207 matches
-
a mirat deci tonul iritat cu care ne-a scris d[omnia]sa, vorbind chiar și de tribunal. Nu i-am răspuns deoarece aluzia mi s-a părut ofensatoare. Conștiința mea nu are nimic de a face cu asemenea metode negustorești, de aceea, dacă e să apară o singură ediție, prefer să nu fie cea de la Iași7. Cu cea mai aleasă simpatie și afecțiune prietenească, Const. Ciopraga * Iași, 28 ian[uarie] 1968 Iubite tovarășe Micu, Cu câteva zile în urmă, am
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
să scalde un interior într-o lumină diafană, să construiască un întreg păstrând individualitatea elementelor componente. În plus, Albrecht Dürer a fost foarte conștient de valoarea comercială a operei sale gravate pe care a promovato mereu cu un adevărat fler negustoresc. Artistul și-a dat încă de timpuriu seama că efortul de a produce un portret în ulei la care trebuia să muncească săptămâni era „nerentabil”. În schimb, o tiparniță putea produce rapid și repetat mici capodopere marcate „AD” pentru un
Desenele lui Albrecht Dürer by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3016_a_4341]
-
vulgărel, care iubește, în mod pervers, asemenea dușuri pestilențiale. Vorba lui nea Sache: nu tac, dar zic. Părerea mea este că Brașovul, căruia pe la începutul sec. XVI, românul intrat în istoria literaturii i-a trimis judelui brașovean Hans Beagner, chitanța, negustorească, scrisoarea faimoasă, prima de când cu limba română...; părerea mea, repet, plus activitatea tiparniței românești din Schei, ca și a lui Ion Coresi, sunt o bază nobilă, un certificat puternic ce ar susține cu toată greutatea istoriei o publicistică brașoveană cinstită
Orașul Koroanei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11186_a_12511]
-
noaptea sirene din valuri? Vă închipuiți că s-au uitat la mine ca la unul eliberat din balamuc. Unul a avut, totuși, curajul să mă întrebe: unde ai văzut dumneata sirene? Dar, firma? am replicat eu. Firma-i firmă, fantezie negustorească. Înciudat, am insistat că proprietarul restaurantului este domnul Buhăianu, șefă e doamna Irina, iar fetele care servesc, noaptea se transformă-n sirene, care...nu cunoaște-ți povestea de astă toamnă? Și le-am spus-o. Când au aflat ce s-
TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
-
genovezi pe aceeași temă perena a controlului comerțului la Marea Neagră. Chilia apare în secolul al XI-lea în Lexicul lui Fotios, patriarhul Constantinopolului care trimite o corespondență învățăcelului sau de aici, Toma protospătar și arhonte de Lycostomyon ,,ca o așezare negustoreasca, o factorie comercială. Inițial port bizantin pentru dirijarea, controlarea traficului naval dunărean, Chilia a funcționat pe insulă. În apropierea fortăreței bizantine, genovezii vor ridica mici depozite, magazii, sure pe masura creșterii cantității de cereale, a abordării comerțului cu piei de
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
numai din pricina tragediei care a lovit Cerul al Treilea. Orașul acesta Încă nu e pregătit pentru acel sediu al studiilor superioare la care am visat. Comuna nu e interesată să apară un centru de Învățătură care să nu aibă scopuri negustorești. Bonifaciu a decretat deja Întemeierea unei Sapientia Urbis la Roma. Padova și Bologna sunt prea apropiate și poate că atracția lor asupra tinerilor voștri e prea mare. Nu, mă tem că Cerul al Treilea s-ar fi Întunecat oricum, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și a meșteșugarilor, făcând din controlul mijloacelor de muncă instrumentul puterii sale. Această nouă elită se aliază și cu Biserica, ale cărei prejudecăți cu privire la îndeletnicirile legate de bani diminuează; simultan însă, aceasta din urmă sporește restricțiile impuse sexualității. Aceste elite negustorești aprofundează idealul iudeo-grec, instituie libertatea de a circula, a crea, a transmite, a cunoaște și a face avere. Ele ocolesc apologia creștină a sărăciei și utilizează - în atelierele, antrepozitele, pe vasele sau în băncile lor - o muncă ceva mai liberă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
conduc tot ca nomazi, prin mijlocirea forței și a fricii, copleșind demografic și economic lumea, băgând groaza în europeni, care se așteaptă ca în orice clipă să vadă aceste imense armate apărând la orizont. Apoi această primă formă de organizare negustorească șovăie: insecuritatea din Asia încetinește schimburile la foarte mare distanță; răcirea climei reduce pofta pentru călătorie. în 1348, o teribilă epidemie de ciumă venită în Europa prin Turcia și Mediterana ucide o treime dintre europeni și întrerupe circuitele de schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
