186 matches
-
lumina mistuitoare Adunată în ochii tăi, tărâmuri visătoare Din care năvalnic izvorăște fluidul flămând Și adierea desprinsă dintr- un suspin fecund, Stârnind barbar tot codrul ce cântă neînfrânt Cu crengile încrucisate, sunătoare-n vânt . Aici, toate mi se închină, curg neistovit izvor Din flăcăra focului viu, sub delirantul dor. Eu, undă a durerii mă -nalț acum din lut Si -n dans himeric, în lumină mă strămut! STRUNĂ AM DEVENIT Strună am devenit și arc în așteptare În sunetul zăpezilor eu îți
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_cantecul_iu_elena_armenescu_1363249933.html [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
de influență a lui Goya din seria Caprici- ilor dar unele filiații de atitudine nu pot fi evitate. Motivația Strigătului ieșean are ca punct liminar o stare de anxietate generalizată, traume sufletești și sociale multiple, izvorîte din decepțiile unei tulburări neistovită încă. Artistul ca orice creator ce se respectă, este prin natura lui un spirit liber, nonconformist și insurgent. El este, printre puținii care prin operă pot vedea mai bine și mai departe. El a gîndit Strigă- tul ca pe o
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
2014/04/24/povârniș/... IV. DETALII NESEMNIFICATIVE, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 1203 din 17 aprilie 2014. În raiduri sociologice de interviuri telecomandate mă plimb pe ulițe lungi și netede că oglindă. N-apuc să văd îndestularea căci neistovita, pasărea sărăciei, în cântările ei neoficiale, se stabilește la gură cârciumei din sat. Un copil cu maleta albastră trasă peste urechi cu pantalonii rupți pe-un crac cerșea cu ochii proptiți-ntr-o căutătura o mână de țigări sau măcar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
tată, de frați, de surori, și-i întind mâna protectoare. Se uită la mine căpiat și-mi cere iarăși bani. Citește mai mult În raiduri sociologicede interviuri telecomandatemă plimb pe ulițe lungiși netede că oglinda.N-apuc să văd îndestulareacăci neistovita, pasărea sărăciei,în cântările ei neoficiale,se stabilește la gură cârciumei din sat.Un copil cu maleta albastră trasă peste urechicu pantalonii rupți pe-un craccerșea cu ochii proptiți-ntr-o căutăturăo mâna de țigărisau măcar doi biștari, de o
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
găsi și-l va ciuguli în deșert ca pe un punct fără frază * ne umplem cu resturile agresive ale celuilalt cu sila de celălalt după compactă ca o beție în somn * este greșeală și este păcat ura de urâtul nostru neistovit în celălalt mila cu lacrimi amenințând să nu se mai afle în valea plângerii * hohot în moara de măcinat cenușă lucru de nenumit și necurat fur furios dosind sufletul înfiorat în saci nădușind sărat ca în ocnă * puțină rugăciune de-
Umbrire către cules by Constanța Buzea [Corola-website/Imaginative/14110_a_15435]
-
lucrurile obișnuite, dar bune și străvechi să fie așa cum dorește neapărat... și, este o 'latura, o parte a sexualității umane (dacă tot vine vorba) ce dorește această, după cum vom vedea. "Eternul feminin care ne ridica spre ceruri îmbrățișează multiplicitatea, varietatea neistovita și caracterele uneori contradictorii ale existenței biologice și sufletești ale feminității, ca de altfel și valorile înalte ale culturii" - Eros de Ion Biberi. În completarea autorului, desi dânsul o presupune, incluzând ideea aceeia ce spune că dacă uneori "multiplicitatea, varietatea
FEMININ LA MASCULIN!(II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Feminin_la_masculin_ii_valerian_mihoc_1364918579.html [Corola-blog/BlogPost/366056_a_367385]
-
și caracterele uneori contradictorii ale existenței biologice și sufletești ale feminității, ca de altfel și valorile înalte ale culturii" - Eros de Ion Biberi. În completarea autorului, desi dânsul o presupune, incluzând ideea aceeia ce spune că dacă uneori "multiplicitatea, varietatea neistovita și caracterele contradictorii" ies prea mult în față, există dragostea ce unifica contradicțiile! Eternului Feminin, caracteristică maternala - contribuție majoră la Planul Creației Cei care am fost fericiți din acest punct de vedere și nu ne-a lipsit dragostea și afecțiunea
