2,065 matches
-
aseptic al copilăriei fără griji, iar Giorgi devine o absență obsesivă: "Să te uit aș fi vrut, Giorgi, / să te îngrop în fiecare din oamenii pe care i-am atins, /.../ Aș fi gustat și chinină doar ca să rup vraja asta nenorocită." Studentă într-un București îndepărtat de spațiul natal, cu seminare plictisitoare la facultate, adolescenta nesatisfăcută de propriul corp ("din vampa care te vedeai la 10 ani n-a mai rămas nimic"), "nefericită în amor", cu probleme de socializare și de
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
ca să te simți bine! Și mai mult decât un film despre viața și cariera lui Harvey Peacker, așa cum ar fi riscat să sfârșească în cutiile pentru role de film, American Splendor este un film viu despre viața adevărată, nudă, grea, nenorocită, și cu toate acestea minunată! Și te bucuri să le găsești (non-)eroilor principali o chelie, sau o burtă, sau o pereche de ochelari imposibil de inestetici. Te bucuri, dar nu pentru că toate aceste elemente sunt parte componentă a geografiei
Americanii invadează marile ecrane by Mădălina Roșca () [Corola-journal/Journalistic/12685_a_14010]
-
a istoricilor și criticilor literari, a eseiștilor de formație literară. Care fac și ei ce pot: de la lucruri temeinice, pînă la ierarhizări filosofice după ureche. Eugen Ionescu scria, în anii lui românești, că " Suntem o țară nenorocită de gazetari, cu nenorociți gazetari, care sunt orice: filosofi, savanți, poeți, pictori, magistrați, filfizoni etc... etc...". Din vina filosofilor români și a specialiștilor români în filosofie, care, crezîndu-se proiectați direct pe cerul înstelat al universalității, nu își asumă filosofia românească, criticul literar de la noi
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
date, a prescripțiilor de tot felul ce decurg dintr-însa, nu-și arogă un limbaj zguduitor, apocaliptic și nici unul plebeian, ci se slujește de elementele culturii persiflate. E o rebeliune paradoxal civilizată, protocolară: "Nu-i a bine, o, nu,/ bătrîn nenorocit, vai de tine,/ ca un Demostene cu piatra uitată-n gură,/ ai ajuns, iată, să scuipi/ nisip și sînge.// Și vîntul, zburdalnicul și neînțeleptul,/ începînd să vorbească, de la o vreme,/ numai în aforisme.// Ce de marmură, ce de ceramică,/ ce
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
pentru soțiile de tenori și fotbaliști pe care tot el îi tunde și îi bărbierește ziua; confesor și prieten de nădejde al tuturor, este ,cel mai bun prieten al omului" și scrie o carte fundamentală, Vademecum pentru frizeri; avînd ,obiceiul nenorocit de a complica lucrurile" a ratat o dragoste misterioasă în care acum nu prea mai crede (,Iubirea?/ O vorbă de dînșii inventată./ De fotbaliști./ De tenori.") dar căreia îi închină gîndurile și fanteziile sale cinematografice fără speranță; are un dulap
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
care cercetătoarea se ocupă nu sînt dintre cele ,bătute". Sînt păreri șocante pentru vremea lor, ieșite mai degrabă din niște intuiții cu stofă de epifanii decît din însăilări de argumente. Oamenii sînt, în teoria Simonei Weil, creația unui Dumnezeu narcisiac. Nenorociți, adică deplin goliți de ei înșiși, ajung, de-abia atunci, vasele de sticlă subțire ,prin care trece Iubirea divină a lui Dumnezeu pentru el însuși". Între cele două foițe ale aceluiași Tată stă necesitatea, cea care le mișcă necontenit pe
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
prezenta faptele, pe scurt, ca să nu plictisesc. Miercuri, 20 aprilie a.c. citeam Ziua, în care spiritualul caricaturist al gazetei semna pe prima pagină dialogul a doi bătrâni amărâți. El, interesându-se, febril: Habemus papa? (păpică, săracul). Ea, (săltând o tigaie nenorocită din care iese un fum negru): Deocamdată, nu. (S-o crezi tu!)... De caricatură, m-am amuzat cât m-am amuzat, în timp ce domnul Sache, aflându-se lângă mine, pufnea în culmea indignării... Că nu trebuie să fii cine știe ce latinist, să
