39 matches
-
de-a [o-]ngreuia prin nefolositoarea mea esistență. Nu crede însă cumc-o fac din impuls propriu. Deja de la al 14-a și pîn' la al 20-lea an* mi-am câștigat pînea singur, într-o viață aventuroasă și plină de nemulțămiri, și am făcut-o aceasta cu deplina conștiință a sacrificiului, iar nu din capriții copilăroase, precum protestam foarte des față cu cunoscuții mei, căci voiam mai iute să trec de-un lucru rău decât de fiul unui om sărac și
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Însă bulgarii o luaseră a nume de rău domnitorului lor, Boris, că-i silise să primească o religie care punea frâu poftei lor de a prăda și dorului lor de răzbunare contra numeroșilor inamici. Boris, neprimind sprijin de la greci contra nemulțămirii manifeste a poporului său, cercă ajutor la împăratul romano-german și la papa, apropiindu-și țara de biserica apuseană, deși tocmai atunci se aflau preoți greci în țară-i. Misionarii, trimiși numaidecât în Bulgaria din partea papei, începură lupta contra bisericei și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
persoana frățîne-său Mohamed din Asia; de acuma-nainte însă spiritul iscoditor al lui Mircea știu să deștepte pe un al doilea rival mai puternic în fratele său Musa, pe care-l pofti cu acest scop dincoace în Europa. Pentru Mircea nemulțămirile provinciilor europene din Turcia contra lui Suleiman nu erau o taină, deci se puse cu tot dinadinsul să înfrîngă cu desăvârșire puterea zguduită a acestui regent, din a cărui apropiere și tendențe de lățire nu putea să răsară decât rău
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nume de rău omagiul prestat regelui Sigismund și de-a căreia putere căta să se teamă cu atât mai mult cu cât mai ușoară era năvălirea în Moldova despre învecinata Podolie, adecă chiar de la granița țării sale. Supărarea Poloniei și nemulțămirile dinlăuntru în contra lui Ștefan Vodă le mai ațâță mai presus de toți un frate mai mic și cel mai primejdios rival al lui, Roman, care și izbuti să puie la cale o răscoală pentru răsturnarea domniei. Ștefan ceru, dar prea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și cu omul toropit, prin fumul burniței. Boierul, tăcut, își întoarse calul și apucă prin pădure, prin răceala pătrunzătoare, prin oftările domoale ale adâncului. Mergea în pas, gânditor, și-și simțea mădularele amorțite. Ș-avea și-n el ca o nemulțămire nedeslușită. Și parcă și de el însuși și de roibul care-l purta de jumătate de zi, ud și flămând, îi era milă. Poate s-ar fi bucurat de focul din vatra chihaiei- dacă n-ar fi avut a veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
că dăm zestre numai cinci sute de lei? —Știe. Dar el mi-a spus numai așa: Am un mire pentru fata ta... —Și nu l-ai întrebat de nume? — Nu l-am întrebat... —Leiba! tu totdeauna faci așa!... strigă cu nemulțămire nevasta. Iar jupitorul își aduse aminte că mâncase o jumătate de scrumbie cu ceapă; și-ndată începu să se învârtă căutând ceva; apoi își răsuci țigara și ieși tropăind ca să se ducă la șfertul lui de vin. După ce plecă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Și tot ce-i în casă eu am ținut, eu am făcut... Am să fiu eu vrednică, de-oi trăi, să muncesc pentru cel ce-a veni... Cum a vrea Dumnezeu și Maica Domnului! Ion Rusu prinse a mormăi cu nemulțămire prin casă, se întoarse în loc cu o privire de mânie spre fiică-sa; dar Tudorița închisese ochii, și pe obrazu-i palid, ca niște dungi albastre, se cunoșteau semnele bătăii trecute. În ziua aceea n-a mai spus nici un cuvânt; a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu ochii din prag. El își puse gluga peste căciulă și porni, lunecând la fiecare pas. Se lăsa la vale, spre adăposturile vitelor, gânditor. Deodată, amintindu-și de ziua de toamnă în care simțise dragostea, se înegură și o mare nemulțămire îl cuprinse. Iarna-i grea pentru oamenii nevoieși, care duc sub pământ viață de cârtiță. Apropiindu-se de vitele lui, văzu pe Faliboga care sta călare lângă șuri și-l aștepta prin ploaie. Da’ aista ce mai vrea? mormăi el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