FEMININ LA MASCULIN!(II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Feminin_la_masculin_ii_valerian_mihoc_1364918579.html [Corola-blog/BlogPost/366056_a_367385]
-
felul în care îmbină diferitele componente, pentru a se potrivi una cu alta... Ajungând în curtea fostului spital, cu un regret profund, ei mi-au vorbit despre frumusețile apuse ale acestor locuri cărora le dăduse viață acest Om cu dragostea neistovită a împlinirii. Revăzându-l pe doctorul Nicolae Bulumac după mai mulți ani, am avut iarăși prilejul să-i admir determinarea de a-și păstra fidel drumul personal și faptul că a rămas egal cu el însuși. Nu s-a temut
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_buica_1484269225.html [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > IUBIREA MEA... Autor: Ecaterina Șerban Publicat în: Ediția nr. 1266 din 19 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Iubirea mea ... Iubirea mea - pădure dăruită cu limbaj de frunze-n gânduri ce crește liberă și neistovită în cuvinte, rânduri, rânduri. Iubirea mea - pasăre clădită ce știe să sărute cerul senin dar mult prea puțin fericită cu zboru-i prin miere și venin. Iubirea mea - apă de izvor ce țâșnește liber din stâncă. și caută fremătând de dor
IUBIREA MEA... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ecaterina_serban_1403164412.html [Corola-blog/BlogPost/362682_a_364011]
-
deși încet, însă sigur și just” , M. Eminescu. Zlatna, așezată sub zidurile de cremene a Țării Moților, dăruită de Dumnezeu cu măreția pădurilor din hotarele sale, cu metale nobile din străfunduri de stâncă, de-o vârstă cu munții săi, părtaș neistovit și iscusit la extragerea bogățiilor pământene de-a lungul secolelor, îmbucurând cu rodul trudei moților săi ,,tezaurele” împăraților, monarhiilor străvechi și contemporane, republicilor din zilele noastre, a ridicat la vremuri aprinse redute vii în calea năvălitorilor mai vechi sau mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ranisstorum/ [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
vrăjii , Petrini ajunge la concluzia că dacă dragoste nu e, nimic nu e! Curajul scriitorului constă tocmai în a arăta mirajul acestei tenace credințe și neputința realizării ei. Tragismul răscolitor vine din revelația simultană că o astfel de veșnică și neistovită iluzie îi e proprie naturii umane. Toată partea rezervată cronicii sociale contemporane își justifică rostul în roman numai prin raportare la tema fundamental: drama erotică. Petrini mizează totul pe fericirea obținută prin dragoste, e singura lui șansă de împlinire omenească
DRAMA EROTICĂ ÎN CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1411235783.html [Corola-blog/BlogPost/377743_a_379072]
-
Dumnezeu știe, e bine. Înseamnă că de la El vin toate, chiar și năpastele: “De ce bunicii legau roșii, / De ce săpau ei doi, grădina, / Pesemne-așa știau, frumoșii, / Să se cunune cu lumina - // De ce tot repetau, tot anul, / Un fel de munci neistovite, / Pesemne-așa știa țăranul / Să coacă timpul, făcând pite - // De ce și banii în batiste, / Ce îi puneau, atât de greu / Îi mai scoteau, ca să existe, / Pesemne știe Dumnezeu -//De ce coceni, și pui, și vie / Și nuci, și vin, și apă
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
nu numai. Azi, 28 octombrie, 2014, se împlinesc 78 de ani de la moartea lui Bogdan Amaru, care reprezintă, fără îndoială, un reper în spațiul culturii și spiritualității românești, unul dintre cei mai abundenți dintre contemporanii săi - de o energie productivă neistovită până la sfârșitul vieții. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: In memoriam - BOGDAN AMARU - 78 ani de la moarte / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1397, Anul IV, 28 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I. Părăianu : Toate