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
era frică de nimeni afară de Dumnezeu. O energie uimitoare îi armoniza făptura, fără să introducă în feminitate notele de șarjă, zvîcnetul ascunzișurilor sau consecvența rigidă proprii unor Doamna Chiajna, Vitoria Lipan ori Lady Macbeth". Detaliu relevant, "era prietena multor anonimi nenorociți", neezitînd a sări "în ajutor tuturor", fiecare fiind "cel dintîi și nimeni cel din urmă". Un alt semianonim introdus în paginile samaritene de care ne ocupăm este Mihai Niculescu, poet trăitor în Anglia, "om al distilării gîndurilor, dar solar", care
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
întîmplătoare și privată a persoanei mele întîmplătoare și private povestește o parte importantă și necunoscută a istoriei germane și a istoriei europene”. Într-adevăr! În filigranul unei vieți ca oricare alta, autorul descifrează modul în care o suită de întîmplări nenorocite s-au angrenat, aparent întîmplător, unele într-altele, pentru a duce la tragedia celui de al doilea război mondial. Sebastian Haffner este insignifiant - sau mai degrabă tipic - în ceea ce privește existența socială: elev de familie bună, student care se distrează, tînăr jurist
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
bine și de rău. Dacă el fusese azvârlit pe tărâmul răului, de ce să nu fie aduși și alții în același loc?!... A început să facă rău, după răul nemăsurat care i se făcuse lui când fusese trimis în școala asta nenorocită, unde fusese agățat, confiscat de servicii! Dacă tot i se stricase viața, atunci ce mai conta?! Fie, să domnească împărăția răului! Iar răul e ca bulgărele de zăpadă, crește, devine avalanșă, e de neoprit. E de ajuns să te apropii
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
Tu ce mai faci și cum te descurci în viața de astăzi? Aș vrea să aud că nu ai de nimic a te plânge, cel puțin din punct de vedere personal, căci greutățile de trai de astăzi din cauza acestei inflații nenorocite sunt un rău comun, cari nu te ating mai tare decât întreaga societate. Trebue însă să ne păstrăm calmul și curajul, o să mai vină odată și vremuri mai bune! Cert este că toți am devenit oameni săraci, temeliile au fost
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
bucure Israel de Cel ce l-a făcut, Să se veselească fiii Sionului de împăratul lor ! Să laude Numele Lui cu jocuri, Să-L laude cu toba și harfa ! Căci Domnul are plăcere de poporul Său Și slăvește pe cei nenorociți mântuindu-i<footnote Psalmul 149, versetele 1-4. footnote>
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
o siguranță, de o acumulare de bogăție și de o libertate politică mai mare decât în orice moment în cei 1.000 de ani de istorie. În ultimul sfert de secol, România a trecut de la stadiul uneia dintre cele mai nenorocite și mai asuprite națiuni captive ale Blocului Sovietic la democrația cea mai de succes din Balcani. PIB-ul a crescut cu 150%. A atras peste 170 de miliarde de dolari în investiții străine. A atins una dintre cele mai rapide
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
Oamenii se îmbolnăvesc pe ruptelea. Cel mai greu tribut îl dau însă fumătorii. Ei se îmbolnăvesc cel mai ușor de arterite: grad unu, grad doi, grad trei și, în sfârșit grad patru care-i și ultimul gradat din plutonul celor nenorociți... Inițial, boala asta pare cumva de "suprafață", superficială. Adică de nebăgat în seamă. Te dor picioarele. Și dacă te dor, ce? Rabzi și boala se agravează și mai mult. Mergi mai puțin și mergi mai încet. Nu-i dai importanță
Civilii dau buzna la Spitalul Militar by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/12216_a_13541]
-
pe hărtie construcțiile teoretice care ăi vor aduce celebritatea. Jurnalul optează pentru sinceritatea totală, mărturisind la fiecare pagină insatisfacțiile de diferite ordine, angoasele, presimțirea morții, totul sub o formă de-a dreptul literară. Iată vibrația primăverii, mai puternică decăt mersul nenorocit al istoriei: "Zi magnifică. Un cer lichid, de un intens albastru, așa cum Lisabona nu-l mai are după venirea primăverii, un soare fierbinte, un văzduh proaspăt, încă ascetic, fără esențe vegetale prea tari; au înflorit primii arbuști în parcul Eduard
