69 matches
-
șir de cazarme ce se destind pre Dealul Spirei, și ostașii români, intrând și ieșind din acel cartier, ar avea pururea dinaintea lor monumentul care le-ar aminti despre gloriile militare ale patriei. Nici un loc, credem, n-ar fi mai nemerit din punctul de vedere al pioaselor tradițiuni și al efectului moral.“21 Când ne gândim la acest proiect, avem viziunea aspectului marțial pe care l-ar fi avut statuia lui Mihai înălțată deasupra dealului unde se află acum biserica Mihai-Vodă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe sub pat, pe sub masă. M’a cam necăjit chestiunea asta. De dimineață, deși meltemul persista, rece, tăios, am făcut iar plajă în barca de eri, de unde, găsind pe cineva dormind, l-am dat afară du droit du premier occupant. Am nemerit bine : era chiar proprietarul bărcii, care mi-a oferit-o pe toată ziua. Cred că sunt singura care am făcut plaje de la 9½ la 1, cu toată viscoleala de nisip și ascunsul soarelui în nori. Am luat dușul care are
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
M-me du Duffand: Un om care vorbește domol și încet, parcă s-ar plictisi el însuși de ceea ce spune. Domnul-Dumnezeu a făcut pe boieri și pe ciocoi la urmă din niște rămășițe de gloduri și gunoaie. *1 Un nătărău care nemerește o vorbă de haz e ca mârțoaga care sare deodată în două picioare. *1 Nu pot spune nimic de damele din bal, căci nu mă pricep în vopsitorie. *1 Dobitoacele ar fi având noțiuni despre bine și rău. Se vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
el și-ar fi putut lua în căsătorie „vreo nevastă din acel neam”, ambele situații constituind prilejuri de „strecurare în graiul romanilor a vreunui cuvânt de-al băștinașilor”. Această explicație ar avea-o cuvintele stejar, pădure, eleșteu, cărare, grăiesc, privesc, nemeresc (DM, p. 365). De observat însă că elementele autohtone, deși sunt cele mai vechi, nu sunt luate ca parte constitutivă a unei limbi noi. În lipsa imaginii evolutive a limbii, Cantemir grupează elementele dacice la un loc cu celelalte elemente care
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
deschidere”, vgr. ρεο „a curge, a se revărsa”, vsl. ravĭnŭ „neted”, fiind legat etimologic, prin alternanța l/r, de lume, uliță, alb. lumë „gârlă, râu”, lat. villa „câmp, țară”. 4. Cantemir selectează un grup de șapte cuvinte (cărare, grăiesc, heleșteu, nemeresc, pădure, privesc, stejar), pe care le apreciază ca băștinașe. Criteriul de selecție a fost evident acela că ele nu sunt latine și nici nu se putea identifica pentru ele atunci sursa în limbile vecine, cu care latina ar fi venit
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de carieră, aproape nu era diferență tehnică față de activi, cu valențe sporite însă de ordin sufletesc, pentru că eram și mai apropiat de elementul țărănesc copleșitor în armata țării. În jurul datei de 1 mai urma depunerea jurământului de către recruți. M-am nemerit de serviciu pe batalionul de recruți și, în orele serii, surprind un grup de recruți foarte agitat și îngrijorat. Am aflat de la ei și motivul. Era rămas un obicei în armată ca în noaptea premergătoare jurământului „Doamna Militărie” să coboare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mumă-sa Ezavela crăiasa”; „că mumă-sa” - zice cronicarul, țesând despre doamna lui Mihai Viteazul, „den auz unul de la altul așa dovedim”, o veritabilă legendă a „văduvei nurlii” - au fost de la oraș de la Floci; care, fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep, om mare și bogat, de la Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva vreame, zic că au fost umblat cu acea fameae și au îngrecat-o și vrând să saducă gelepul, i-au dat un inel și 100
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
femei (între ele și pe văduve) cu așteptata pildă scripturistică: „O, nebunie nespusă, cum ei singuri strică țara! Că nu s-au suferit cu case bune, cu bucate multe, cu pace, cu cinste de la domnul lor, cu slavă de la toți. Nemeri pre Caiafa tocma în pântece și muri. Deci tâlharul și vinovatul nu să poate ascunde nicăirea, ci vădindu-se păcatul, plată în den vina lui. Așa și ei au umblat cât au umblat grăind pre dracul, păn l-a și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de timp, pe lângă mod și modalitate; aceste forme sunt astfel eliminate diacronic. (8) a. Era vădzuți Trufimu efeseianinul în cetatea cu-rusul (CV.1563-83: 17r) b. Omu-iubire Iulie lu Pavelu făcea, dzise cătră soție ce era merrși prilejire se-i nemerească (CV.1563-83: 42r) c. ce le mai