166 matches
-
ar merita să fie ecranizat cu succes. ( Elenă M. Cîmpan în Vatra Veche, Tg. Mureș, iunie 2009) ,,Numele scriitoarei Melania Cuc (n.22 iunie 1946 în Archiud, județul Bistrița Năsăud, îl întâlnesc cu o oarecare frecvență, în presa literară și neliterara din capitală cât și din provincie.Este un nume care mi-a reținut atenția prin unele poezii,proze, însemnări, interviuri, reportaje și anchete literare ce au impus-o în peisajul literaturii române contemporane că pe o scriitoare originală și înzestrata
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
însă, în mod ciudat dar salutar, și elemente de filozofie populară („Constatare”) și de etnos popular (tradiții, mentalități, obiceiuri), copleșite, din păcate de un noian de vulgaritate. („Când e luna pețitoare”) Ponderea imaginilor notabile din acest grupaj este superioară zgurei neliterare, ceea ce constituie un merit care trebuie reținut („Dorința”) Incheiem observațiile noastre privitoare la poezia lui Marian Bărăscu trăgând concluzia că ne aflăm în față unui creator liric complex, cu preocupări tematice foarte diverse, care face dovada talentului și a unui
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iași. Domeniile principale de interes sunt: comunicare subiectivitate/intersubiectivitate/contextualizare, lingvistică, didactica abordării comunicării la nivel preprimar și primar. Dintre lucrările publicate amintim: Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală (2003), Teste de limba și literatura română pentru gimnaziu (coautor, 2005), Elemente de didactică a limbii și literaturii române pentru ciclul primar (2006). Referenți științifici: Conf. univ. dr. Dorina Sălăvăstru Conf. univ. dr. Liliana Stan Angelica Hobjilă, Elemente de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
primul caz, tipic pentru discursul didactic vizând însușirea unei limbi străine, iar în cea de-a doua situație se constituie în factor perturbator al derulării actului comunicativ. În general, însă, abaterile de la normă sunt concretizate, cel mai frecvent, în forme ,,neliterare"22, generate/motivate de elemente corelate sub-contextelor idiomatic, religios, socio-cultural, politic, spațio-temporal, afectiv, cognitiv, fiziologic, imaginar colectiv, motivațional colectiv etc.; acestora li se adaugă premisele utilizării unor forme neliterare (abateri de la norma recunoscută) cu rol în potențarea unora dintre ideile
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
însă, abaterile de la normă sunt concretizate, cel mai frecvent, în forme ,,neliterare"22, generate/motivate de elemente corelate sub-contextelor idiomatic, religios, socio-cultural, politic, spațio-temporal, afectiv, cognitiv, fiziologic, imaginar colectiv, motivațional colectiv etc.; acestora li se adaugă premisele utilizării unor forme neliterare (abateri de la norma recunoscută) cu rol în potențarea unora dintre ideile transmise sau în sublinierea atitudinii locutorului față de conținutul mesajului vezi, de exemplu, utilizarea unor regionalisme pentru a trimite către plasarea acțiunii într-o anumită regiune, a unor forme arhaice
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
altă parte, celor care se pot constitui ca reprezentări ale raportului normă abatere de la normă, cel mai frecvent ca modalitate de abordare a anumitor conținuturi, ca formă de transmitere a anumitor informații (vezi supra exemplele de actualizare a unor forme neliterare ale limbii române). (f) Procesul comunicativ, în complexitatea ta, se suprapune în accepțiunea de față însuși procesului prin care se vizează ca educația să îmbrace forme concrete; astfel, fiecare activitate desfășurată la orice nivel al școlarității este un exemplu de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Ezechil, Liliana, Prelegeri de didactică generală, Editura Paralela 45, 2003 Fisher, B. Aubrey, Interpersonal communication: pragmatics of human relationships, New York, Random House, 1987 Golu, Mihai, Bazele psihologiei generale, București, Editura Universitară, 2002 Hobjilă, Angelica, Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2003 Koch, Peter; Oesterreicher, Wulf, Gesprochene Sprache in der Romania: Französisch, Italienisch, Spanisch, Tübingen, Max Niemeyer Verlag, 1990 Lohisse, Jean, La communication. De la transmission à la relation, Bruxelles, Éditions De Boeck Université, 2001 Mattelart, Armand
