115 matches
-
ferit de-ai rostogolit mașina? Te-oi fi speriat de vreun iepure și ai fugit de volan ca să te pui la fereală?” Oaie, furios, trăgea picioare În obloanele de lemn, Îl Înjura de mă-sa pe Hristu și-l făcea neisprăvit. Ăsta, trântit În paie, se interesa, așa, aproape Îngrijorat: „Oiță, nene, ia verifică tu și vezi cam cât de tare ți-ai umplut pantalonii? Să-ți spun pe-a dreaptă, cam vine miros urât de-afară. Dacă ești drăguț, fii bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Mai mult decât întâmplarea însăși, care nu poate fi mai extraordinară, orice ai spune, decât un război, m-ar interesa amănunte, mai ales cadrul, atmosfera și materialul întâmplării..."160 Următorul mitem este cel al preconstrucției sau al "zidului părăsit și neisprăvit". Meșterii caută un rudiment de construcție, deoarece o lucrare nouă trebuie să-și asume o tradiție, să se bazeze pe un efort anterior. În roman, echivalentul metonimic al preconstrucției este D., bizarul caracter conturat de către d-na T. în caietele
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
avut adesea prilejul să le constate în inspecțiile pe care le-a făcut în școlile din cele două județe. Iată câteva asemenea observații, ilustrând realitatea școlii timpului: a) „Localul de școală din Zapodenii e nesuficient. Cel construit de comună stă neisprăvit, pentru că Comitetul permanent al județului Vaslui au șters din bugetul comunei cei 300 de lei meniți pentru săvârșirea localului de școală”; b) „În cotuna Laza se află un ratuș de cărămidă cu patru odăi încăpătoare, proprietatea statului, care, neîngrijit și
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ceea ce au încercat să clădească alții. Iar starea actuală a României se datorează în principal acestui fenomen. ,,Să moară capra vecinului” cuvinte care ,,caracterizează” astăzi plaiurile mioritice, își au originea tot în regimul bolșevic, atunci cînd singura modalitate a politrucului neisprăvit de a ieși în evidență era să-i atace din umbră pe cei mai buni ca el, să- i saboteze pentru ca aceștia să nu iasă în față și eventual să-i ia locul. Cu trecerea anilor, această mentalitate ticăloasă a
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
acest sens), a atins marea ,,performanță” de a lăsa țara în ruine, de a continua și ,,desăvîrși opera” de jaf și sărăcire a populației începută de Ceaușescu ! Regimul Iliescu este cel care a promovat în continuare vechea structură bolșevică, aceeași neisprăviți, aceeași analfabeți și ticăloși crescuți în regimul comunist, care au dus mai departe debandada și politica valorilor răsturnate. La o emisiune pe ,,Antena 3” ( înainte de alegerile parlamentare din 2012), s-a arătat la un moment dat un sondaj în care
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
de el. Toate acestea - mîine ! Pînă acum n-a făcut nimic, dar mîine va arăta el de ce este în stare (,,n-a luat avionul” astăzi, dar mîine cu siguranță îl va lua) ! - ,, Mîine !” O atitudine clasică și mentalitate de bolșevic neisprăvit. Incompetenții și neisprăviții se pot menține în prim plan doar într-o societate debusolată, cu valori răsturnate, o stare de lucruri întreținută artificial. Această abordare păguboasă pentru toți, a fost transmisă mai departe noilor generații, astfel că noțiunea de ,,Vip
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
coada de lopată pentru neîndeplinirea normei, de exemplu? S. M.: Nu, nu, nu! Eu v-am spus ce-am pățit eu, dar pe mine nu m-au bătut. Bătăile astea de care vorbiți se întâmplau în timpul anchetei iar acolo sunt oameni neisprăviți, care nu-și văd de treburile lor, căutând râcă unor oameni cu care mai mult sau mai puțin, n-au nimic de-a face cu ei. Eu am luat o singură palmă la Poarta Albă, dar recunosc că din vina
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dimensiuni, întreaga cultură românească: „Avem conștiința că începem mereu (chiar dacă pe o treaptă superioară a spiraleiă și scepticism față de toate începuturile. Trăim în cultul provizoriului și al relativului. Sub orice construcție pe care o începem bănuim un zid părăsit și neisprăvit”2. Titu Maiorescu a fost un strălucit întemeietor în critică, în problemele limbii, folclorului, culturii. Critica sa a fost prin excelență culturală. Știm bine câtă cerneală a curs în legătură cu această sintagmă atât de controversată. Rezumând activitatea mentorului junimist, E. Lovinescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
și la modalizatori, "credeam că negrii plâng cerneală". Descrierea se realizează ca-n tablourile moderne, tabloul se răsucește, e distorsionat, imaginația refuză liniile drepte ale realității, "atunci boala somnului se întindea pe ecuator cu ondulări de omidă/ și calea ferată neisprăvită își smucea brusc șinele către cer." Eul poetic se pune pe sine însuși sub semnul acvaticului, unul mucezit, pierdut în universul morții, al subconștientului ("eu dormitam ca apa în țevile subterane de plumb"), incertitudinea asupra propriilor senzații, asupra lumii în
