61 matches
-
Din păcate fuga lui, la cârma unui avion (împreună cu Isabelle) se va sfârși tragic; o moarte în care haosul și hazardul iau chipul destinului. Indubitabil, la fel de celebru este pastorul Cederblom, o figură faustică și erasmică, între apostazie și credință. Bibliofil nemântuit și meloman rafinat, el are pasiunea cerească a lui Kepler și viziunea unui poet-filosof de rangul lui John Donne. Pe baza jurnalului său personal, sustras de Stellan și valorizat epic, aflăm unele detalii și secrete semnificative de viață interioară și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
fondul haosului istoric deja în mers. Tabăra de antrenament a recruților este o colonie penitenciară cu toată recuzita unui coșmar regizat de Membrii Gărzii. Pe care-l va trăi protagonistul romanului, Alexandru, un tânăr arhitect, menit să-și imagineze proiectele nemântuitei creativități în contra haosului, rutinei, anihilării creației și ființei umane. Alexandru este un exorcist al dresajului și fanatizării soldaților, al torturii și hipnozei infernale la care sunt supuși. În ciuda caznelor sisifice și tantalice, reactivitatea victimelor nu se stinge de tot, ba
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de mălini sau păr de porc, ca cahla să nu ucidă pe casnici. Tot spre acest scop, se pune pe locul vetrei unde a fost focul o huscă* de sare peste noapte. Caier Nu e bine să vii cu caierul nemîntuit de la șezătoare. Cal Se crede că calului, cît trăiește, i se pare omul mare cît un urieș - de aceea i se și supune; și abia cînd piere îl vede în adevărata lui mărime și-i pare rău că a ascultat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urma. Merită să suferi oricât ca să atingi o clipă de fericire ca asta, trăită de mine intens în această dimineață aurorală. Lipsă Se aud frânturi de bocete nu departe de colibă. Acum două zile, un om din sat a murit nemântuit, adică fără lumină - cum zice Aia - și toți sunt îngrijorați de năpasta ce se va abate asupra lor. Se tem că defunctul o să se-ntoarcă din lumea cealaltă înainte de vreme, răzbunându-se pe rude și pe prieteni din cauza acestei lipse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
alta ; dacă un spectacol bazat pe asta nu reușește totuși să și spună ceva (da, despre condiția umană, oricît de pompos sună), dacă nu oferă mai mult decît niște senzații tari, atunci experiența spectatorului rămîne un simplu act de voyeurism nemîntuit, nerăscumpărat prin nici un plus de înțelegere. Astea fiind zise, vreau să revin la inteligența cinematografică a lui Dorobanțu. Marea dificultate a fost aceea de a crea varietate vizuală prin mișcări de cameră, filmări din toate unghiurile posibile și focalizări pe
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
aristocrate asasinate în chip brutal și revenite la viață (adăugați ghilimelele de rigoare), sub forma unui vampir-strigoi93. Background-ul popular al intrigii este observat și de un cercetător german, Richard Reschika: "Fundalul folcloric îl constituie diferite mituri românești despre făpturi nemântuite și vampiri arhiîntunecați care bântuie între lumi, între aici și dincolo" (2000: 99). Despre percepția medievală europeană, care a hrănit în permanență substratul mentalitar popular, a fenomenului acestor revenants însetați de sânge, Laurence A. Rickels afirmă: "Vampirul era, prin definiție
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pe rând rolul lui Tolstoi și își iese din rol în chip șocant, sfidează conveniențele, se ascunde în locuri imprevizibile și este mustrat de tolstoieni, stupefiați inclusiv de hotărârea septuagenarului de a se apuca din nou de scris. Vanitatea artistului, nemântuită, modifică stereotipiile înaltei societăți și ale familiei, suspicioasă în privința singularizării iritate a acelui monarh cu aere de mujic. La 60 de ani (în 1888) Tolstoi, deja unanim recunoscut, inaugura o nouă stagiune a vieții și operei sale, oferind succesiv " Sonata
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
am devenit membru al USR abia prin 1994. Dar mai bine să punem capăt acestor însemnări ce nu prea au a face cu destinul exemplar al personalității în cauză, ele nefiind probabil decât reflexele unei subiectivități delirante, flagelată de o nemântuită susceptibilitate și varii idiosincrazii. Ca oricare critic de vocație dedicat în special prozei, Gabriel Dimisianu ambiționează să scrie roman, să dea un suflu epic scrierilor sale, să facă tipologie, portretistică și dacă se poate, frescă. Reușește, cel puțin în cazul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
câmpul înfrigurat, în bătaia ploii, în bătaia vântului. Singur, pierdut, neînsemnat, o scamă pe care nimeni nu o ia în seamă, o firimitură pe care oricine o leapădă, cuvintele pleacă din mine, se retrag, se sting precum stelele din cer. Nemântuit, aș vrea să nu mai fiu, dar am intrat în mine însumi, am ajuns mai mic decât punctul și moartea nu mă găsește. Litere, înțeles, autori și dictare Această carte deschisă este uriașă, grea, iar paginile sale sunt de piatră
