46 matches
-
atitudinile sau sentimentele oamenilor - de exemplu, de a atribui oamenilor în general sau emit]torului unei propoziții, o atitudine sau un sentiment de aprobare sau dezaprobare a unui anumit act. Acesta se vrea înțeles că o afirmație a unui fapt nemoral, psihologic despre vorbitor sau despre oameni în general - un fapt care ar putea fi descoperit prin observație introspecție raportat]. Astfel, teoria este una naturalistic]. Dar faptul în discuție (care stabilește adev]rul unei judec]ți morale, si este astfel condiția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru ambele risc] mari confuzii. Nedescriptivismul poate fi și el subdivizat. Primele versiuni, în mare parte forme ale emotivismului, erau în mod esențial iraționaliste. Dup] respingerea p]rerii potrivit c]reia judec]țile morale sunt echivalente cu afirmații ale faptelor nemorale (naturalism) și a p]rerii c] acestea sunt sui-generis afirmații despre fapte morale perceptibile prin intuiție sau apel la convingeri (intuiționism), au concluzionat pripit c] cineva nu poate medita asupra problemelor morale; judec]țile morale sunt expresiile atitudinilor iraționale sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cuvine” exist] implicit un principiu care spune c] afirmația se aplic] tuturor situațiilor similare. Această înseamn] c], dac] afirm: „Acest lucru se cuvine s] fie f]cut: dar ar putea exista o situatie exact că aceasta în ceea ce privește propriet]țile ei nemorale, dar în care persoana corespondent], care este exact ca persoana care se cuvine s] fac] acest lucru în aceast] situație, nu se cuvine s]-l fac]”, m] contrazic (Hâre, 1963, pp. 10 și urm.). Ar fi și mai clar dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau doar explică în cadru limitat c] dețin condiții de adev]r și sunt adev]rate sau false, poate fi folosit pentru a pune în lumin] mult disputată întrebare dac] „se cuvine” deriv] din „este” (judec]ți morale din fapte nemorale). Date fiind aceste tr]s]turi ale judec]ților morale, e ușor de înțeles de ce oamenii ar fi crezut c] acestea deriv] din judec]ți descriptive nemorale, fie în mod deductiv cu ajutorul unei definiții naturaliste, fie apelând la un principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
disputată întrebare dac] „se cuvine” deriv] din „este” (judec]ți morale din fapte nemorale). Date fiind aceste tr]s]turi ale judec]ților morale, e ușor de înțeles de ce oamenii ar fi crezut c] acestea deriv] din judec]ți descriptive nemorale, fie în mod deductiv cu ajutorul unei definiții naturaliste, fie apelând la un principiu moral a priori sintetic adoptat prin intuiție. C]ci, cum ar putea spune cineva din Arabia Saudit], este evident c] dac] o soție nu își ascult] soțul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
actuale, dar convingeri și sentimente profunde potrivit c]rora asemenea comportament este cerut - c] îndep]rtarea de acesta este împotriva conștiinței. E ușor de observat cum oamenii devin naturaliști sau intuiționiști și, în ambele cazuri, cred c] niște premise faptice nemorale fac niște concluzii de tip „se cuvine” inevitabile. Prescriptiviștii trebuie s] nege acest lucru, deoarece susțin c] judec]țile morale oblig] vorbitorul la motivații și acțiuni, dar faptele nemorale prin ele însele nu fac acest lucru. De aceea judecată moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau intuiționiști și, în ambele cazuri, cred c] niște premise faptice nemorale fac niște concluzii de tip „se cuvine” inevitabile. Prescriptiviștii trebuie s] nege acest lucru, deoarece susțin c] judec]țile morale oblig] vorbitorul la motivații și acțiuni, dar faptele nemorale prin ele însele nu fac acest lucru. De aceea judecată moral] introduce un element suplimentar în gândire (elementul prescriptiv sau motivațional), care nu exist] în simplă descriere a faptelor. Dar prescriptivistul, dac] ar fi s] câștige, va trebui s] ofere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În regiune întâlnim o vegetație specifică zonei de deal, cu două subzone: a) de păduri, b) de pășuni și fânețe. În zona de pădure predominant este etajul fagului care este întâlnit foarte des în amestec cu alte specii ale pădurii nemorale.( Fig. 9) Datorită temperaturilor se înregistrează pe văi inversiuni de vegetație (uneori fagul coboară mult pe vesant, în timp ce stejarul urcă pe interfluvii). Dintre speciile întâlnite în pădurea nemorală a localității menționez: - carpenul (Carpinus betulus), - stejarul (Qvercus robur), - gorunul (Qvercus petraea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
