687 matches
-
Coșovei se despărțea, de fapt, de Coșovei, înfruntând riscul de a o lua de la capăt și de a sfârși într-o fundătură. Cel mai recent volum al său, Vânătoarea pe capete, este, din păcate, pe deplin relevant pentru traseul poetic neinspirat al autorului Ninsorii electrice. Cartea este, în primul rând, o pierdere regretabilă la nivelul spectacolului lingvistic de altădată. Discursul poetic s-a diluat pierzându-și pe parcurs toate atributele. Dacă până acum citisem cel mult un Coșovei second-hand, tot mai
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
de cititor al subsemnatului. D. R. P. ni s-a părut mereu supraevlauat, o glorie factice, chiar dacă lăsăm la o parte arhicunoscutele d-sale compromisuri cu regimul Ceaușescu. O bună parte a creației în chestiune nu e decît o pastișă neinspirată, suficient de greoaie, a lui Faulkner. Unii folclorizează, alții faulknerizează... Dar sinceritățile se plătesc. Încălcînd regula jocului (de societate) al comodului conformism, riscînd a scrie exact ce gîndea, Alex. {tefănescu s-a văzut prompt admonestat de un confrate care a
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
lecturii. Folosirea obsesivă a slashului, în titluri și în versuri deopotrivă, deranjează. Sunt și alte modalități de a-ți striga în gura mare apartenența la retorica postmodernistă de tip "both/and"... Ezitările debutantului se văd și în citarea ori parafrazarea neinspirată a unor iluștri predecesori. Trimiterile la ritmurile pentru nunți necesare, sintaxa lui Nichita și plumbul bacovian (Produs Reciclat din Plum se vrea a fi un palimpsest?!) sunt mult prea evidente și nu-i folosesc la nimic. Mult mai în largul
O deznădejde cinstită by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10428_a_11753]
-
îi aparțin) despre Titu Maiorescu, printre cei care au făcut-o numărându-se Liviu Rusu și Tudor Vianu. Faptul nu a fost totuși unul oarecare și nici cei doi mari esteticieni nu s-au prefăcut doar că discută, cum sugerează neinspiratele ghilimele. Studiul din 1963 al lui Liviu Rusu, urmat, în sprijin, de cel al lui Tudor Vianu, a făcut epocă, reprezentând nu numai "reconsiderarea" lui T. Maiorescu, dar primul semn clar al desprinderii conștiinței literare românești din chingile realismului socialist
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
cu sau fără intervențiile intempestive ale unor politicieni români, de sfârșit. Faptul că, la spartul târgului, unii dintre ei își imaginează că pot interveni intempestiv pe tabla jocurilor pentru putere nu face decât să arate veritabila, meschina dimensiune a mizelor. Neinspirat, prost sfătuit, indus în eroare, Călin Popescu-Tăriceanu a reușit, totuși, un lucru: să pună în evidență nemulțumirile profunde existente în partid față de felul în care înțelege să aplice politica liberală. Când ai reușit să-ți antagonizezi câțiva dintre membrii cu
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
premii. *** El a iubit și alte femei. Ele i-au fost sferturi, treimi, cincimi. Depinde. În cel mai bun caz - jumătăți. Și ca-n toate celelalte previzibile intemperii și catastrofe deznodământul acestor legături a fost absolut la fel, într-un neinspirat vers alb. Ele nu aveau cum să cunoască natura unicității lui selecte. Oricât s-ar fi străduit. Afirm că ele s-au străduit cu adevărat. Și nu s-ar fi dat înapoi de la nimic. Mă gândesc aici la sentimente alese
Orfan de Dumnezeu by Ljubica Raichici () [Corola-journal/Imaginative/4818_a_6143]
-
de spini din propriul gâtlej din propria inimă fiind și ca o anulare a amestecului de sensuri și de senzații în melanjul lor provocator de neliniște vorbire directă care ar putea anunța o noapte mai puțin întunecată (dar și gluma neinspirată că - pe cerul negru al gurii - stelele se văd mai luminos...). Temperarea lăcomiei - anihilarea excesului de senzitivitate și gust renunțarea la vinuri înspumate și dulcețuri provocatoare care probabil însoțesc omul încă din pruncie. Vorbire directă. Spinii se împuținează - gâtlejul e
Indirect despre vorbirea directă by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/5092_a_6417]
-
un deceniu, responsabilă cu presa și publicațiile la Festivalul de Film de la Fribourg. Subiectul ales - un episod puțin cunoscut din biografia lui Bach (scurta întâlnire, în mai 1747, a Regelui Muzicii cu regele Prusiei, Frederic al II-lea) - a fost neinspirat tratat, rezultând o poveste lipsită de orice interes pentru un spectator contemporan (măcar, să fi fost mai multă muzică de Bach!). Dar, își motivează juriul alegerea: “Filmul convinge mai ales prin stilul său (actori, decor, montaj) și juriul a avut
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
