. - Nu vorbi! fi îngropi? - Nu, le fac autopsia... Chirică trăgea un gât bun
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dispuși să manipuleze nepriceperea clienților. Negustorii bărbați sunt cei mai periculoși: abordează problematica gătitului într-o manieră insidioasă și persuasivă și, indiferent ce vând, sunt în stare să convingă o extraterestră să le cumpere toată marfa*. Mai de încredere sunt negustoresele, în special cele în vârstă: fiecare a fost măcar o secundă în viață extraterestră, așa că, din solidaritate, ne pot ajuta cu sfaturi bune. * Prima oară mi s-a întâmplat când am golit o tarabă de boia de ardei iute, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Zola și Maupassant este cea a banului învingător în societate. Aici totul se cumpără: decorul japonez în Au bord du lit de Maupassant, falsă servitoare cu rolul de a servi drept momeală soțului în Sauvée de Maupassant. Aristocrata și burgheza, negustoreasa și midineta se mișcă în cadrul ierarhiilor stabilite de ban, cu complicațiile și șiretlicurile inerente 20. Noile clase sunt calificate din această perspectivă drept "classes d'argent et de désargent" [Bancquart, 1984, p.19]. Forță banului, ascunsă și expusă totodată, face
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
province. (...) Vivre derrière un comptoir, c'est habiter la province" [Delord, p.2, 3]. Astfel, Pariziana reduce sociologia la un singur tip cel al femeii mondene. Se resimt unele rezerve în acordarea aureolei de Pariziana anumitor clase, cum ar fi negustoresele sau femeile care lucreaza 85. Parisul îi asimilează pe noii veniți și îi reduce la stereotipul sau. Capacitatea Parisului de a asimilă diferite tendințe este una pe care s-a construit identitatea complexă a orașului: "Nous ne sommes pas tous
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
femei ca fiind simple obiecte"93. Nici un pasaj din Coran nu interzice femeilor să voteze în timpul alegerilor, să conducă o mașină, să meargă alături de bărbați în public sau să lucreze în alt loc decât acasă (soția Profetului, Khadija, era o negustoreasă de succes). În țările cu cel mai mare număr de musulmani Indonezia, India, Pakistan, Bangladesh și Turcia au existat femei la conducerea guvernului; nici America și nici statele arabe nu se pot lăuda cu așa ceva. Moartea lui Mahomed în 632
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
tu nu zici nici da, nici ba.“ „Și pe urmă?“ „Dacă nu ne convine, o să ne despărțim!“ „Bate palma Îi spun, dar să nu te pună naiba să te Înnădești la miere“ „Pe cât ne legăm?“, mai Întreabă A. ca o negustoreasă „Pe vreo șase luni“. „De acord.“ (ieri) Axiomă: dacă eu știu că pot să am femei câte vreau, nimeni nu mă poate obliga să pun În practică acest lucru. A mă sustrage conștient, a mă izola, a mă deplasa În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
lipsiți de judecat] și care ignor] legea. Femeile sunt împ]rțite în dou] clase: cele bune, care sunt soții ideale, preocupate în special de bun]starea familiei și a soțului, care muncesc din greu s] țin] c]minul și sunt negustorese iscusite (Pilde 31.10-31); și cele rele, aventuriere lascive care reprezint] lipsa de rațiune și dezastrul (Pilde 7.6-27; 9.13-18). Motivul pentru care înv]ț]tură era demn] de urmat este acela c] o cale duce la succes, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și Mahin, doi elevi de liceu prinși în jocul periculos al întâmplării, cad de acord să falsifice o bancnotă de 2,5 ruble, transformând-o (destul de grosolan și vizibil) într-o bancnotă de 12,50 ruble. Banii sunt pasați unei negustorese mioape și, fără să intuiască măcar, cei doi adolescenți declanșează o stranie înlănțuire de fapte ce va afecta, în cercuri concentrice, oameni din cele mai diverse sfere sociale, atingând, tangențial, și existența țarului însuși.. Autorul invocă, prin avalanșa de întâmplări
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