care este întâlnit foarte des în amestec cu alte specii ale pădurii nemorale.( Fig. 9) Datorită temperaturilor se înregistrează pe văi inversiuni de vegetație (uneori fagul coboară mult pe vesant, în timp ce stejarul urcă pe interfluvii). Dintre speciile întâlnite în pădurea nemorală a localității menționez: - carpenul (Carpinus betulus), - stejarul (Qvercus robur), - gorunul (Qvercus petraea), - plopul (Populus alba), - teiul (Tilio tomentosa și Tilio cordata), - frasinul (Frasinus orientalis), - mărul pădureț (Malus sylvestris), - ciresul păsăresc (Prunus avium), - jugastrul (Acer campestris), - ulmul (Ulmus campestris)- pe cale de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
lor. Configurația rețelei hidrografice și modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor teritorială. Marea Neagră. 4. Biogeografie. Succesiunea zonelor și etajelor de vegetație în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin și etajul alpin). Regionarea biogeografica a României. Protecția și conservarea biodiversității în România. Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri și răspândirea lor
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
lor. Configurația rețelei hidrografice și modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor teritorială. Marea Neagră. 4. Biogeografie. Succesiunea zonelor și etajelor de vegetație în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin și etajul alpin). Regionarea biogeografica a României. Protecția și conservarea biodiversității în România. Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri și răspândirea lor
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
atinge altitudinea de 1.800 m în Carpații Meridionali și Carpații Occidentali și 1.600 m în nordul Carpaților Orientali. La limita inferioară, pajiștile de Festuca rubra se întrepătrund cu cele de Agrostis capillaris, coborând în unele situații până în etajul nemoral la 700-800 m altitudine. Solurile sunt oligobazice sau oligomezobazice, oligomezotrofice, de la moderat până la foarte puternic acide: brune, brune acide, brune feriiluviale, rendzine, litosoluri. Vegetația pajiștilor de Festuca rubra, din cauza pășunatului abuziv și a scăderii fertilității solului, este invadată pe suprafețe
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
păiuș stepic) Răspândire și ecologie. Aceste pajiști sunt reprezentative pentru zonele de stepă și silvostepă din țara noastră. Festuca valesiaca, specie ierboasă edificatoare, este o specie xerofilă, cu mare plasticitate ecologică, care se întinde din zona de stepă până în zona nemorală, și anume în subzona pădurilor de stejar pedunculat (Quercus robur) din Podișul Sucevei și subzona pădurilor de cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto) din Dealurile Vestice și subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) din Podișul Bârladului. Cele mai mari suprafețe
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
slabe-mijlocii, cu o producție de 3,5-6 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 0,4-0,6 UVM/ha. 3.3. Pajiștile de Poa pratensis ssp. angustifolia (firuța) Răspândire și ecologie. Pajiștile de firuță se întâlnesc în zona nemorală din sudul țării, în aria pădurilor de cer și gârniță, la altitudini joase cuprinse între 100-300 m, pe terenuri plane și ușor înclinate. Poa pratensis este o graminee mezofită, cu o valoare furajeră bună și grad ridicat de consumabilitate. Solurile
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