Însemnări din ținutul misterios by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/5132_a_6457]
-
despre actul creației, despre limbaj și despre tehnici, ridică discursul la cota înaltă a unor adevărate cursuri academice. Puterea de admirație și limpezimea judecăților, rigoarea travaliului și trăirea utopică, modestia reală și profundă, alături de inflamarea ingenuă a unui ego încă nemîntuit de vanități, toate conviețuiesc într-un firesc desăvîrșit și fără cel mai palid semnal că s-ar putea crea o stare conflictuală. Cum provocarea lansată de Sârbulescu privește constant problema uceniciei, a devenirii, a formației - școlare, dar, mai ales, lăuntrice
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
ea ostentativ degradată, umbră groasă a luminii mitice abolite. Departe de-a se instala în Olimpul hiperborean numit Valhala, poetul din Satu Mare preferă localul sordid, crîșma care e toposul adecvat al ființei sale frustrate, oscilînd între realitate și irealitate, ambele nemîntuite, atinse de moarte și duhnind a infernală pucioasă: "De-aici, din cramă, plecăm zilnic:/ urcăm spre Nord prin noapte și ceață,/ mergem pe dîra fulgerelor de unde s-a/ retras moartea, schelălăind, putrezind" (De-aici, din cramă, plecăm zilnic). Mitul zeiesc
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
despre actul creației, despre limbaj și despre tehnici, ridică discursul la cota înaltă a unor adevărate cursuri academice. Puterea de admirație și limpezimea judecăților, rigoarea travaliului și trăirea utopică, modestia reală și profundă, alături de inflamarea ingenuă a unui ego încă nemîntuit de vanități, toate conviețuiesc într-un firesc desăvîrșit și fără cel mai palid semnal că s-ar putea crea o stare conflictuală. Cum provocarea lansată de Sârbulescu privește constant problema uceniciei, a devenirii, a formației - școlare, dar, mai les, lăuntrice
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
grădini/ unde umbra mișca pe pământ/ sub frunzele pure/ sub ochii zadarnici/ textul ei straniu ca liniștea/ cea din nimic izvorând" (era o lumină). Versurile vibrează de contraste, mai bine zis de complementaritățile care alcătuiesc mediul vieții lăuntrice, simbolurile etern nemîntuite ale tensiunilor acesteia: lumina și umbra, transcendența și imanența, sufletul și materia. Și mai constatăm ceva: relația între mic și mare, între "întregul" sufletesc și "miniaturile în ființă", măruntele lucruri și viețuitoare - țigle, cărți, albine, frunze, ghimpi, "garanții tulburătoare" ale
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
cap. "Răzbunarea inefabilului"). Eugen Simion revine în atenție cu noua ediție la Întoarcerea autorului, lucrare apreciată drept plină de rigoare și având meritul de a "pune la zid sociologismul dizgrațios de vulgar al comisarilor bolșevici postdecembriști" (p. 106, cap. "Scepticul nemântuit".). Spirit echilibrat și pozitiv, autorul Restituirilor nu își lasă nerostite rezervele, următoarea recomandare a lui Eugen Simion părându-i-se "utopică": " Un critic nu trebuie (...) să cunoască dedesubturile vieții literare și, mai ales, micul infern al omului de litere" (p.
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
-i voturile. Astfel, eroul-protagonist va fi convocat pe neașteptate într-o aventură spre a-i învinge pe cei ce vor să se folosească de Lectores (Emițători) și de „puterile” lor în scopuri malefice. Toate firele epice pornesc de la moartea cărturarului nemântuit Luca Campelli (moarte naturală sau inexplicabil asasinat?), o enigmă care nu-l va lăsa indiferent pe fiul victimei, tânărul avocat Jon Campelli, în ciuda firavelor legături și a comunicării cvasi-inexistente de până atunci dintre cei doi. Ancheta asupra morții lui Luca
O realitate paralelă: lectores și receptori by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4719_a_6044]
-
românești. Aproape 80 de critici, de la Al. George și G. Dimisianu la Luminița Marcu și Vasile Baghiu întorc pe toate fețele problema măreției și decăderii unei specii nobile. Despre moartea ei nu vorbește, dacă nu greșim, nimeni. Nici chiar scepticul nemîntuit Al. George, care observă totuși, cu temei, că explozia de publicații postdecembriste i-a găsit pe cronicari nepregătiți. Un lucru e sigur: cronicari există, din belșug, în revistele noastre (între răspunzătorii la anchetă cei mai numeroși sînt cronicari care dețin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16089_a_17414]
-
cît și cea de îgeniu', împreună sau separat, în această îintroducere ilicită'? Și, în cele din urmă, nu este oare o astfel de încercare de introducere ilegală profund lipsită de respect, chiar revoltătoare, date fiind preferințele tale adesea exprimate cu privire la nemântuiți, nerezonabili, dependenți de diferite substanțe, chiar nenăscuți, loviți de sărăcie, croiți grotesc, o lume umană în cel mai înalt grad?" Baudelaire a răspuns la această întrebare în fragmentul din poemul O călătorie în Cytera cu care am și început, dar