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
moartea ar trebui să-mi fie o mare ispită/ și să-mi fac din toate nimicurile întrebări"). Mijloacele de subminare a seriozității textului se multiplică și aici, de la dublarea modalizatorilor incertitudinii, condiționalului-optativ i se adaugă adverbul poate, sintagma "nu știu ce vis neisprăvit", ghilimele utilizate pentru a pune sub semnul întrebării existența realității pe care o desemnează termenul respectiv ("Ar trebui să ghicesc poate în noapte/ chemările unui "dincolo" nebănuit/ și să plâng chinuit de înălțimea pereților/ sau de nu știu ce vis neisprăvit..."). Strofa
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
vis neisprăvit", ghilimele utilizate pentru a pune sub semnul întrebării existența realității pe care o desemnează termenul respectiv ("Ar trebui să ghicesc poate în noapte/ chemările unui "dincolo" nebănuit/ și să plâng chinuit de înălțimea pereților/ sau de nu știu ce vis neisprăvit..."). Strofa finală marchează punerea-n opoziție a realității cu universul literar, "Din toate astea nu se-ntâmplă nimic -/ sunt atâtea lucruri din care poți să faci o poezie!.../ Fapt e că cerul e tot albastru/ și stelele mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Constanța a domnului Eustațiu Schina 2123, în iunie 1897, "nimic nu s-a făcut"2124 în vederea soluționării acestei probleme. În opinia autorului articolului citat "orașul e strâns din ce în ce mai mult, ca o cingătoare de fier, pe toate părțile: de armată, cu neisprăvitele ei șanțuri și garduri de gunoaie, și de Direcția Căilor Ferate, cu vastele ei maidane, depozite de tot felul (...) în chiar inima orașului"2125. Cu toate acestea, deși "am scris așa de mult în chestiunea cartierului nou, românesc, (...) nimeni din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nu desăvârșim nimic” (1907/1995, p. 373) sau prin imaginea din balada Meșterului Manole „Un zid părăsit/Și neisprăvit”. Ironic, Drăghicescu afirmă: „E greu să înceapă, că de lăsat se lasă” (Ibidem) și citește în această atitudine „un contur sufletesc neisprăvit” reflectând lipsa desăvârșirii geografice, istorice și sociale: „Suntem neisprăviți geograficește și istoricește, suntem nevârstnici din punct de vedere social” (Ibid., p. 344). Blaga (1936/1985, p. 265) observa manifestări ale impulsului de moment în arhitectura românească: Arhitectura românească era făcută
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
imaginea din balada Meșterului Manole „Un zid părăsit/Și neisprăvit”. Ironic, Drăghicescu afirmă: „E greu să înceapă, că de lăsat se lasă” (Ibidem) și citește în această atitudine „un contur sufletesc neisprăvit” reflectând lipsa desăvârșirii geografice, istorice și sociale: „Suntem neisprăviți geograficește și istoricește, suntem nevârstnici din punct de vedere social” (Ibid., p. 344). Blaga (1936/1985, p. 265) observa manifestări ale impulsului de moment în arhitectura românească: Arhitectura românească era făcută fără raportarea prea strânsă la rezistența temporală, din duhul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
topor, ca să-ți fie drag să muncești cu ele peste vară. La Ropotin (a treia marți după Paști) se fac țeste* și se lucrează din toate cîte ceva, ca să ți fie drag pe vară să lucrezi. Dacă lași un lucru neisprăvit și începi altul, la nici unul nu-ți merge bine. La muncă e bine să ții inelul atîrnat de-o viță, de brîu. Cînd o femeie țese (cu natra* slobozită), să nu-i dai „bun lucru“, că moare. Dacă se începe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oglinda unei societate care promova o viață dublă, artificială, „amestec de yoga și psihologie dubioasă”, picinginea promovării minciunii. înscrustații îndurerate au străEătut timpul. Atâtea vieți vor rămâne „marcate de memoria unei epoci sfâșiate, de o lume asasinată... memoria unui timp neisprăvit, decapitat, asasinat de violența ucigașă a secolului pe care l-am străEătut...” (Sanda Stolojan - Amurg senin) Vrem, nu vrem, ni se deschide fereastra unui mini-studiu de caz, pe care să-l punctăm, fiecare, după voia sau concepțiile noastre moralicești. Supranumită
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