constituită în exclusivitate dintr-un habitat forestier de pădure bătrână caducifoliată, respectiv un arboret de fag, de productivitate superioară cu consistență plină. 2.5.2. Flora și vegetația Din punct de vedere floristic Rezervația Naturală Codrul secular Runc aparține etajului nemoral și se suprapune făgetelor de deal. În prezent nu există un inventar al speciilor existente în cuprinsul rezervației. A fost identificată prezența unei specii endemice, respectiv Cardamine glanduligera. 2.5.3. Fauna Conform fișei de evaluare, au fost identificate: a
PLANUL DE MANAGEMENT din 12 februarie 2016 al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
de 550 mm/an; b) rețeaua hidrografică este bogată, reprezentată de râul Mureș (cu debitul mediu de circa 80 m3/s) și de pârâul Valea Pețelcii (cu regim semipermanet pe aproape întreaga lungime a cursului); c) vegetația forestieră inițială (păduri nemorale) a fost înlocuită cu pajiști secundare xerofile și mezoxerofile valorificate ca fânețe și pășuni; d) soluri cu fertilitate medie (pseudorendzine, brune eu-mezobazice, negre clinohidromorfe și aluviale) utile pentru cultivarea plantelor. Pețelca, sat de agricultori români, a fost atestat documentar, pentru
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
podzolice s-au format în condițiile fitoclimatice ale pădurii de gorun sau ale pădurii în amestec de gorun și fag. Din punct de vedere al vegetației, regiunea satului Enăchești este situată în subetajul gorunetelor, relieful cel mai coborât din cadrul etajului nemoral, fiind constituit dintr-un amestec de quercinee, în special gorun (Quercus petrea) și fag (Fagus sylvatica), alături de carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia tomentosa, T.cordata), frasin (Fraxinus excelsior). Subarboretul este format din alun (Corylus avelana), corn (Cornus mas), soc (Sambucus
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
relief desfășurate pe diferențe de altitudine. O serie de factori locali (petrografici, edafici, antropici), cât și condițiile climatice specifice bazinului , conduc spre diversificarea învelișului vegetal prin apariția de asociații vegetale și formațiuni cu caracter intrazonal. În funcție de acestea distingem: vegetația etajului nemoral, zona pădurilor montane de fag și a pajiștilor montane secundare, păduri colinare de fag și carpen, cât și pajiștile colinare secundare, zona pădurilor de stejar pedunculat în amestec cu carpen, păduri de gorun cu cerete, păduri de gârniță cu cer
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
teritoriul comunei a fost de 40,2 °C la data de 31 august 1938, iar cea minimă a fost de -29,1 °C înregistrată la data de 1 februarie 1939. Vegetația comunei este încadrată în zona de silvostepă și zona nemorală, caracterizându-se prin alternanța dintre păduri și pjiști. În păduri predomină stejarul, jugastrul, fagul, carpenul, arțarul ulmii sau teii, iar dintre plantele ierboase, mai răspândite sunt mărgica, umbra iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
scumpia ("Cotinus coggyria"), mojdreanul ("Fraxinus ornus"), liliacul sălbatic ("Syringa vulgaris"), alunul turcesc ("Corylus colurna"). Vegetația din spațiul Parcului Natural Porțile de Fier este alcătuită din păduri, tufărișuri, pajiști și grupări ruderale. Pădurea domină peisajul general și aparține în majoritate etajului nemoral. Subetajul făgetelor se desfășoară între 500 - 1000 m, în structura pădurilor de fag european ("Fagus sylvatica") se mai întâlnesc fagul tauric ("Fagus taurica"), "Fagus moesica" și fagul oriental ("Fagus orientalis"). Subetajul pădurilor de amestec cu elemente termofile este situat la
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
secundare instalate pe locul fostelor păduri (24%). Urmărind repartiția vegetației distingem clar influența elementelor morfometrice - care imprimă zonalitatea verticală, dar și influența elementelor morfologice (bazinete, microdepresiuni), care produc abateri de la regula generală. Zonal, pe altitudine, regiunea este inclusă în etajul nemoral al pădurilor de foioase cu: etajul pădurilor de fag (Fagus silvatica), etajul pădurilor de stejar (între aceste două etaje se distinge un subetaj de amestec, stejar cu fag), dintre speciile lemnoase mai amintind: Quercus robur, Quercus petraea, Fraxinus excelsior, Ulmus
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]