plăcură lor porcii decât mila și bunătatea ce era adus Iisus la ei (CC1.1567: 127r) d. Era el venit cum să gonească dracii afară (CC1.1567: 127r) e. ce nici dinioară nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1929, referitor la o reuniune a Asociației Creștine a Studenților din București 14, proaspătul redactor al "Cuvîntului" rememora începuturile acesteia declarînd: "Noi ne-am angajat în mișcare cu liberă voie, fără ca o constrîngere obiectivă să fi lucrat asupra noastră. Am nemerit, mai curînd, ca orbii calea mîntuirii noastre. Nimic nu era care să ne angajeze prin vreo autoritate spirituală..."15 A mai fost, totuși, ceva cu mult înainte, dacă dăm crezare mărturisirii dintr-un articol dat la iveală peste două săptămîni
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
încolo. Ajuns aici, la această fină observație asupra sportului alb pe care tot Liviu Ornea o face cu câteva zeci de pagini mai încolo, trebuie să accentuez un fapt pe care luciditatea constantă Varietăților conexe l-ar putea lăsa, pe nemerit, în umbră. Exersată mai ales în probleme de geometrie sintetică, mâna lui Liviu Ornea e, filologic vorbind, una de prozator autentic. Tabletele reluate aici și publicate inițial în Observator cultural, în Dilema veche ori în Viața românească vădesc nu o dată
De fapt, un debut by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7906_a_9231]
-
din gările pe unde trecem. Polonezii sunt extrem de amabili cu noi românii, mai ales la vamă și la pașapoarte, unde nu știau cum să fie mai prevenitori față de “pani rumânsky” (doamna română). Drumul de la Varșovia l-am făcut noaptea, când nemerind într-un compartiment de dame, aproape toate având câte un copil mic care se luau la întrecere plângînd și urlând (însă toți drăgălași), se poate lesne închipui de ce fel de odihnă am putut să mă bucur! În fine iată-mă
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
pus de la Domnul. Cerbilor le-ai dat să salte Pre munți cu dealuri nalte, Și iepurilor scăpare Le-ai dat s-aibă supt stînci tare. Luna ai făcut cu rază, Să crească-n vremi și să scază, Și soarele ș-nemerește Apusul ce odihnește” (Ps. 103). Cele două teritorii poetice originale, autobiografia și concretizarea nelimitată, fac din Psaltirea dosofteiană monumentul de bogăție barocă pe care îl admirăm pînă astăzi. Dosoftei nu a fost însă doar un simplu poet, ci un înalt
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
nevînător", deși i-ai însoțit încă din copilărie pe vînătorii de dropii ai Bărăganului, deși ți-l amintești cu duioșie pe "bietul Gheorghe Giantă, cel care, cu o rugină de pușcă pe care orice vînător ar fi azvîrlit-o în gunoi, nemerea mai bine decît altul cu o carabină ghintuită", deși povestești cum ai învățat să dai cu pușca la vreo treisprezece ani, folosind arma scurtă și ușoară primită în dar de la colonelul Enghel și făcînd prăpăd cu ea în vrăbiile de la
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
dintre puținele adevăruri din viața sa publică. Subzistă ceva de gentleman la acest aparatcik odios, un fel de generozitate stranie - generozitatea hoțului care-i îndeamnă și pe alții să se înfrupte din prada lui, conștient c-a obținut-o pe nemerit! Astfel se explică faptul c-a răsplătit cu vârf și îndesat loialitățile, că n-a uitat încurajările aduse în momentele nefaste ale carierei sale. Tot astfel se explică burdușirea instituțiilor publice cu tot felul de bătrânei anchilozați, cu băbuțe care
Amnesty National by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16077_a_17402]
-
Numai ce voi să zic - deschide Neculce o paranteză între bubuituri - dar parcă Dumnezeu i-ar proteja pe oameni cînd sunt în război, că, dintr-o 1000 de sinețe abie să tîmplă de lovește una omu. Că de ar hi nemerit cît focul slobodzie, n-ar fi rămas nici la turci, nici la moscali, omul de poveste. Om de poveste!... Azi, când spunem așa, ne gândim mai întâi la un ins ale cărui calități întrec posibilitățile obișnuite. Mai poate fi și
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
a Istoriei... un narcisism avansat. Arestarea lui pentru cîteva zile ia dimensiunile unui cataclism cosmic. „Zmăul capul cu coada să-și împleticească. Chivotul lui Noe în liman să primejduiască, Porumbul, frundza măslinului cercînd, rătăcească, îndrăpt a să întoarce nu mai nemerească. Acestea, dară, toate, jelind tînguiască, vîlfa Inorogului cu arsuri dorească. Mute-se Arcticul, strămute-se Andarticul, osiia sferească în doaă să frîngă, toată iușorimea în chentru să-mpingă, stihiile toate tocmirea să-și piardză, orînduiala bună în veci nu mai
