29 matches
-
vedere, dar și ambiguitatea spațiu interior-spațiu exterior, dispariția ierarhiilor, voalarea limitelor, Înlăturarea pragurilor. Prin atributele sale ornamentul contemporan susține această logică, prin urmare Îl vom numi pe acesta mo eb ius ia nic . Ornamentul moebiusianic descrie o „substanță― infinită, uniformă, neierarhizată. El devine un decupaj dintr-o textură ce pare să nu se limiteze la clădirea din care se naște. Ornamentul moebiusianic nu descrie (precum cel tetradic) un cerc care se Închide tot În planul real al obiectului construit, el rămânând
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
a fi dinamic, de a se reînnoi, preia pluralitatea și coexistența „locurilor― virtuale, fiind prezent În fiecare layer ce compune clădirea, de la structură până la anvelopantă și fiind rezultatul suprapunerii și conlucrării layer-elor; este eliberat de granițe, limite, praguri, strieri, este neierarhizat, abstract, plat, lipsit de tridimensionalitate, adresat văzului și rațiunii, nontactil. Pentru a identifica ornamentul ca ornament și a-l separa În mod clar de alte manifestări, este necesară semnalarea unei caracteristici esențiale, prezentă indiferent de realitatea de care acesta dă
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
colectivului. De cîtăva vreme, universalitatea ia, pentru noi, chipul globalizării, care, cel puțin pentru moment, constituie mai degrabă o victorie a uniformității pigmentate multicultural : comportament identic în afaceri, consumul acelorași produse, ideal comun de bunăstare, informație supraabundentă, dar deliberat neselectată, neierarhizată. Dacă revenim la criteriul calitativ, subiect universal e declarat omul de rînd, cu experiențele, rațiunea, limitele, drepturile și datoriile general umane. Fiindcă ies din această scară, un sfînt, un mistic, un om al intelectului contemplativ nu capătă loc în cercetările
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a stăpâni plusvaloarea urbană și pentru a favoriza gestionarea privată), înlocuind în parte logicile de zoning și de sectorizare ale perioadei precedente"457. Astfel, "proiectul orașului" apare, în repetate rânduri, ca o renunțare deghizată la planificarea pe termen lung. Teancul neierarhizat de orientări vagi și generale nu sprijină cu nimic deciziile viitoare, iar "pragmatismul strategic risca în aceste condiții să cadă în empirism și oportunism"458. În acest context, managementul de către marile grupuri private al portofoliilor lor de activitate le face
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]