74 matches
-
Skilling și Griffiths, 1971). Dar nici expansiunea negocieri-lor intra-elite și inter-elite și nici chiar un anumit grad de responsabilitate pe orizontală nu au făcut ca regimul post-totalitar să devină răspunzător în fața supușilor săi. Alegerile comuniste au rămas necompetitive și nelibere. A existat o tentativă de a legifera regimul prin "autoritarismul statului bunăstării". Regimurile comuniste au urmat practica prusacă de a căuta să cumpere conformarea politică a muncitorilor, oferind servicii medicale, educație și o ridicare a standardului de viață, în schimbul liniștii
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Uniunea Sovietică se aflau în partea de jos a scării de 7 puncte a Freedom House, împreună cu țări ca Irakul și Arabia Saudită. Nici un regim post-totalitar nu era clasificat drept liber; regimurile comuniste au variat doar prin gradul în care erau nelibere. Drepturile civile ale indivizi-lor în Cehoslovacia erau la același nivel cu cele din țări ca Algeria, Iran și Togo, iar ungurii, polonezii și iugoslavii aveau același nivel al drepturilor cu iordanienii, tunisienii și pakistanezii. Prăbușirea comunismului Dacă instalarea regimurilor comuniste
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
studiul felului în care majoritatea populației evaluează noua democrație, pentru că guvernele lor nu au început democratizarea, ci doar au introdus o altă formă de guvernare nedemocratică în locul regimului post-totalitar. Freedom House (1997: 26) consideră șase republici foste sovietice drept încă nelibere, iar alte șase state succesoare, inclusiv Rusia și Ucraina, ca fiind doar parțial libere. În aceste țări există unele semne ale democratizării, dar și dovezi ale practicilor nedemocratice (cf. Karatnycky ș.a., 1997; Roeder, 1994). Este ilogic să generalizăm în privința răspunsului
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
a fost clasificat ca liber; ele erau diferite doar prin nivelul la care erau nedemocratice (figura 4.2). Căderea comunismului a mărit considerabil libertatea în toate cele nouă țări. Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovenia au ieșit din grupul țărilor nelibere, ajungînd să fie considerate la fel de libere ca Germania. Pași mari au făcut și Bulgaria, România, Slovacia și Ucraina, deși practicile lor au determinat ca unele dintre ele să fie evaluate ca fiind doar parțial libere, în 1994. Prin comparație cu
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
te confrunta cu riscul de a fi etichetat drept dușman al statului. Nici voturile și nici prețurile nu erau folosite pentru a determina ceea ce dorea poporul; liderii și comitetele de partid decideau ceea ce oamenii trebuiau să-și dorească, iar alegerile nelibere însemnau că partidul-stat nu trebuia să își facă griji că nemulțumirea poporului va fi exprimată la urna de vot. Banii nu erau nici necesari și nici suficienți pentru a asigura bunurile de valoare, deoarece comenzile birocratice alocau resurse întreprinderilor și
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
BND, instituțiile politice ale Ucrainei erau parțial libere, iar poziția lor s-a modificat puțin de atunci. Belarus a fost evaluată ca fiind parțial liberă, dar evenimentele care au avut loc de atunci au dus la statutul actual de țară neliberă, la același nivel cu Serbia. Cînd regimul actual este în cel mai bun caz parțial liber, democrații ar trebui să nu fie mulțumiți de situație, și așa și stau lucrurile. În Belarus, doar 29% se exprimă pozitiv în privința noului regim
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Dezvoltare (EBRD, 1997: 7). Libertăți sporite se bazează pe indicii libertăților civile și politice Gastil (1987) și Freedom House (1996). Indicele Freedom House plasează regimurile pe o scară de 7 puncte pe care 1 reprezintă regimurile libere, iar 7 regimurile nelibere. Am inversat scala Freedom House, așa încît un număr mai mare indică mai multă libertate și am calculat sporirea libertății sub noul regim ca fiind diferența dintre scorurile Freedom House din 1995 și 1985. Scara obținută are un minim ipotetic
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
În urma broșării. Sub grosimi de așchie de 0,05 mm apăsarea specifică crește simțitor. Fenomenele fizice care apar la detașarea așchiei de către dintele broșei sunt influențate de toate particularitățile procedeului: grosimea așchiei foarte mică și lățimea așchiei mare, caracterul dublu neliber al așchierii, degajarea așchiei În spațiul Închis al golului Între doi dinți vecini. Așchiile desprinse În timpul cât dintele se află În lucru trebuie să intre În golul dintre dinți. Ele se adună sub formă de spirale, când din materialul prelucrat
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cristina HÎNCU, Luminița AGACHI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93120]
-