șină; ca și primele electromotoare industriale care au Înlocuit, la Imprimeria Statului de pe bulevard, pe acel osândit la galere și socialist militant Ionescu, văzut În copilăria mea cum Învârtea, zece ore din zi, roata mașinii de tipărit. Primul automobil, Încă neisprăvit și inform, trosnind și fumegând când Încerca să urce, cu toată lumea după el ca după urs, coasta Eforiei de pe bulevard; cum și acea Încercare ratată a automobilului electric, imitând cu fidelitate o trăsură, cu caroseria din pai Împletit și În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a doamnei Ecaterina, văduva răposatului Istratie Dabija voievod, care, pe lângă faptul că anunță însemnate danii către mănăstirea Bârnova mai spune: „Sfânta mănăstire Bârnova...care fiindu din temelie începută și nu deplin zidită de răposatul Miron Barnovschi voievod, și stându așa neisprăvită s-au trecut vremea și au rămas și până în vremea domnii mării sale domnului meu...a lui Evstratie Dabija voievod, carele dimpreună și cu noi...apucându-ne, am zidit biserica până unde s-a sfârșit. Iar cu...podoabe și așezături
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
plânge e nostimă. Mama a fost și ea pleoștită prima zi. Dar merge spre bine. Pleacă mâine la Mangalia și am venit s’o văd. Cu ocazia asta am făcut o profundă remarcă filosofică. E bizar cum lipsa unei june neisprăvite ca tine poate afecta atât de mult atâtea per soane. Ce ar fi dacă .....? Așteptăm cu nerăbdare o dare de seamă a succeselor de pe drum, a sosirei și impresiilor, precum și a perspectivelor bonetelor svârlite peste mori. Dela distanță mama și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
astfel, din punct de vedere al iepei bătrâne niște țigani lingurari sau cărbunari care fac lovituri și hoții și la urmă sunt prinși. În pădure sunt și alte animale: cele sălbatice etc. vindireu flueră de trei ori; a treia oară neisprăvit. la 1852 "sfatul orășenesc al Capitalei". Hrisov = Chrysobul f. În sufletul fiecărei femei, înflorește și se ofilește un trandafir. lazuri = curături. grohotișuri = adunături de bolovani și morene. Braniște = rezervă domnească de pământuri. Seimeni îmbrăcați în roșu, darabani în haine cerchezești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
necesară guvernului n-ar fi sigură. Vești de felul acesta îmi înveninează ceasurile. Săracă țară rămasă în urmă, cu conștiința cetățenească așa de scăzută, în care demagogia face atâta rău. Prostia și-a dat mâna cu inconștiența ca să slujească fie neisprăviți, fie vicleni. Mâhnirea sporește când văd, într-un stat nou cum e cel ceh, atâta ordine, energie și simț practic. Situația Cehoslovaciei e cu mult mai grea, fie din pricina Germaniei, fie din pricini lăuntrice. (Slovacii și minoritățile dau raporturilor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o dată, arendașii sunt luați în răspăr în vodevilul Zmărăndița sau Fata pândarului (1855), piesă care dezvăluie în autorul ei un prounionist. Ținând de comedia de moravuri, Badea Deftereu sau Voi să fiu actor la Iași (1849) ori farsa O toaletă neisprăvită sau Obrăznicia slugilor (1852) iau în derâdere slăbiciuni omenești ca vanitatea, cochetăria și altele, accentuând pitorescul moral. Mai superficiale decât prima lui comedie, aceste din urmă scrieri vădesc, în schimb, mai mult aplomb și chiar o plasticitate sporită sub aspectul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286913_a_288242]
-
peripeții pe cât de senzaționale, pe atât de neverosimile, în maniera foiletoanelor franțuzești. SCRIERI: Două sute de galbeni sau Păhărnicia de trei zile, București, 1848; Badea Deftereu sau Voi să fiu actor la Iași, București, 1849; Logofătu satului, București, 1852; O toaletă neisprăvită sau Obrăznicia slugilor, București, 1852; Radul Calomfirescu, Iași, 1854; Zmărăndița sau Fata pândarului, București, 1855; Radu Buzescu, București, 1858. Repere bibliografice: N. Iorga, Un autor dramatic necunoscut, T, 1922, 1; Ist. lit., II, 620-622; Brădățeanu, Comedia, 62-66; Dicț. lit. 1900
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286913_a_288242]
-
frați mai mari și mai mici decât mine, fără pozițiune-n lume și asta nu din cauza lor, ci numai din a deșertului care voia a face din fiecare din ei om mare și sfârșind prin a-i lăsa cu studii neisprăvite, risipiți prin streinătate, fără subsistență, în voia sorții lor. O familie grea, îngreuiată încă prin deșertăciunea îndărătnicului bătrân 25. Neputând achita suma de 2.000 de galbeni, adică zestrea Aglaiei, și mai având, desigur, și alte datorii pe care le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
spinare alburie de inorog, a norului pe care poposim. 7. Edo aruncă o privire fugară în sus. Cerul se pregătea de asfințit cu un veșmânt cețos, destrămat pe alocuri de scrijelituri albe și stângace de nori, ca într-un desen neisprăvit al unui orb. O nouă zi era pe cale să se încheie - la fel ca altele din ultima lună. Atunci, totul se schimbase în viața lui. Tot ceea ce i se păruse limpede și neîndoios se încețoșase. Viața lui de până acum
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]