78 ANI DE LA MOARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1414478288.html [Corola-blog/BlogPost/347061_a_348390]
-
temă acestă căutare faustică a lui Dumnezeu. Știm că fostul ierodiacon a scris lucruri cumplite despre oamenii bisericii. Dar Arghezi recunoaște o autentică legitimitate doar „sentimentului religios”, spontan și liber de orice constrângeri rituale. El a găsit mereu resurse lirice neistovite pentru a exprima foamea de Dumnezeu a sufletului său. Niciodată în poezia noastră, sentimentul religios n-a făcut să răsune asemena accente de slavă: „Doamne, izvorul meu și cântecele mele! Nădejdea mea și truda mea! Din ale cărui miezuri vii
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1428476014.html [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
sinagoga lor bastardă; Să-mi fie versul limbă De flăcări vaste ce distrug Trecând ca șerpii ce se plimbă...” Oricum, atunci când ajunge să vorbească despre Dumnezeu, Arghezi urmează calea teologiei dialectice. Tropii liricii argheziene de inspirație religioasă sunt produsul unei neistovite invenții poetice, care stă sub semnul categoriilor negative (Crohmălniceanu): O mie de neamuri, plecate domoale, Te caută-n ceruri, în vis, în pământ. Ascuns te-au găsit în Cuvânt. Sfarmă Cuvântul: cuvintele-s goale...( Inscripție pe biblie) “Ca-n oglindirea
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1428476014.html [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
Dumnezeu știe, e bine. Înseamnă că de la El vin toate, chiar și năpastele: “De ce bunicii legau roșii, / De ce săpau ei doi, grădina, / Pesemne-așa știau, frumoșii, / Să se cunune cu lumina - // De ce tot repetau, tot anul, / Un fel de munci neistovite, / Pesemne-așa știa țăranul / Să coacă timpul, făcând pite - // De ce și banii în batiste, / Ce îi puneau, atât de greu / Îi mai scoteau, ca să existe, / Pesemne știe Dumnezeu -//De ce coceni, și pui, și vie / Și nuci, și vin, și apă
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii by http://revistaderecenzii.ro/jianu-liviu-florian-caligrafii-pe-sufletul-inimii/ [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
fragmentarea textului într-o multitudine de micro-narațiuni, care-l accelerează și-i pulverizează nu doar sensul global al experiențelor colective reale, ci și autenticitatea trăirii individuale. Pe de altă parte, Dimitrie panoramează micile probleme ale existenței cotidiene și manifestă o neistovită plăcere hermeneutică, iar mecanismul lui de interpretare este asemănător perspectivei discursive carnavalești; el găsește explicații insolite pentru orice, asociind spontan și irațional, printr-un simplu „declic analogic”, fapte fără legătură, iar incongruența, și dislocarea lor, pe lângă efectul comic, generează, prin
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
instalării, nelipsitul trac, neliniștea generală dinaintea reprezentației, fierbințeala succesului, chiar interesul pentru rețețele, cât de modeste, realizate, erau pentru adolescent noutățile unui mediu care-l umplea cu plăcere. Viața trupei ambulante era o fierbere necontenită, fierbere foarte pe placul energiilor neistovite ale primei tinereți, gata oricând să se reverse și folosindu-se de orice prilej pentru aceasta.(...) Deodată, în martie 1865, și-a prezentat precipitat demisia la post, atât de precipitat încât nu și-a așteptat nici salariul pe luna februarie
Compania Fanny Tardini-Vlădicescu () [Corola-website/Science/309926_a_311255]
-
și curajului creștin și românesc. Iată ce Însemnam În jurnalul meu, la capătul vizitei de la Cluj: „Bartolomeu Anania, la 78 de ani, are În spatele lui o viață de neîncetata luptă, aventură istorică, suferință, Încântare poetică, monahism vijelios și creație literară neistovita. Bartolomeu Își Îndeplinește misiunea de arhiepiscop cu elanul și dibăcia fermă a unui conducător de oaste. În politica Bisericii poetul acesta nu este un sentimental, nici măcar un amator de diplomație. Spiritul luptător prevalează asupra Înmlădierilor sensibilității. O conduită nespecific româneasca