exclamă el invitându-l din nou în încăpere. Trebuia să-mi dau seama că omul care a rezolvat delicatele probleme din Arabia Felix urma să reușească și de acestă dată. Intrară amândoi înăuntru și se ocupară apoi doar de problemele negustorești pe care Hasim le avea cu romanii. Procuratorul își puse semnătura și pecetea personală de pe inelul de cavaler și trimise documentele printr-un curier lui Naulius care aplică parafa administrației romane. Apoi, după ce mai vorbiră puțin, Hasim ieși de la procurator
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
fotografia ... Își adora copiii, nu refuza vieții nici o plăcere, nici cea a câștigului, nici a risipei, nu refuza un act de caritate când era solicitat, era actor pe scenă, un exaltat în viață, gustase gloria scenei. Mânat de un spirit negustoresc care depășea adesea previziunile celor mai versați negustori, realiza acte de caritate costisitoare și le recupera din câteva spectacole. „Cel dintâi în comedie” voia să acapareze culisele vieții teatrale. Ambiția l-a dus pe drumul pierzaniei! Când conștientizase faptele n-
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
lor, înseamnă că are răbdare”. Apoi, odată ce ideea compromisului a fost confirmată, acceptată, ea devine obișnuință și uneori chiar resemnare, se începe construirea altui „univers”, el nemaiavând acel principiu existent până atunci. Pentru a nu fi însă un simplu act negustoresc și pentru a nu se ajunge la confuzia și inversarea valorilor, compromisul în demersul său trebuie să țină cont și de conștiința care nu poate renunța total la principii și valori, atâta timp cât omul este moral și dorește binele lui și
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]
-
deveni un răsfățat fără pereche al celor mai diversificate și atractive preparate culinare; ce să mai vorbim despre gustul, prezentarea și modul în care ești poftit la masă fară a-i putea refuza pe cei care-ți sunt gazde. Spiritul negustoresc, la fel de dezvoltat ca și în cazul grecilor (să nu uităm că aproape 80% din populație este de sorginte greacă!) se simte peste tot în Cipru; fiecare tavernă, fiecare restaurant cipriot te întâmpină cu specificul lui și-ți este peste putință
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
reclamă a lansării la apariție, propriu zis nu are nevoie de niciun fel de reclamă, care - aidoma oricărui produs destinat consumului (alimente, cârpe, electrocasnice etc.) - caută s-o impună atenției cititorilor în vederea sporirii vânzărilor printr-o valoare extraculturală - valoarea rentabilității negustorești. Ori, o asemenea valoare adjudecată prin numărul exemplarelor vândute (evident, o valoare artificială cu toată bunăstarea și faima respectivului autor norocos), este irelevantă pentru sufletul nemuritor al culturii autentice (corpul alcătuit din maculatură ține de resortul statisticilor și curiozităților cu
AFLAREA ÎN TREABĂ, O CONSTANTĂ A MAJORITĂŢII CĂRŢILOR LANSATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369044_a_370373]
-
l-a pornit fie moțăie plictisit, fie s-a enervat și a plecat la treburile sale. Traian și Valeria Ilea produc un efect foarte atractiv prin cântecele lor. Cine-i ascultă snt absorbiți de ele, spre deosebire de producțiile în serie, muzical negustorești, ajunse a forța ultima redută a răbdării celor ce-au combinat cântecele cu nimicul! De aceea se vădește interesul nostru de a-i cunoaște mai de aproape și mai adevărat pe artiștii Traian și Valeria Ilea, mai cu seamă că
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
nu mai avusese relații cu femeile, și că Veta arată destul de bine pentru a începe o nouă relație. Se gândi însă că odată cu ea, trebuia să introducă în această relație și pe cei trei copii ai ei. Cu spiritul lui negustoresc își zise că magazinul lui, plus atelierul ei de covoare, vor aduce suficient profit pentru a putea întreține, destul de bine, o familie numeroasă. Asta dacă vor fi sănătoși și nu vor apărea probleme neprevăzute.Probabil de aceea, într-o zi
MOȘ MACHE CAP. VII. PUNCT ȘI DE LA CAPĂT. de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352729_a_354058]
-
Aveam o vârstă destul de înaintată, rămăsesem singură, pierdusem partenerul de viață și la scurt timp și părinții. Am intuit că mult timp nu va fi bine în țara mea, după cum se porniseră lucrurile, spre o viață abuziv de materialistă și negustorească, în spre care au năvălit mulți oameni fără valoare în funcțiile cheie din economie, politică și nu numai. Dar nu acesta a fost motivul plecării mele, după cum v-am spus. Eram de acum pensionară, aveam o oarecare libertate. Când am
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
a trăit o viață marcată de asprimea celor mai dure închisori, dar și de amintiri de aur cu Părintele Profesor Dumitru Stăniloae sau Părintele Profesor Constantin Galeriu. Biserica „Sfântul Silvestru" din București este ascunsă undeva în spatele Căii Moșilor, cândva zonă negustorească, astăzi cartier cu aer socialist. După câteva blocuri reabilitate termic (așa, ca înainte de alegeri), cei care-și caută liniștea pot găsi măcar o fărâmă din ea, alături de un Părinte duhovnic greu încercat de-a lungul anilor primiți de la Dumnezeu. Numele