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
psihologiei generale, București, Editura Universitară, 2002 Hansen, Kirsten; Kaufmann, Roxane K.; Burke Walsh, Kate, Crearea claselor orientate după necesitățile copilului, Iași, Cermi, 1999 Cândroveanu, Hristu, Literatura pentru copii, București, Editura Albatros, 1988 Hobjilă, Angelica, Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2003 Huizinga, Johan, Homo ludens. Încercare de determinare a elementului ludic al culturii, Traducere din olandeză de H. R. Radian, Cuvânt înainte de Gabriel Liiceanu, București, Humanitas, 2003 Jurcău, Nicolae; Megieșan, Gabriela Maria, Psihologie generală și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cuplu tehnic), ci subiectul cu subiectul (cuplu pragmatic). Omul acționează asupra (reprezentărilor) omului prin intermediul semnelor." [trad. ns.]. 20 Accent pus pe dimensiunea interpersonală și interacțională a comunicării în Cerghit 2002: 47-49. 21 Mattelart 1996: 9. 22 Utilizăm aici sintagma ,,forme neliterare" prin raportare la normele limbii române literare actuale. 23 Din perspectiva eventualilor factori perturbatori, s-a realizat distincția între următoarele situații posibile în planul procesului comunicării: situația ideală caracterizată prin nici un factor perturbator, prin nici o pierdere de informație; situația optimă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
reconstrucție, pentru vindecarea rănilor războiului”. Revista, care era programată să promoveze acele „valori” care se opuneau trecutului impregnat de ideologia de dreapta, nu va fi, totuși, integral acaparată de dogmatismul, incipient acum, ce va da nota caracteristică publicisticii - literare și neliterare - de mai târziu. Ca atare, poezia publicată este puțină și prevestitoare, sub aspect ideologic, prin poeme ca Octombrie 1917 și Focul lui Prometeu de Victor Eftimiu ori scenariul liric Tipografii uciși de Nina Cassian. Frecvente sunt însă prezentările de poeți
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
împărtășim în întregime, recomandăm Nassim Nicholas Taleb, Lebăda neagră. Impactul foarte puțin probabilului, Editura Curtea Veche, București, 2010, p. 311. Iată un exemplu al susținerilor sale: " Am acasă două studii: unul real cu cărți interesante și material literar, iar altul neliterar, la care nu-mi place să lucrez unde am expulzat problemele prozaice și foarte concentrate. În cel neliterar este inclus un perete de cărți de statistică și de istoria statisticii, cărți pe care n-am avut niciodată curajul să le
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 311. Iată un exemplu al susținerilor sale: " Am acasă două studii: unul real cu cărți interesante și material literar, iar altul neliterar, la care nu-mi place să lucrez unde am expulzat problemele prozaice și foarte concentrate. În cel neliterar este inclus un perete de cărți de statistică și de istoria statisticii, cărți pe care n-am avut niciodată curajul să le ard sau să le arunc, cu toate că le găsesc în bună măsură inutile în afara aplicațiilor academice(...) ". 826 Michael Shermer
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fără de a căror dreaptă soluționare e de neconceput o viață literară normală [...] Când ea se va instaura ne vom întoarce liniștiți la uneltele noastre”. În consecință, o vreme revista ar fi putut purta titlul unei rubrici din paginile sale: „Convorbiri neliterare”. Și aceasta pentru că cea mai mare parte a spațiului tipografic din cele 16 (sau 32) pagini ale revistei este ocupată de anchete, interviuri, eseuri, traduceri, rubrici, corespondențe externe pe teme inspirate din realitățile social-politice. Nu întâmplător, la un moment dat