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
la studii la Universitatea din Aachen - Philosophisches Institut. De aici face mai multe călătorii (Paris, Basel etc.). În martie călătorește la Constantinopol și vizitează Biserica Sfânta Sofia. Este de remarcat apetitul deosebit pentru călătorii al poetului, ca semn al unei neistovite dorințe de cunoaștere. Sub titlul „Poeme“ se publică o antologie din creația lui loan Alexandru. Pe exemplarul aflat în Biblioteca Episcopului Justinian Chira Maramureșanul, de la Mănăstirea Rohia, există următoarea precizare, scrisă de mână și semnată loan Alexandru: „Rog ca greșelile
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
le zvârlea în lac, pe toate.(...) În urmă, străbătând orașul, sub mâna-i geamurile toate, sub coardele de apă fură în mii de harpe preschimbate. Dar ploaia cea strălucitoare, pe umăru-i, ca un urcior, întunecat și plin de apă, purta neistovitul nor.(...) Dintre personalitățile marilor sale urmase, de prin 1938 încoace, Alice Călugăru o "prevestește" îndeosebi pe Ileana Mălăncioiu, prin obsesia vitalității, mai limpede spus prin intuiția vizionara a acesteia. Întâia piesă (în ordinea antologiei), "Torsul", pare un joc de lenevii
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
cu trimitere expresă biblică. Fondul astral pe care se oglindește demiprofilul unui personaj puternic, inspirat parcă de statuile lui Michelangelo, ne plasează în zona începutului de lume. Trăsăturile puternic marcate ale chipului,barba ce curge în fuioare. Ochiul ce veghează neistovit și omniprezent, constituie argumente solide că ne situăm în prezența unui personak excepțional, apt să imagineze, să construiască și să domine un Univers veșnic. Este, în același timp, un „portret”al Artistului creator de frumos,o imagine palpabilă a celui
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
hulube ridicate în sus ca la bâlciuri; caii cu botul în fân, cu urechile pleoștite în țârâiala ploii. Oameni legând a doua oară boccelele desfăcute. Pasări cârâind, cotcodăcind, gâgâind, măcăind în cuști. Înjurături și femei bocindu-se. Peste toate: stoarcerea neistovită din bureții norilor. Niciodată nu se văzuseră strânși laolaltă oameni din lumi atât de pestrițe: țărani și târgoveți, soldați de toate armele, răniți și sănătoși, ciobani cu glugile acoperind ochii, femei și haine popești; chipuri întunecate, obraze îndobitocite, ochi goi
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
un haos de apă fără spumă, până când va fi înghițită în măruntaiele pământului prin golful polar. Cu această povestire, Poe intră în universul cunoașterii romantice, în lumea căutărilor menite să depășească mărunta, nesatisfăcătoarea condiție umană. Pornit de aici, mânat de neistovita sete de cunoaștere, de curiozitatea luciferică a artistului romantic, precum și de o uriașă fantezie, el va explora mai departe «tainele» lumii, compensând imposibilitatea realizării personalității și a experiențelor de cunoaștere în lumea mărginită contemporană”.
Manuscris găsit într-o sticlă () [Corola-website/Science/325770_a_327099]
-
pentru a suta oara că nici un popor nu erige nepedepsit neadevărul și pospăiala în principii conducătoare ale vieții sale publice. [20 februarie 1879] ["ASEARĂ, DUMINICĂ, D. MATEI MILLO... Aseară, duminică, d. Matei Millo a jucat din nou cu toată verva neistovită rolul lui Jean Grivel în piesa 33. 333 de franci. Seara de ieri a fost cu totul escepțională în stagiunea de estimp a teatrului românesc. Încă o dată am putut constata cu durere că în locul lui Millo nu va veni nimenea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]