odihnească. Dacă mâni dimineață nu-i ceață, putem să ne coborâm. Unde? întrebă Culi a doua oară, ridicând glasul. Se uita când la una, când la alta. —Tu, băiete, nu ești în apele tale, îl înfruntă bătrâna, privindu-l cu nemulțămire. Te întreb ce ai, nu răspunzi. Îți vorbim limpede și nu pricepi. Unde putem să ne ducem, decât unde e nevoie? Aici, în pustie, Ana se prăpădește; ți-am spus asta și ieri și alaltăieri. Tu nu vrei să pricepi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Culi, că-i ursul acela pe care îl socotea el al lui. Am văzut ursul, a zis el cătră nana Floarea. —Care urs? tresări ea. —Ursul meu. Când a spus el întăi asta, nana Floarea și-a plecat nasul cu nemulțămire la lucrul ei. Culi râdea. —Mai bine te-ai gândi la altele... îi zise maică-sa. —La care altele? Eu mă gândesc la ale mele, care sunt pădurea și dihăniile. Se poate, dar să nu uiți, Culi, că mai sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
fine gratitudinea implică o datorie din partea obiectului, mulțămirea defel. Mulțămirea e internă, ea e pentru sine însăși - originară, ea este pentru că este. Gratitudinea presupune o datorie, ea esistă pentru că are datoria de-a esista și prin lipsa ei escită o nemulțămire morală. Mulțămirea nu are datorie de-a fi. Lucrul cel mai grat, venitul frumos și sigur a lucrărei de pământ, implică adeseori în sine nemulțămirea cu starea de agricultor, e o stare grată dar nemulțămitoare, pe când cugetarea cea grea a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
datorie, ea esistă pentru că are datoria de-a esista și prin lipsa ei escită o nemulțămire morală. Mulțămirea nu are datorie de-a fi. Lucrul cel mai grat, venitul frumos și sigur a lucrărei de pământ, implică adeseori în sine nemulțămirea cu starea de agricultor, e o stare grată dar nemulțămitoare, pe când cugetarea cea grea a filozofiei, fără a-ți aduce onoare sau bani, se-ntîmplă să te mulțămească pe deplin cu toată ingratitudinea lucrărei. Mulțumire or nemulțumire sunt fenomene psicologice - grat
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
un comisariu pre un țeran venind de la măcelărie cătră casă, l-Întrebă: Ce duce? Țeranul răspunse cu mânie: - Carnea ce o-am cumpărat de la măcelariu! Comisariul, uimit de tonul În carele Îi dedese țeranul răspunsu’ și voind să știe cauza nemulțămirii lui, l-Întrebă mai departe: Nu cumva ar fi carnea prea scumpă!? Observație Uneori, la transcrierea textelor e nevoie de lungi note explicative. Aici sunt doar câteva precizări lingvistice, literare, istorice etc. Bibliografie specială Asan, F.; Gh. Bulgăr; Căplescu, C.
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și alți megiași împregiurași, să facă cercetare și să măsoare moșia cu stânjenul domnesc în lung și în lat pe câte locuri va cere trebuința, să le aleagă părțile și să-i împace, astfel încât să nu mai rămână „pricină de nemulțămire”. Anul următor, banul Petrache Negrea, în calitate de hotarnic, măsoară și hotărnicește giumătate de moșia Umbrăreștii, partia din gios ci esti răzășască astfel: -trăsura întăi (...) la malul Bârladului; -a doua măsurătoare se face „prin Baltă și prin dreptul fântânei lui Guneș” (probabil
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]