57 matches
-
România Iată că acum sunteți în centrul atenției. Opera Maghiară din Cluj-Napoca a fost onorată cu trei premii la Iași. Da. Principala distincție a fost pentru cel mai important eveniment liric al anului. În decembrie 2013, am prezentat patru opere nejucate până atunci în România. Trei dintre acestea - Luisa Miller, Giovanna d’Arco și I masnadieri - sunt lucrări scrise de Verdi în tinerețe, pe librete inspirate din dramele lui Friedrich Schiller. Punerea lor în scenă a reprezentat un efort enorm, însă
Szép Gyula: „La Cluj-Napoca a fost compusa si prezentata prima opera in limba maghiara, din lume” [Corola-blog/BlogPost/93540_a_94832]
-
s-au prelins/ în interior/ de dor... Mama a avut parte/ de-un înger bătrân/ și băutor de lapte./ De aceea/ singură-l purta în spate/ și-l învăța să scrie/ ca pe un copil/ despre arome/ lupte/ și vise nejucate/ dar,/ cuvintele ei/ se surpau în pământ/. Uneori,/ în rochie de voal,/ îi cânta la pian/ și dansa în ciorapi de mătase/ Îngere, de ce te miri/ și ești tras la față?/ (îi spunea) ... pari speriat și flămând/ ia o plăcintă
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
notă ce le oprea în loc, muzica vorbelor unei ființe care aducea zilelor mele o lumină nouă. Cuvinte frumoase și măgulitoare se amestecau în gândurile mele, observând marginea gândurilor lui. Și-i mai aud încă vocea grea, cu implicații de dramă nejucată, vocea adâncă, zguduind și cea mai indiferentă persoană: „Sunt un muncitor amator și un idealist profesionist. Ceea ce înseamnă că munca-mi iese criticabilă dar sunt total dedicat ideii pentru care fac munca.” Sună bine, mi-am zis. Parcă pesimist, totuși
ESEU de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370787_a_372116]
-
Iubesc însă comedia absurdă, dacă mai e comedie. Am două probleme concrete: Nu acceptați, pentru „utopie”: fantezie ori fantastic? Și care e relația teoretică între comedie și teatru, mă gândesc la actor, dubla actor-reâncarnare, conceptul lui Rolland Barthes, în legătură cu teatrul nejucat și necomic al lui Baudelaire. Lumea se cam amuzase. Mainush se roșise. - Ce să zic? Ha,ha! Apoi mărturisește că și el a uitat toate comediile, vede trei pe săptămână la tv. Aici e o teorie, ce-a zis Friederich
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
Acasa > Literatura > Proza > III FĂRÂMĂ DE PREZENT - FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1921 din 04 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ioan: - Dacă tu zici, eu te cred și dacă taci, te cred mai puțin. Oricum ar fi, e bine. O parte din cer o
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
vagon de stupar, tu într-un vagon de circari sau invers. Anna: - Încerc să strâng fir într-un ghem din rădăcinile copacului a cărui ramură sunt. Îți spuneam că sunt... (fragment de roman, ” Cuib de păsări spin, cuib de jocuri nejucate”) Anne Marie Bejliu, 4 aprilie 2016 Referință Bibliografică: III Fărâmă de prezent - fragment din ” Cuib de păsări spin, cuib de jocuri nejucate” / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1921, Anul VI, 04 aprilie 2016. Drepturi de Autor
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
a cărui ramură sunt. Îți spuneam că sunt... (fragment de roman, ” Cuib de păsări spin, cuib de jocuri nejucate”) Anne Marie Bejliu, 4 aprilie 2016 Referință Bibliografică: III Fărâmă de prezent - fragment din ” Cuib de păsări spin, cuib de jocuri nejucate” / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1921, Anul VI, 04 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
infinitul acelor limite. Este grea calea aleasă și am simțit de multe ori o ardere interioară cumplită. Eliberarea uriașă a venit după o experiență pe care am povestit-o în primul meu roman, "Cuib de păsări spin, cuib de jocuri nejucate". După acea experiență însă, simt arderile mult mai intense dar nu mai sunt copleșitoare pentru minte, suflet, spirit. Reușesc de multe ori să le analizez cu o claritate care uneori mă sperie, pentru că nu îi cunosc toate "coordonatele", toți parametri
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380402_a_381731]
-
sufletul? dar patimă? -răspunde-mi, Soare, de mă iubești îndatinat - să spun tot adevărul, aș mai vrea: << eu n-am să joc că ursul niciodat’ >> - ci, voi rămâne-n trupul meu, în veci, păgân, și voi juca, în horă lumii, brâul nejucat. Referință Bibliografica: elogiu jocului / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I, 22 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ELOGIU JOCULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371205_a_372534]