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
pare să se orienteze spre roman, publicând două romane-unicat ori romane-demonstrație. Primul, Un Burgtheater provincial (1984), este, în întregime, un colaj - în aparență - fără abateri și fără text-cadru auctorial (doar cu un Cuvânt înainte), o reunire de texte reale preexistente, neliterare (de la scrisori ori însemnări private până la citate consistente din scrieri de diferite facturi: vechi cronici turcești, alte documente medievale, Cronica Banatului scrisă de Nicolae Stoica de Hațeg ș.a.). Literaturitatea ansamblului e asigurată de selecția, contextualitatea și „montajul” textelor. Clopotul scufundat
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
și cele ficționale sau, așa cum spune el, între "practica non-literarității, mai precis: texte extraliterare", și "practica literarității, sau mai precis textele literare ficționale". El declară că începuturile etice, precum " Se ridică de la masă" (Schwere Stunde) nu sînt "tolerate" în textele neliterare 392. Cu alte cuvinte, începuturile narative precum acestea sînt posibile doar în textele ficționale. Această descoperire aduce mai multe dovezi referitoare la faptul că modurile narative localizate în vecinătatea polului personajului-narator al cercului tipologic diferă în structura lingvistică și de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
al XVI-lea redactate în românește, ale căror caracteristici sunt semnalate și studiate analitic, spre a servi la definirea diacronică a structurii lexico-gramaticale a limbii. Dacă în primul tom (Limba română vorbită între 1550-1600) publică și comentează mai ales texte neliterare (zapise oficiale și acte private), în cel de-al doilea, Cărțile poporane ale românilor în secolul XVI în legătură cu literatura poporană cea nescrisă, sunt editate sistematic, pentru prima oară la noi, mai multe cărți populare. Într-o cercetare comparativă care își
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Altfel, nu e decât un artefact literar. În locul unor definiții conceptuale tari aș vedea niște resurse explicative, flexibile, fără ambiții. Dar să revin la praxis. Anarhetipul mi se pare interesant din unghiul unei continuări a explorării praxisului, de data aceasta neliterar, al explorării surselor ficțiunilor, a ficționalizărilor neliterare. Și sunt destule. Anarhetipul poate și trebuie Încurajat să devină și mai rezistent, ceea ce spunea Mihaela, cu alte cuvinte, să Încercăm să ieșim dintr-o posibilă fundătură. Eu aș vedea o eventuală aplicare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În locul unor definiții conceptuale tari aș vedea niște resurse explicative, flexibile, fără ambiții. Dar să revin la praxis. Anarhetipul mi se pare interesant din unghiul unei continuări a explorării praxisului, de data aceasta neliterar, al explorării surselor ficțiunilor, a ficționalizărilor neliterare. Și sunt destule. Anarhetipul poate și trebuie Încurajat să devină și mai rezistent, ceea ce spunea Mihaela, cu alte cuvinte, să Încercăm să ieșim dintr-o posibilă fundătură. Eu aș vedea o eventuală aplicare a anarhetipului, așteptând desigur explicații ulterioare, care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rusesc. Face, sporadic, tălmăciri din limba franceză pentru reviste, ocupându-se, de asemenea, de îngrijirea unei ediții I.L. Caragiale, Versuri (1922), a două volume din Studii critice de C. Dobrogeanu-Gherea (IV și V, 1926-1927), precum și a câtorva ediții de scrieri neliterare. SCRIERI: Constantin Radovici, Agatha Bârsescu, Nora Marinescu, București, 1917; Lespezi și moloz din templul lui Epidaur, București, 1924; Doctorul Ottoi (O. Călin), București, f.a.; Anton Bacalbașa, București, 1924; Câțiva povestitori: Nic’a lui Ștefan a Petrei, Nedea Popescu, Noel Wolf