sinonim cu "conștient" într-o relație de cvasi-echivalență întemeiată în caracterul culminativ al definiției umaniste a celor doi termeni, vădind corespondența axiologică fundamentală care caracterizează constelațiile atotcuprinzătoare de concepte cheie ale unei viziuni antropologice globaliste. Inconștiența este starea mecanică, deci neliberă prin excelență, pe când conștiința de sine te înarmează cu instrumentul indispensabil al opțiunii (al deschiderii unui infinit orizont de potențialitate). Subita deplasare de accent de pe câmpul actualității pe sectorul potențialităților (mai mult sau mai puțin legate de caracteristica stării prezente
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care le crește. Eliberarea din iobăgie nu se poate face fără consimțământul stăpânului. Chiar când se răscumpără cu bani, faptul e considerat ca o pomană a stăpânului, ca un act de milă sau de iertare din partea acestuia. Situația de om neliber, de om cu stăpân, se transmite și asupra urmașilor în linie bărbătească a iobagului. Și copiii săi și nepoții și strănepoții, într-un cuvânt toți descendenții săi sunt de asemenea iobagi. Femeia însă, nu împărtășește soarta bărbatului, ea nu este
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
venituri mari sau/și prestigiu ridicat, trăind într-o lume asemănătoare cu cea occidentală, la intersecția ei și la asocierea banului cu putereaxe "„putere". Dar această „lume nouă” se formează în condițiile unui capitalismxe "„capitalism" clientelar, cu o piață încă neliberă, cu statulxe "„stat" ca principal client și furnizor, cu relații profund inegalitare. În această lume, susține Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir" (pp. 199-201), se conturează nucleul dur al patriarhatului viitorului: este lumea unei elite a oligarhiilor masculinexe "„oligarhii masculine" care aproape
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
lor vom auzi alte voci, dar cu aceeași satisfacție á la Ciorbea: „V-am jumulit, v-am luat tot, acum vă scoatem și din țară”. Cred că mai sunt dintre cei care, asemenea mie, își mai amintesc că în presa neliberă din timpul regimului ceaușist, a apărut o știre care a făcut oarecare vâlvă, deoarece se gândea altfel despre muncitori și clasa muncitoare. Presa noastră relata despre un caz insolit, dintr-o țară apuseană, unde patronul a vrut să închidă fabrica
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mulțumiți de virtuțile scopurilor înalte pe care și le-au asumat, pierd din vedere realitățile practice din teren" (Viitorul libertății, p. 234). Astăzi, potrivit aceleiași fundații Freedom House, doar 25 din cele 192 de țări ale lumii sunt declarate total nelibere, ceea ce înseamnă că libertatea pe glob a făcut progrese importante în ultimele decenii. Multe țări cunosc mixturi bizare de libertate și tiranie, cum e Rusia lui Putin, cum e puternica Chină, cum e India, care a făcut progrese substanțiale, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Urmează o frază plină de înțelesuri, reținută din "Le Monde", aparținând regizorului A. Wajda. Ea ține loc de mărturie de credință pentru diarista care își asumă investitura dată, aceea de a lăsa posterității semnele unei istorii grave pentru Estul Europei nelibere. Intenția publicării e, deci, de la sine înțeleasă. Investitura era resimțită ca venind de la "puteri fantastice - spune autoarea, emblematic - care mă delegau în fața istoriei cu transmiterea a ceva mai puternic decât arta cinematografică însăși". Prin posibilitățile lui multiple, jurnalul face concurență
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
E mare lucru ăsta, să poți greși, fără să te certe nimeni, să greșești fără teamă! Amănuntul acesta mă ajută și în viață, a conchis ea înțelept. Câtă dreptate are! Abia în clipa aceea mi-am dat seama cât de NELIBERI suntem. Ne temem în permanență să nu greșim: la serviciu, în familie și de aici o sursă continuă de stres. De ce ne facem atâta rău singuri, oare cu bună știință? Traduceam în camera mea când, deodată, s-a auzit alarma
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
o tradiție). La nivelul execuției lucrării de către interpretul-secund, variabila de libertate-rigoare determinată prin gradul de originalitate lingvistic-muzicală a concepției componistice, capătă un efect paradoxal: cu cât compozitorul se propune mai discret (retras) prin notație, cu atât instrumentistul va interpreta mai neliber (disciplinat), alunecând (aparent salvator pentru el) în tradiția din care provine, in extremis putând chiar eșua în raport cu intenția compozitorului de a se extinde în/prin competența de libertate creatoare a celuilalt (presupus ca) interpret. Invers, cu cât notația componistică este
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