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
de sare; de călăreț se luau 2 dinari, pentru un pedestru - un dinar, la cireada de boi, un dinar pentru un bou, iar pentru turma de oi, se lua vamă o oaie. De la negustorul care cărăușește marfa cu 4 cai negustorești, se lua un font de piper. Care este cuantumul acestei vămi nu știe nimeni, nici măcar judele, care este conducătorul satului. Acest lucru îl știe doar stăpânul feudal, pentru că el este stăpânul vămii. Venitul vămii este așadar variabil, în natură și
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
genovezi pe aceeași temă perena a controlului comerțului la Marea Neagră. Chilia apare în secolul al XI-lea în Lexicul lui Fotios,patriarhul Constantinopolului care trimite o corespondență învățăcelului sau de aici, Toma protospătar și arhonte de Lycostomyon ,,ca o așezare negustoreasca, o factorie comercială.[6] Inițial port bizantin pentru dirijarea ,controlarea traficului naval dunărean,Chilia a funcționat pe insulă.În apropierea fortăreței bizantine,genovezii vor ridica mici depozite,magazii,sure;pe masura creșterii cantității de cereale,a abordării comerțului cu piei
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
superioară, tradusă într-o autoexigență sporită, Theodor Răpan este el însuși metafora stării de spirit a Poetului Universal.” (Vladimir Alexandrescu) Rar mi-a fost dat să cunosc un poet mai puțin preocupat de ceea ce azi se cheamă cu un termen negustoresc «box office». El scrie pentru că trebuie să scrie, el simte nevoia supraviețuirii în afara sa și dincolo de sine.” (Tudor Opriș) ● „Poesia lui Theodor Răpan se înnoiește semnificativ, căpătând greutatea galvanică a unui act inițiatic fundamental. Poetul este invadat cu adevărat de
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340933_a_342262]
-
dumneata, accept unșpe, hai, cifră rotundă, cum îți place, fie douășpe. Că mi-e milă de dumneata, că...și eu sunt creștin. --Nuu! a urlat Mototolea, care a-nceput negocierea. Fie șaizeci, nici un leuț mai puțin! --Iar începi cu fițe negustorești? dădu din mâini, sictirit, Nae. Bine, fie șaișpe, asta, așa, ca să-ți fac pe plac. --Cincizeci! se ambală Mototolea. --Mă, nea Moto, nu ți-ai dat seama că la chestia asta cu negocierea ești zlăbuț? Da’...slab de tot! Lasă
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
aceea claxona omenosul Nae când trecea cu autoturismul lui Mototolea prin fața magazinului acestuia. Să-l salute călduros. Chiar o făcea, fluturând mâna deasupra capului și afișând rânjetul de rigoare. La care, Mototolea răspundea cu același rânjet prietenos. Chestii de politețuri negustorești, cum ar spune un specialist în...farafastâcuri d-astea. Oricum, rânjetul lui Mototolea chiar era sincer (ca rânjet), acum când se eliberase de stresul datoriei. Rânjet, care l-a încurajat pe Nae să-l mai viziteze pe la magazin și să
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
mahalaua Fanarului. Aici cunoaște pe viitorul domn Dimitrie Cantemir, pe care îl împrumută cu bani pentru a obține domnia. Așa a fost direcționat destinul lui Iani către Moldova, ca să-și recupereze sumele împrumutate domnitorului moldovean. Cu abilitatea și experiența sa negustorească, Iani și-a multiplicat averea în Moldova. Însă, fiind disprețuit de boierii români, s-a hotărât să pătrundă în rândul nobilimii. Cu șiretenia sa specific grecească și relațiile sale obținute în Fanar, Iani reușește să-și cumpere un „blazon” istoric
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
Pășunatul se încheie că, ciobanii vin din munte, cu oile la câmpie. Până, Iarna-i pe sfârșite. Când oile dorm grămadă, e semn că Iarna va fi grea. Și se spune că e blândă, răsfirate de s-or culca. Târg negustoresc se face cu oile de la munte. Că se duc la iarmaroace, urmând să fie vândute. Sau vor fi sacrificate, moartea celebrând prin ele, ca ofrandă în bucate. Păcatul lumii să spele. Preferat este și vinul din podgorii renumite. Că înveselește
OBICEIURI DE SFÂNTUL DUMITRU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379870_a_381199]
-
și românească într-o perioadă în care învățământul public nu fuseses instituit 163. A doua biserică importantă a Cernețiului a fost ridicată un secol mai tarziu pe un loc aflat în zona centrală a orașlui (de fapt a noului perimetru negustoresc populat la sfarsitul sec XVIII ), însă pe aceeasi ulița principala, care începea la Sfântă Troița. Piatră de temelie a fost pusă în 1784 din inițiativa boierului Radu Plesoianu și a rudelor sale Dimitrie și Stoican Plesoianu, iar dublul hram ales
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]