-
sufletul? dar patimă? -răspunde-mi, Soare, de mă iubești îndatinat - să spun tot adevărul, aș mai vrea: << eu n-am să joc că ursul niciodat’ >> - ci, voi rămâne-n trupul meu, în veci, păgân, și voi juca, în horă lumii, brâul nejucat. Referință Bibliografica: elogiu despărțirii / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I, 22 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ELOGIU DESPARTIRII de ION MARZAC în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371206_a_372535]
-
sufletul? dar patimă? -răspunde-mi, Soare, de mă iubești îndatinat - să spun tot adevărul, aș mai vrea: << eu n-am să joc că ursul niciodat’ >> - ci, voi rămâne-n trupul meu, în veci, păgân, și voi juca, în horă lumii, brâul nejucat. Referință Bibliografica: elogiu ceasului / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I, 22 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ELOGIU CEASULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371207_a_372536]
-
veni cu noi,/ Ci că vremea ne-a venit,/ De pornit la răsărit,/ Unde-un măr mândr-nflorit/ De tot că s-a vestejit./ - Zorilor, surorilor,/ Mândrelor, voi, zânelor!/ Ce grăbiți voi de ziliți/ Și pe Ion Îl despărțiți/ De jocuri nejucate,/ De lucruri nelucrate,/ De flori mirositoare,/ D-albe și rumenioare./ - Noi grăbim, vezi, de zilim,/ Nu pe Ion să-l despărțim/ De jocuri nejucate,/ De lucruri nelucrate,/ De flori mirositoare,/ D-albe și rumenioare./ Ci că vremea ne-a venit
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
surorilor,/ Mândrelor, voi, zânelor!/ Ce grăbiți voi de ziliți/ Și pe Ion Îl despărțiți/ De jocuri nejucate,/ De lucruri nelucrate,/ De flori mirositoare,/ D-albe și rumenioare./ - Noi grăbim, vezi, de zilim,/ Nu pe Ion să-l despărțim/ De jocuri nejucate,/ De lucruri nelucrate,/ De flori mirositoare,/ D-albe și rumenioare./ Ci că vremea ne-a venit/ Acum iară de pornit,/ Căci câte flori Împupesc,/ Toate pe una jălesc./ Și câte În lume Înflor,/ Toate lui se-nchină cu dor./ Și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și teatrale la „Adam”, „Hasmonaea”, „Reporter”, „Viața românească”, „Rampa”, „Facla”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Contemporanul”, „La Roumanie nouvelle”, „Gazeta literară”, „Teatrul” ș.a., semnând și Adam, Ben-Hador, S. Benador, S. Schmidt, Zanol Balon. Cu volumul 5 acte (1925), B., autor de piese nejucate, se situează în avangarda mișcării teatrale românești, sensibilă în acei ani la experiențele expresioniste. Era la curent cu creația unor Georg Kaiser, Walter Hasenclever, Fr. Jolst, Fritz von Unruh, în orbita cărora gravita, alături de F. Aderca, Isaiia Răcăciuni și Ion
BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
-
primii „pași”; în posesia unui limbaj nuanțat, de remarcabilă ținută literară, L. a năzuit însă toată viața să fie beletrist. Peste cincisprezece volume și opuscule sub semnătura sa învederează o perseverență îndârjită. Inițial tentat de dramaturgie, dăduse texte fără nerv, nejucate vreodată: De peste prag, dramă în trei acte (1906), Cine era?, comedie într-un act (compusă în 1910) și douăsprezece Scenete și fantezii (1911). Inexpresive se dovedesc și nuvelele cu subiecte florentine, incluse într-un volum din 1907; din fuziunea a
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
mai ales pe raționamente absurde, care șochează simțul comun, și pe care autorul le înlănțuie cu vervă. Fraza este cizelată, deși textul cade nu o dată în manierism. Atras de teatru, L. a compus și o piesă, Călătoriile pe apele groazei, nejucată însă. A tradus din teatrul lui Ibsen (John Gabriel Borkmann) și din R. Matisson (Cel din urmă avertisment). După 1950 s-a dedicat traducerilor de proză, dintre care unele, precum Germinal de Émile Zola și Jean-Christophe de Romain Rolland, au
LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287775_a_289104]
-
Magre, București, 1946. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, „În surdină”, CVC, 1910, 847-848; Grigore Tăușan, Un traducător rar, „Viitorul”, 1913, 1870; C. Sp. Hasnaș, „Opt portrete”, FLR, 1913, 11; Al. Hodoș, „Din alte zări...”, „Minerva”, 1916, 2651; Tudor Arghezi, Cronica teatrului nejucat, ȚA, 1927, 13-14; Perpessicius, Opere, III, 246-247; Nichifor Crainic, „Cântecul plopilor”, CRE, 1929, 393; Perpessicius, Opere, III, 246-247, X, 174-176; Eugen Jebeleanu, O personalitate, GT, 1930, 105; Șerban Cioculescu, „Glasul apelor”, ADV, 1932, 14836; O. Goga, „Glasul apelor”, AAR, partea
PERIEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288760_a_290089]
-