psihologice nu este compensat la Teodor Scorțescu nici de performanța expresivității, ca la Mateiu I. Caragiale, nici de interogația problematică sau de inovațiile narative, ca în proza lui Camil Petrescu. Pe deasupra, titlurile celor două romane ale lui Teodor Scorțescu sunt neinspirate, pentru că favorizează conexiuni nefericite. Popi nu e pluralul ușor depreciativ de la „popă”, cum greșit s-ar putea înțelege înainte de lectură, ci e numele unei frumoase și înfocate grecoaice regaliste, pe care un tânăr român își propune să o cucerească speculând
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
doilea). Furat de propria viziune, Cătălin Mihuleac exagerează aplicându-și formula fără o minimă selecție vizând compatibilitatea cu potențialul subiectului. Ambele volume sunt pline de texte de umplutură, fără haz, dezamăgitoare sau proaste de-a dreptul. Plus titlurile, în general, neinspirate. Impresia este de inegalitate. Câteva texte subțiri sunt salvate, e-adevărat, de stilul spumos care reușește (nu însă de multe ori) să suplinească banalitatea subiectului. La urma urmei, nu orice se pretează cu efect formulei expuse mai sus, or subiectele
Proză din nimic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13207_a_14532]
-
Antena 1) și Nopți albe în Seattle (Acasă). Le voi discuta pe toate minus ultimul, pe care nu l-am văzut de teamă să nu capăt diabet cinematografic, într-atât de siropos e... Luna amară e - din nou - un titlu neinspirat, tradus direct din cel englez al filmului. De fapt, vorbim despre Luni de fiere care, desigur, are legătură (la nivelul scenariului) cu romanul omonim al lui Pascal Bruckner. Un lungmetraj care are toate premisele să fie bun: un text care
Lungmetraje anti-Valentine's Day by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12011_a_13336]
-
cu personaje botezate rizibil și care anunța prea puțin romanul de după. Eu însumi am avut dintotdeauna o reținere față de onomastica oarecum jenantă a personajelor lui Constantin }oiu, dar nu știu dacă Râsu, Câinele, Fi, Mesia sau Coco sunt nume mai neinspirate decât cele din Galeria cu viță sălbatică: Bunghez, Spuderca, Amfilofia, Praxiteea, Rorică, Sumbasacu ș.cl. Îmi este însă foarte clar că prozele de aici nu sunt cu nimic mai prejos decât romanele, ba dimpotrivă, le-am citit fără eforturile cu care
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
prin modul în care a fost tratat regizoral. Accentul este pus la prima mînă, după părerea mea, iar spectaolul este transformat, astfel, din- tr-o investigare psihiatrică și o confruntare umană, într-un demers polițienesc. Poate nici asta n-ar fi neinspirat, în fond, textul permite, dacă Marius Oltean și-ar fi asumat interpretarea aceasta a piesei și nu ar fi încercat să adauge în plus puțin din fiecare altă temă mai nobilă - metafizică, filosofie etc. Chestiunea aceasta s-a transformat în-
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
Petrescu e total neconvingătoare, chiar dacă uneori criticul, după cum recunoaște el însuși, era cu un pas în urma poeziei noi sau a modernismului. E. Lovinescu avea capacitatea extraordinară de a recupera decalajul, capacitate specifică unui critic prin vocație, nu unui istoric literar. Neinspirat e Camil Petrescu și când atacă problematica revizuirilor și a mutației valorilor estetice. Interesantă este, fără îndoială, contrapunerea unei estetici fenomenologice împotriva unei estetici psihologice, dar asta se întâmplă prea târziu, în ultima parte a articolului, când furia s-a
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
la o sărbătorire de o amploare fluctuantă, dependentă de interesele de moment ale guvernanților, oricare ar fi ei. Oricum, ideea instituționalizării datei de 1 decembrie ca Zi Națională a României, adoptată emoțional în zarva imediat postrevoluționară, a fost una total neinspirată. Lucru spus și răsspus. Era previzibil din prima clipă că ea nu va putea deveni nicicând o Sărbătoare. În primul rând, din motive meteorologice. Motive agravate ulterior, de la an la an, de o gândire retardată, care o concepe ca o
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
intelectuale. Va veni, în postumitate, rândul adunării în volum a acestui material, cu multe episoade conjuncturale. Îmi amintesc, de pildă, de o cronică literară la primul volum din Incognito al lui Eugen Barbu, încheiată cu un elogiu nemăsurat și total neinspirat. Lui Radu Enescu îi plăcea să participe la viața literară, intervenea episodic, aparent neimplicat, din pura plăcere a jocului de la distanță, ale cărui compromisuri nevăzute, dar pe care le știa foarte bine, își imagina că nu l-ar putea atinge
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
de volume, într-un format stil "Pleiade", pe o hârtie foarte bună, la Editura Univers enciclopedic, căreia i s-a asociat din 2003 Editura Academiei Române. Cadrul instituțional favorizant este completat de Fundația Națională pentru Știință și Artă, înființată după privatizarea neinspirată a Editurii Minerva, cu scopul de a prelua gestionarea patrimoniului clasic al literaturii române. În "România literară", numai în 2004, au mai apărut cronici foarte critice la adresa edițiilor Panait Istrati (în nr. 26, Zamfir Bălan, ca o reacție la o