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
încadrează literarul în social și național. El acordă atenție prioritară curentelor larg culturale, mișcărilor de idei și biografiei scriitorilor. Programatic, urmărește „a desface ideile și sentimentele ce stăpânesc o carte, a le pune în legătură cu acelea care rezultă din activitatea omenească, neliterară, a scriitorului” și a încadra personalitățile literare în contextul ideologic și politic al epocii. Asumându-și o asemenea sarcină, eruditul o și îndeplinește. Caracterizările și aserțiunile sale se întemeiază pe o documentație vastă, pe o colosală cantitate de informație. Formulările
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
la dezbateri participă Liviu Antonesei, Nichita Danilov, Ion Bogdan Lefter, Dinu Pătulea, Nicolae Țone, Victor Atanasiu, Stelian Tănase, Ov. S. Crohmălniceanu, Nicolae Iliescu. O „cronică a cronicilor sportive” e ținută de Cornel Nistorescu, rubrica „Dialog cu cititorii” (pe teme diverse, neliterare) e realizată de Mariana Brăescu, iar Ioan Adam redactează „Revista revistelor”. Ilustrația fotografică e asigurată de Ion Cucu și de Gheorghe Cucu. În primele luni ale anului 1982 din conținutul publicației se deduce o întărire a controlului exercitat de organele
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
va aminti că făcuse „ultimele corecturi” ale cărții grăbit să îl mai prindă pe poet în viață. La un ceas după ce ajunsese în posesia ei, „trubadurul se stingea încet și modest, într-un sanatoriu, departe de prietenii lui literari și neliterari”. Le lăsa acestora freamătul scurt al unei vieți ce se încheiase într-un emblematic Zbor peste ape. Existența lui M. a fost prea scurtă ca să îi îngăduie o afirmare pe măsura talentului. La douăzeci și șase de ani, când își
MOLDOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288230_a_289559]
-
poeme eclectice ca formulă și tematică, dominate de tema socială (mizeria României) și de tema memoriei (copilăria, exilul). Tonalitatea de multe ori personală, subiectivitatea nedecantată, discursivitatea trădează natura lor autobiografică (recunoscută în ultimul poem, Sunt un lup: „urletele mele lungi, neliterare”). „Literară” devine P. în poemele mai scurte și fără pretenții filosofarde, atunci când asprimea, duritatea unor imagini aproape că explodează dintr-un aparent cotidian evocator. Al doilea volum, Tirada de pe Muntele Placid - The Mount Placid Tirade (2003), exprimă intens dorința lepădării
PEDVIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288746_a_290075]
-
Balotă, București, 1970; Gérard de Nerval, Fiicele focului, București, 1974. Repere bibliografice: Virgil Teodorescu, „Drumețul incendiar”, „Meridian”, 1936, 10; Pericle Martinescu, „Drumețul incendiar”, SDM, 1936, 5; Paul Scorțescu, „Medium”, ORT, 1945, 8; Perpessicius, Opere, XI, 103-104; Vladimir Streinu, Suprarealismul - școală neliterară, „Semnalul”, 1946, 1280; Oarcăsu, Opinii, 98-103; Papu, Luminile, 75-80; Piru, Panorama, 128-131; Doinaș, Diogene, 72-78; Raicu, Structuri, 198-203; Andriescu, Disocieri, 95-103; Poantă, Modalități, 204-208; Cristea, Un an, 44-48; Petroveanu, Traiectorii, 119-126; Ciobanu, Critica, 46-52; Crohmălniceanu, Literatura, II, 433-440; Barbu, O
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
oferi cititorului toate indiciile ori să-i ascunzi o parte din ele? Să-i prețuiești inteligența ori să-ți bați joc, cu cinism, de ea? Întrebările de acest fel - sugerate de notele lui Chandler - arată că până și în textele neliterare scriitorul nu se putea desprinde de obiceiul de a „investiga” realitatea. Devine tot mai limpede că, pentru Chandler, „calitatea misterului” este parte a „calității estetice” a scriiturii. Prin „calitate”, el înțelege permeabilitate, dar și consistență: orice om de inteligență medie
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]