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
Geo Vasile Radu Sergiu Ruba întreține în jurul său o legendă a tuturor performanțelor. Este nevăzător (d.p.d.v. medical) deși scrisul său denotă un om cu toate simțurile în alertă, inclusiv cel vizual, focalizat pe detalii și nuanțe; este un causeur nemântuit în stare să spulbere apatia celorlalți, colegi, elevi, profesori, camarazi, indiferent de vârstă, sex, idiom. Cum spune și Mihai Dragolea în Postfața la volumul Dacă pleci în căutarea mea, Radu Sergiu Ruba "are o memorie și o cultură uluitoare", "este
Horoscop baroc by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16682_a_18007]
-
poate fi localizată oriunde în România sau în Europa, oricum într-o stațiune de munte (la Davos sau la Predeal). Femeia narator este și protagonistul cărții, nu numai prin regia propriilor vise psihanalizabile, onirice scenarii premonitorii, ci și prin arta nemântuită a confesiunii. Naratoarea se identifică fizic, psihic, afectiv, puzderia de detalii contribuind la conturarea unei personalități paradoxale, ultrasensibile, discrete, feminine, spre surpriza bărbatului: comesean al ei zile în șir în respectiva pensiune, are prilejul să o observe doar atunci când femeii
Un bărbat și o femeie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8443_a_9768]
-
Bineînțeles, mai specifică economistul, o serie de alte condiții se subînțelege a fi îndeplinite, precum o politică susținută a investițiilor, care să nu coboare sub 30% din P.I.B., lipsa de crize generale, cu efecte imprevizibile - și ar mai fi! Sceptic nemântuit, pățit cu repetiție, ar replica veninos că economia românească sortită este să n-o ajungă niciodată din urmă pe cea a statelor avansate, prin mecanismele infernale ale anticului pariu eleat cu broasca țestoasă și infelicele Achil. Dar analistul și-a
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
literatură nu înseamnă o reparație, o mângâiere, o consolare vs. experiența negativă a lumii; dimpotrivă, opțiunea pentru jocul secund al poeziei face și mai acut sentimentul de exil, ca și cum literatul ar fi damnat să îndure dureroasa amenințare a unei solitudini nemântuite; departe de a fi un refugiu, poezia este de fapt, psihologic vorbind, malignă și alienantă. Formula de „literatura ca viață”, ce definește ermetismul florentin, capătă la Mario Luzi înfățișarea cea mai originală și înțelesul cel mai profund. Încă de la debutul
Repere critice în poezia italiană contemporană by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4592_a_5917]
-
al minciunii oficializate, al răstălmăcirii, al pierderii inocenței. Rechizitoriul poetic al estului cuprinde o recuzită enormă de imagini, scenarii, sintagme, refrenuri. Sângele, vântul înșelător, brutalitatea și manipularea, poliția politică și misoginismul, tortura și frigul sunt emblemele sumbre ale acestui areal nemântuit prin confesiune, umilință și conștientizare, iluminat rareori prin tușe chagalliene: "pe acoperiș, muzicanții tocmai terminau de cântat cântecele/ țărănești de béla bartok. Trecătorii se opreau uimiți, priveau în sus. se întrebau oare ce drog se mai vinde pe sub mână. primarul
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
semenii seamănă cu aroganța curtenitoare cu care un fachir, plutind suveran în aer, se uită la cei care nu au habar de trucurile levitației abstracte. Toți sînt niște pigmei cărora tu trebuie să le arăți calea, altminteri ar muri cu toții nemîntuiți, și asta nu o poți face decît compătimindu-i din toată inima, dar nu oricum, ci numai după ce mai întîi i-ai disprețuit pînă la capăt, ca pe niște popîndăi orbi agitîndu-se aiurea în lumea asta concretă și sensibilă, o
Sindromul gîndirii abstracte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11099_a_12424]
-
Popoarele care n-au literatură n-au nici trecut, nici viitor. Sunt destui cei care clamează lipsa de valoare a literaturii române. Prin urmare, și inutilitatea conservării, pe o cale sau alta, a patrimoniului literar. Îi invit pe acești sceptici nemântuiți să facă ceea ce am făcut eu, și anume să citească (sau să recitească) literatura română din cele cinci secole care ne despart de „Scrisoarea lui Neacșu” și apoi să-și dea cu părerea. Sunt absolut sigur că se vor convinge
Viața literară la Cluj by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3178_a_4503]
-
Dumnezeu", spune apostolul Pavel). O mostră edificatoare a unui asemenea demers în răspăr îl reprezintă eseul, botezat după o sugestie caragialescă, Domina bona. Întîlnim aici o tentativă de reabilitare a lui Cațavencu, deci a unui personaj ce pare o întruchipare nemîntuită a demagogiei, semidoctismului, turpitudinii, provocator chiar prin acest cumul de defecte pentru inteligența transfiguratoare a Divinului. Jonglînd cu contrariile cu o uluitoare virtuozitate, acesta ajunge la a susține... imposibilul. Prin temerarul amestec de extravaganță și sublim, de neverosimil și idealizare
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]