Atunci cînd rămîne rigidă, prostia se numește stupiditate, încredere în sine (așa cum se pomenea în discursuri oficiale), instalată veșnic în obscură ei opacitate. Ea este, de la un capăt la celălalt, vanitate plină de golul ei, umflată într-un sine fals, neliber, irespirabil./.../ Există în găunosul acestei vanități și partea ei teatrală, indispensabilă. Ea poate fi tragică, în forma ei gravă, paranoica, cînd prezidează cu inconsistenta ei destinele unor mulțimi de vieți. Dar poate fi și comică, în forma ei de parada
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
unei elecțiuni ulterioare. Ceea ce a fost dat nu poate fi refuzat și, laolaltă cu toate celelalte limite ce alcătuiesc cercul în care ea se manifestă, libertatea are un caracter natural: ea este rezultatul unei conferiri neprovocate și a unei primiri nelibere. Omul primește libertatea de dinaintea libertății sale. Liber în esența sa, el nu este liber la nivelul instituirii sale ca ființă liberă. El este un produs liber, și astfel - nicicum amestecat în conferirea propriei sale libertăți.* Fondul intim-străin Așadar, "altcineva" sau
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cât de mare este povara lui "a fi" și cât de puțin liber sânt tocmai pentru că atârn de faptul de a fi. Pentru că sânt confruntat cu suprema mea condiționare, cu însuși faptul de a fi, în frică sânt cel mai neliber. Povara lui "sînt", sensul lui adânc gravitațional, se dezvăluie în întregime în frică. În frică sânt dar nu sânt liber, și astfel, omenește, nu sânt De aceea frica deschide totodată către forma cea mai înaltă a libertății: doar în măsura în care ea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
poate fi decât "cel mai însetat de libertate". "Cel mai puternic" și "cel mai supus" sânt astfel cel mai aproape unul de altul. Așa cum cel mai puternic se știe cel mai liber, cel mai supus se recunoaște drept cel mai neliber, și astfel drept cel ce dorește mai crâncen libertatea. Cel mai supus va fi și cel mai grabnic eliberat, pentru că, recunoscând cel mai mult autoritatea, el va fi cel mai mult sporit în libertatea lui. El este cel mai liber
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai este liber pentru proiect, căci însăși perpetuarea puterii a devenit singurul proiect. Libertatea lui a devenit libertatea negativă a preluării celuilalt în proiectul perpetuării puterii. Supunerea celuilalt nu mai este în acest caz o premisă a eliberării, ci participare neliberă la perpetuarea supunerii. Blocarea mecanismului puterii se manifestă ca perpetuare a raportului comandă-supunere de dragul raportului însuși. Întrucât posibilitatea oricărui alt proiect dispare, libertatea, ca parcurgere a secvențelor de depășit-de atins (deci ca naștere a proiectului și realizare a lui), dispare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
secvențelor de depășit-de atins (deci ca naștere a proiectului și realizare a lui), dispare la rândul ei. Agentul puterii pervertite și pacientul ei sânt prinși și blocați în proiectul unic al perpetuării puterii. Din liberi și meniți eliberării, ei devin neliberi în încleștarea lor. Primejdia pe care o ascunde în sine libertatea ține de însăși fragilitatea esenței ei, de ușurința cu care ea poate fi pierdută. Această fragilitate a libertății, manifestată în ușurința cu care ea, odată pierdută, se poate răsturna
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
supuși, slujindu-le bolile și exprimând astfel o per-versiune obiectivă, răsturnarea și distorsiunea lor în spațiul libertății. Din vina celui mereu supus, care a căzut în uitarea căutării, "cel mai puternic" și "cel mai supus" au devenit acum "cei mai neliberi". Rămânerea indefinită în regimul comenzii și al supunerii transformă relația de comandă-supunere în relație de constrângere. Relația de constrângere este esența puterii pervertite. Însă întrucît anularea mișcării în spațiul libertății nu poate fi proclamată ca atare, puterea pervertită nu se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fiecărui eu - îl "hotărăște" -, pentru ca apoi, prin hotărârile sale, el să aibă ce depune "la mijloc", în zestrea de libertate impersonală a unei societăți. Când acest dublu transfer de libertate se blochează, o societate își pierde libertatea. O societate este neliberă când cei care o alcătuiesc nu mai primesc și nu mai dau libertate. Cine dintre noi n-a cunoscut măcar o dată în viață splendoarea istoriei care se face peste capetele noastre? De-abia atunci simțim cât e de mare umbra
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o cere. Destinul colectiv rezultă aici din voluptatea asumării colective a hotarului primit și doar în acest caz, al consimțirii, răspunderea și vina devin colective. În schimb, când un popor este cucerit și ajunge să primească un destin prin "alegeri nelibere", însăși calitatea de victimă colectivă îi conferă un destin colectiv. În acest caz, când un popor își pierde libertatea împotriva voinței sale, răspunderea și vina nu sânt colective și ele revin doar celor care l-au obligat să intre într-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]