defulare, proporțiile unei mișcări social-politice, ale unor răsturnări guvernamentale. Suferința ei este generată și Întreținută de faptul că e Înșelată de amantul de suflet, „amantul meu, fidelul meu amant căruia eu (obidită) i-am fost Întotdeauna fidea.”. Leanca, văduvă și negustoreasă, e În tratație de amor cu domn’ Mitică, după cum lasă să se Înțeleagă prevenitul Iancu Zugravu. Leanca (din schița Justiție) Îl cheamă În fața judecătorului pe mușteriu nu atât pentru că acesta bea fără să plătească ori pentru că i- a spart clondirul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Zola și Maupassant este cea a banului învingător în societate. Aici totul se cumpără: decorul japonez în Au bord du lit de Maupassant, falsă servitoare cu rolul de a servi drept momeală soțului în Sauvée de Maupassant. Aristocrata și burgheza, negustoreasa și midineta se mișcă în cadrul ierarhiilor stabilite de ban, cu complicațiile și șiretlicurile inerente 20. Noile clase sunt calificate din această perspectivă drept "classes d'argent et de désargent" [Bancquart, 1984, p.19]. Forță banului, ascunsă și expusă totodată, face
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
province. (...) Vivre derrière un comptoir, c'est habiter la province" [Delord, p.2, 3]. Astfel, Pariziana reduce sociologia la un singur tip cel al femeii mondene. Se resimt unele rezerve în acordarea aureolei de Pariziana anumitor clase, cum ar fi negustoresele sau femeile care lucreaza 85. Parisul îi asimilează pe noii veniți și îi reduce la stereotipul sau. Capacitatea Parisului de a asimilă diferite tendințe este una pe care s-a construit identitatea complexă a orașului: "Nous ne sommes pas tous
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dispuși să manipuleze nepriceperea clienților. Negustorii bărbați sunt cei mai periculoși: abordează problematica gătitului într-o manieră insidioasă și persuasivă și, indiferent ce vând, sunt în stare să convingă o extraterestră să le cumpere toată marfa*. Mai de încredere sunt negustoresele, în special cele în vârstă: fiecare a fost măcar o secundă în viață extraterestră, așa că, din solidaritate, ne pot ajuta cu sfaturi bune. * Prima oară mi s-a întâmplat când am golit o tarabă de boia de ardei iute, mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
seva dintr-o bucată de talaș, ba își umple stomacul cu apă pe care apoi o vomită intermitent pe stradă, ba înghite seva dezgustătoare a unui os cerșit de la măcelărie, chipurile, pentru câinele lui, ba se năpustește asupra prăjiturilor unei negustorese căreia îi aruncase cândva zece coroane fără să i-o ceară nimeni... Foamea îl împinge la granița dintre nebunie și luciditate. Dar nu doar foamea ci împreună, foamea, frigul, uneori întunericul, de multe ori singurătatea. Oare nu el este cel
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pe care n-o plătise... Banii pe care-i primește sunt imediat aruncați în te miri ce operațiuni așa zis nobile, cum ar fi plata exorbitantă pe care o aruncă disprețuitor proprietăresei care-l umilise alungându-l, ori răsplata unei negustorese de prăjituri care se trezește că binefăcătorul ei client îi lasă o sumă atât de mare fără să cumpere măcar o prăjitură... Singura lui constantă este nevoia de a crea. Singura lui componentă predictibilă este nevoia de a crea. - Moralitatea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pună totul la loc și să stingă lumina. E terorizată de ideea că aceasta ar putea s-o închidă peste noapte acolo. "Veniți, vă duc la mine până trece furtuna", spune Cléa. "Dar trebuie să-l găsesc pe bărbatul meu!" Negustoreasa, care se crede o Sibyllă, vestește pe un ton profetic: "N-o să-l găsiți pe soțul dumneavoastră decât după furtună." Este silită s-o urmeze. Pleacă amândouă cu mașina Cléei, o rablă hodorogită. Se dovedește că femeia locuiește în casa
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
domnul Proharcin, o forță. Ceva deosebit de impresionant, ceva redutabil emana din noua ei postură. Nu-i vorbă, și în viață fiind, mămăica era o forță. Înaltă, voinică, autoritară, dintr-o bucată, nu lipsită de o anume aroganță de fostă mare negustoreasă, necazurile (moartea prematură, tragică a unicului ei copil, mama Doinei, anii de detenție, de canal, de deportare) nu izbutiseră s-o frângă. O marcaseră însă, lăsaseră urme vizibile, îi zdruncinaseră sănătatea. Suferea de tensiune, de inimă, de bolile cardio-vasculare, făcuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]