34 matches
-
întrebare fără răspuns cum, în condițiile extremei ei fragilități, libertatea nu dispare cu desăvârșire sau cum, în condițiile în care puterea pervertită și neconsimțirea la călăuzire sânt predominante în economia istoriei, răul nu învinge definitiv dând naștere absolutei entropii a nelibertății. Problema puterii pusă în termenii unui scenariu al puterii articulat pe o dublă consimțire dă naștere și unui alt tip de aporie. Dacă cel puternic, călăuzitor și liber, a fost la rândul său supus, călăuzit și eliberat, înseamnă că începutul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Exercițiul lor este încă în fază primară și stângace pentru cei mai mulți trăitori vinovați că au suportat prea obedient anularea voinței proprii. Dar libertatea și autonomia nu își au granițele doar la ușa statului, ci și la cea a casei. Drama nelibertății devine la aceasta din urmă granița monopolului sexului care păstrează o moștenire totalitară: libertatea înseamnă muncă. Anele au simțit gustul amar al acestei forme de „libertate”, au avut sentimentul minții împrăștiate între profesie, foamea cotidiană a familiei, caracterul etern al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
șaretă, sub o claie de fîn (un țăran contrabandist fusese Încredințat că În cutia de carton dosea tutun de contrabandă), ca pe filiera celor care disprețuiau tirania să se propage În Întreaga țară. Dar cum oamenii iubesc mai degrabă siguranța nelibertății decît nesiguranța datorată schimbărilor, primul om care va deschide cartea (și se parte că ar fi fost un modest slujbaș de la poștă, „sindicalist activ“), auzind dialogul din Împărăția umbrelor, va pricepe aluziile la adresa suveranului și va azvîrli cartea cît acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
premeditat, lipsit de sălbăticie, de degringolada bețiilor sexuale, devine astfel însăși demnitatea noastră. Judecătorul Suprem ne va iubi sau ne va urî așa cum încercam noi a ne ridica la cer. Rectilinii. După ce ne naștem fără voia noastră, venind din țara nelibertății, asta ne-ar mai lipsi pentru a fi total compromiși. Să așteptăm cu servilism mîntuirea cerșind vre-un favor!” Doctorul se apucă cu mîinile de cap. „-Dumnezeule!”-spune el. „-Tu chiar crezi că pe lumea asta există ceva care cu
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
șaretă, sub o claie de fân (un țăran contrabandist fusese Încredințat că În cutia de carton dosea tutun de contrabandă), ca pe filiera celor care disprețuiau tirania să se propage În Întreaga țară. Dar cum oamenii iubesc mai degrabă siguranța nelibertății decât nesiguranța datorată schimbărilor, primul om care va deschide cartea (și se parte că ar fi fost un modest slujbaș de la poștă, „sindicalist activ“), auzind dialogul din Împărăția umbrelor, va pricepe aluziile la adresa suveranului și va azvârli cartea cât acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
lor firească este lipsă de caracter, ascuțimea lor critică este doctrinarism, spiritul pozitiv este lipsă de profunditate. Dacă germanii ar fi bătuți, iată cam cum s-ar schimba numirile pentru aceleași lucruri: ceea ce numesc profunditate ar numi pedanterie, stricteța statului nelibertate, idealismul nerozie, religiozitatea bigotism, armata militarism. În faptă nu esistă decât vicii, însă starea de măgulire în care se află un popor, în care se pune el și-l pun alții, îl face ca să deie numiri pompoase viciilor sale, căci
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
apoi“, faptul că acest „mai apoi“ îi aparține și este hotarul adăugat prin hotărârea sa - creează originalitatea ființei lui și conferă însuși faptului de a fi o originalitate în genere. Dumnezeu sau natura, sau societatea au hotărât, cu libertatea lor, nelibertatea hotarelor mele; ei m-au hotărât „de dinaintea mea“. Dar este rândul meu apoi să hotărăsc, cu libertatea care mi-a fost hotărâtă, alte hotare, hotarele hotărârilor mele. Hotărârea este trecerea hotarului în registrul libertății, „punerea“ lui - ca expresie a conștiinței
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
viețile devin egale. Datorită destinului oamenii ajung inegali în fața morții, căci LIBERTATEA CA PRELUARE ÎN PROIECT/75 posibilitatea administrării felurite a lotului finitudinii dă o șansă de originalitate fiecărei vieți în parte. Destinul reprezintă exersarea maximei libertăți în cadrul finitudinii ca nelibertate supremă. * Disfuncțiile libertății în raport cu realizarea destinului pot fi determinate ca maladii de destin. Maladiile de destin (lenea, ratarea, eșecul etc.) sunt generate nu de absența libertății, ci fie de refuzul de a o utiliza în direcția creării unui destin, fie
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
întrebare fără răspuns cum, în condițiile extremei ei fragilități, libertatea nu dispare cu desăvârșire sau cum, în condițiile în care puterea pervertită și neconsimțirea la călăuzire sunt predominante în economia istoriei, răul nu învinge definitiv dând naștere absolutei entropii a nelibertății. Problema puterii pusă în termenii unui scenariu al puterii articulat pe o dublă consimțire dă naștere și unui alt tip de aporie. Dacă cel puternic, călăuzitor și liber, a fost la rândul său supus, călăuzit și eliberat înseamnă că începutul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]