Ion Marin Sadoveanu, Lupii de aramă și Meșterul de Adrian Maniu, Sam (1928) și Grup revoluționar 8 (1930) de G.-M. Zamfirescu, Sburătorul (1923) de Felix Aderca sau populara Omul cu mîrțoaga (1927) de G. Ciprian. Majoritatea au rămas însă nejucate, doar ultima fiind reprezentată cu mare succes în țară și în străinătate (mai exact spus: la Budapesta și la Berlin). Despre o dramaturgie de avangardă nici nu poate fi vorba, deocamdată: nota „expresionistă” a pieselor sus-menționate nu are nimic radical
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de balet G. Astaloș Dra. Helsinka O. de Andrade Regele lumînărilor L.Ariosto Lena P.Aretino Cărțile de joc vorbitoare T. Arghezi Neguțătorul de ochelari Interpretări la cleptomanie J.C. Carrière Agenda I.L. Caragiale O soacră A.P. Cehov Ivanov Schițe dramatizate (nejucate!) L. Bayart Vecinii O bombă în palat Beaumont & Fletcher Tragedia fecioarei S. Beckett Sfîrșit de partidă L. Blaga Ivanca D. Botta Comedia fantasmelor B. Brecht Excepția și regula G.L. Bernini Fontana Trevi M. Bulgakov Don Quijote D. Crudu Crima din stațiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
reflex fu acela de a refuza. Numele săltăreț al companiei nu era prea promițător, iar În urmă cu zece ani acceptase o propunere similară, de a adapta Daisy Miller pentru scena newyorkeză, propunere care nu avusese nici o urmare. Publicase piesa nejucată și decisese să nu Își mai irosească timpul cu astfel de aventuri. Gândindu-se Însă mai bine, compuse un răspuns prudent dar Încurajator pentru Compton și, după revenirea la Londra, se interesă la și despre el, primind informații pozitive. Compton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Îl cunoscuse astă-seară. Gândul la timpul și energia irosite pentru a deveni dramaturg era plin de amărăciune. Cinci ani Întregi! Cinci ani În care obținuse o jumătate de succes și un eșec total pe scenă, plus sertare pline cu piese nejucate, În mai multe variante. Rescrierile nesfârșite, scrisorile, telegramele și discuțiile nenumărate, speranțele trezite, ucise și trezite iar, care Îi umpluseră cinci ani, pentru ca, În cele din urmă, să nu ducă nicăieri. Câtă vanitate! Ce risipă! Replica pe care o rostea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de obicei, dedicate lucrului. Dădu ultimele tușe la Vechiturile, care Începu să apară În Atlantic În aprilie (până la urmă, ajunsese la 75000 cuvinte), și Începu un alt foileton, mai scurt, pentru Illustrated London News, intitulat Cealaltă casă, pornind de la piesa nejucată despre copilul ucis de o femeie geloasă. Până acum nu mai scrisese pentru o astfel de revistă populară, după cum până acum nu mai scrisese despre crime. Era, probabil, din toată opera lui, lucrul cel mai apropiat de „un roman de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
face cunoștință cu povestirile lui sub forma adaptărilor pentru teatru, cinematograf sau televiziune, că O coardă prea Întinsă va fi transformat În operă de unul dintre cei mai mari compozitori moderni britanici și că, deși piesele lui vor rămâne, vai, nejucate, romanele și povestirile vor oferi roluri unora dintre cei mai mari actori și actrițe din lume; și că edițiile filmate sau ecranizările pentru televiziune se vor vinde În număr mare. A fost neșansa lui că s-a asociat - și adesea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
asupra unor Boureanu, Cicerone Teodorescu, Stancu și alți „nomenclaturiști literari”, de o altă seară, petrecută cu Nichita la Bogza la Începutul anilor ’60, când Doina, soția lui Nichita, a citit, În traducerea ei, piesa ionesciană Scaunele - Încă interzisă și bineînțeles nejucată de teatrele românești - și de uimirea lui Bogza: „Ia uite, dom’le, ce piesă bună a scris băiatul ăsta! Îmi aduc aminte că, pe vremuri, Înainte de război, nici nu-i răspundeam la salut!...” Trebuie să recunosc că nici literatura sa
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Japonia, unde a primit nenumărate premii, Nicolas Bataille se bucură, deodată, ca un copil. Administratorul teatrului îi aduce vestea: susținut de Institutul Cultural Român de la Paris, Teatrul Odeon din București va monta la Teatrul Huchette cinci piese de Ionesco, aproape nejucate. „Un eveniment! Din nou, prietenul meu Ionesco, iarăși necunoscut, pe aceeași scenă încăpățânată. Urmează istoria altui succes, nu?“, glumește Monsieur Martin din Cântăreața cheală. Cum vă explicați vitalitatea spectacolului Ionesco de la Huchette? Vitalitatea pieselor eu n-o explic. O trăim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]