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
Mălinescu și Bolintineanu. Acest din urmă dedese de față un angajament secret, loat între vro câțva de aici, de sunt acum mai multe luni. Era o faptă necinstită, și Mălinescu a calificat-o astfel. D-aci duel. Bolintineanu n-a nemerit și Mălinescu a slobozit în vânt, zicându-i Bolșintineanuluiț că numai cu o purtare cinstită va șterge acea pată ce și-a făcut. Astfel nu s-a vărsat sânge".1 Tot o acuză de deconspirare a generat premisele unui alt
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
-i alerteze. Altă bucată iscînd semne de întrebare este nuvela Două loturi. "îmi spunea Caragiale - notează Paul Zarifopol - că, în urma unei lungi dezbateri cu niște prieteni, despre noroc și nenoroc, i-a dat în gînd această culme de nenoroc: să nemerești două bilete de loterie cum le-a nemerit domnul Lefter din poveste. Lui Caragiale îi plăcea să imagineze cazuri unde hazardul seamănă a voință răutăcioasă, cînd fatalitatea capătă fizionomie perfidă". Toți exegeții au citit în acest spirit nuvela, fără a
Caragiale „obscur“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7153_a_8478]
-
este nuvela Două loturi. "îmi spunea Caragiale - notează Paul Zarifopol - că, în urma unei lungi dezbateri cu niște prieteni, despre noroc și nenoroc, i-a dat în gînd această culme de nenoroc: să nemerești două bilete de loterie cum le-a nemerit domnul Lefter din poveste. Lui Caragiale îi plăcea să imagineze cazuri unde hazardul seamănă a voință răutăcioasă, cînd fatalitatea capătă fizionomie perfidă". Toți exegeții au citit în acest spirit nuvela, fără a schița o cît de vagă nedumerire, ci doar
Caragiale „obscur“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7153_a_8478]
-
origini e mai mare. Dar prezumpția - omniprezentă în existența mea de atunci și prezentă până și în întrebarea ta de azi! - că acest nume mi-a prins bine implică faptul că am profitat de pe urma lui. Ce anume am obținut pe nemerit? Nota zece? Premiul întâi? Un loc la facultate? Îți dai seama câtă negativitate conține acest enunț - mai ales pentru cineva care chiar crede într-o etică a muncii? Îți dai seama ce nesănătos e un asemenea mediu "ambiant" pentru un
Anamaria Beligan: „La urma urmei, nu suntem decât suma poveștilor noastre. De rest se alege praful.“ by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6828_a_8153]
-
contramanifestații concomitente, prevedere sinonimă cu ipoteza unei perfecte unități de convingeri a participanților la o adunare, dacă nu de-a dreptul cu interdicția de a se formula opinii divergente, Caragiale și-a exprimat, în chip firesc, nedumerirea: Cine știe dacă nemeresc să mă adresez în mulțime cuiva de aceeași părere cu mine; și-n astfel de împrejurări, un om ca mine, care nu înțelege mîndria eroismului civic, trebuie ori să discute cu oameni de aceeași părere, ori și mai bine să
Caragiale în parlament by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14933_a_16258]
-
obiceiele cele rele, cum ar zice Matei 101 {EminescuOpXIII 102} Basarab, și ne-am deșteptat și noi. O lovire de stat de jos în sus n-ar fi pentru cine se pregătește, adică pentru d-voastră, ci pentru cine se nemerește, după cum spune povestea vorbei, că mai știe aiducul nostru ș-altă potecă, nu numai cea bătută de d-voastră. [18 aprilie 1882] O ÎNTÎMPINARE ["ÎN "RĂZBOIUL" D-LUI GR. H. GRANDEA"] În "Războiul" d-lui Gr. H. Grandea citim cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
plămânii mi se mai întindea. Astfel trecurăm prin vreo patru cinci odăi, a cărora temperatură de ce mergea se mai înfierbînta așa de treptat și repede încît în sfârșit începui a crede că cinci mii de ani omul nu și-a nemerit elementul și că adevărata lui preursire și vocație este de a fi fiert sau fript. în sfârșit intrarăm în adevărata baie. Acolo aburii era așa de groși încît la început nu putui să mai zăresc nimic, și căldura era atât
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ai găsit ! Nici cu curu nu s-a uitat la mine, numa bâști la telefon ! Să nu fi fost telefonu, îmi dădea catrafusele - repede-repede. Așa, m-a lăsat baltă, pe întuneric. Și io, mai să-mi rup picioarele pân-să nemeresc fotoliu. Fotoliu de piele- ăl de i-a pleznit pielea și a pus peste el covoare și perne. Fotoliu-n care sta madam Ioaniu... Cât sunt io de namilă, da-n fotoliu ăsta mă simt mică. își întinde picioarele umflate
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]