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
de Vintilă Horia. De ce nu și Noaptea de Sânziene, căci Mircea Eliade mi se pare marele nedreptățit al colecției? Din perioada post-decembristă participă: Al. Ecovoiu cu Saludos, D. R. Popescu cu Paolo și Francesca și al treisprezecelea apostol (alegere total neinspirată), D. }epeneag cu Hotel Europa și Dan Stanca cu Apocalips amânat. Unde e Mircea Cărtărescu? E "sechestrat" la "Humanitas"? Acum recolta romanelor se vede mai bogată. S-ar putea face loc în colecție prin reducerea romanelor minore din perioada interbelică
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
că doamna cu pricina posedă o capacitate de seducție ieșită din comun (drept dovadă, roiul de români și americani ce-i dădeau târcoale la recepția de 4 iulie de la Ambasada S.U.A.), reporterii au căutat s-o discrediteze prin cea mai neinspirată modalitate: insistând asupra rotunjimilor ravisante ale corpului personajului! Pe lângă înscenările grosolane care vor urma, sexismul respingător de acest tip va fi floare la ureche. L-am invocat doar pentru a atrage atenția asupra potențialul de negativitate ce va fi aruncat
Tăcerea furtunii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11512_a_12837]
-
aniversări. Un altul care e inspirat din cele văzute în Japonia și care poartă provizoriu titlul ŤHiroșimať va apărea, cred, chiar la începutul anului." Singurul care încearcă să evite limba de lemn este Tudor Arghezi, dar și el se exprimă neinspirat sau (poate) cifrat: , În 1957 trebuie să mă căznesc să scriu mai bine și mai frumos, dacă bineînțeles apuc primăvara viitoare și dacă am cerneală mai gustoasă; încolo nu știu exact ce să fac. Doresc cititorilor mei ani mulți și
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
ar fi fost afectată. Cu toții (inclusiv Al. Piru) știam că nu e adevărat. Instalarea regimului comunist a frânt o evoluție firească. Din 1948 ideologia de partid a funcționat normativ, dislocând criteriul estetic. Decupajul 1940-1950 este ales cât se poate de neinspirat, chiar cinic. Al. Piru nu spune nimic despre ce s-a întâmplat politic în acest interval. E un deceniu fără unitate sau coerență de istorie literară. În cuvântul lămuritor, autorul ne arată că știe acest lucru, dar totuși procedează împotriva
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
scrie cu atât mai puțin despre debutanți, a avut mână bună. um am anticipat deja, volumul piteștencei Conița Lena (înțeleg că este un pseudonim), despre care editura ieșeană nu ne dă absolut nici o informație, are o copertă nefericită, un titlu neinspirat și se deschide cu un argument al autoarei îngrozitor, prețios și cvasignostic, peste care vă sfătuiesc să treceți pentru a mai avea chef de poezie. Poemele ei sunt, slavă Domnului!, mult mai prietenoase și chiar reconfortante, alcătuite pe structura poeziei
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
fluxul evenimentelor personale sau publice nu dobândește dramatism. Biografia unui scriitor nu devine astfel un "roman ", rezultatul unui efort creator impresionant, cum se întâmplă în Viața lui Mihai Eminescu (1932) de G. Călinescu, un model al genului, ci pare transcrierea neinspirată, didactică, a unui rezumat ce pierde fiorul unui destin, aplatizează relieful, distruge toate legăturile misterioase, subterane sau metafizice, ca în "biografia documentară " Mihai Eminescu (1968) de Ion Crețu, ca să dau un exemplu simetric, pe același subiect. În ultimul caz, informația
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
fluxul evenimentelor personale sau publice nu dobândește dramatism. Biografia unui scriitor nu devine astfel un "roman ", rezultatul unui efort creator impresionant, cum se întâmplă în Viața lui Mihai Eminescu (1932) de G. Călinescu, un model al genului, ci pare transcrierea neinspirată, didactică, a unui rezumat ce pierde fiorul unui destin, aplatizează relieful, distruge toate legăturile misterioase, subterane sau metafizice, ca în "biografia documentară " Mihai Eminescu (1968) de Ion Crețu, ca să dau un exemplu simetric, pe același subiect. În ultimul caz, informația
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
creată în 2001. - Stimate domnule Tiberiu Avramescu, ne-am întâlnit prima dată cu mulți ani în urmă, nici nu mai știu cât e de atunci, într-unul din birourile Editurii Minerva, unde erați alături de regretatul Z. Ornea. Datorită unei privatizări neinspirate, Editura Minerva a fost pur și simplu pulverizată, pierzându-și menirea principală: aceea de editare a clasicilor. Cât de mare vi se pare dezastrul? - Privatizarea pripită a Editurii Minerva, de către regretabilul Fond al Proprietății de Stat (F.P.S.), în noiembrie 1999
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]