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
odăii în care-ai murit. Întredeschisă-i și-acum. Pe acolo îți va fi zburat sufletul. Dar să aibă oare, sufletul, ca să iasă, nevoie de geometrie? Poate, vai, că nu are. Ca Demostene Nu-i a bine, o, nu, bătrîn nenorocit, vai de tine, ca un Demostene, cu piatra uitată-n gură, ai ajuns, iată, să scuipi nisip și sînge. Și vîntul, zburdalnicul și neînțeleptul, începînd să vorbească, de la o vreme, numai în aforisme. Ce de marmură, ce de ceramică, ce
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14649_a_15974]
-
lumii te îneci într-un pahar de apă - apă de izvor, nici măcar otravă - și-ți fuge pământul de sub picioare când odată cuvântul era a cincea putere... XLVII. Pasărea rară Puțin mai trebuie ca să ajungi la punctul mort al lumii - lume nenorocită, păcătoasă - când vei muri de sabie ori de plictis, pe neașteptate liniștită, în goana ei. n (Din Colla gonna a corolla/ E le gambe a ciambella - Il canzoniere romano)
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
după ce arde pielea de porc, ca să-i rămînă doar bărbatul nopților fierbinți, și acesta o părăsește, cum pe atunci adăposturi pentru femei singure însărcinate nu existau, n-are altă soluție decît să-și ia cîmpii: , Ea, văzîndu-se acum așa de nenorocită și horopsită, ce să facă și încotro s-apuce? Să se ducă la părinți? Se temea de asprimea tată-său și de șugubața defăimare a oamenilor. Să rămîie pe loc? Nu avea cele trebuitoare și-i era lehamite de mustrările
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
un extraordinar portret, făcut din linii frânte, dar, în mod curios, armonios ca întreg pictural: "Soția mea mă definește, ea fiind o deșteaptă ŤGaițăť olteancă, eu transcriu părerea ei despre mine: ŤAi fi, îmi spune Lizi, un fel de scriitor nenorocit ce debutezi mereu (fără succes), un socialist fără ideologie și program, un creștin fără confesiune, un filosof fără �sistemă' și memorie, un semicetățean tolerat, transilvan refuzat la Cluj, dar neasimilat în Oltenia, un biet român austro-ungar, un filorus antistalinist, un
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
palat. Ferdinand îl considera un gentleman. Au fost alegeri. De astă dată, excepțional de libere. Partidul averescan a ieșit cu o majoritate zdrobitoare, și... sinceră. Acum, îi spunea generalul iubitei sale, Lise Soutzo... "trebuie să fac totul pentru acest popor nenorocit." Dar am nevoie de oameni noi. Mais voyons, Sacha... Conversația avea loc în franțuzește. Nu există la noi așa ceva... toți românii sunt niște Cațavenci! răspundea generalul. Și totuși nu cred că sunt șperțar sau afacerist! etc. etc. Mama lui Averescu
File de istorie (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10599_a_11924]
-
el și l-a scos din rai. A fost predat deci iubirii de sine și voilor sale, ca să-și zdrobească oasele sale, ca să învețe să nu se bizuie pe sine, ci să asculte de porunca lui Dumnezeu, ca aceste urmări nenorocite ale neascultării lui să-l învețe odihna ascultării<footnote Ava Dorotei, Diferite învățături de suflet folositoare, cap. 8, în Filocalia..., vol. IX, p. 484. footnote>. Observând atitudinea oamenilor, Creatorul îi izgonește din rai să petreacă pe acest pământ ca niște
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
el și l-a scos din rai. A fost predat deci iubirii de sine și voilor sale, ca să-și zdrobească oasele sale, ca să învețe să nu se bizuie pe sine, ci să asculte de porunca lui Dumnezeu, ca aceste urmări nenorocite ale neascultării lui să-l învețe odihna ascultării, cum zice prin proorocul: << Te va învăța pe tine, neascultarea Ta>> (Ieremia 2, 19)<footnote Ava Dorotei, Diferite învățături de suflet folositoare, cap. 8, în Filocalia..., vol. IX, p. 484. footnote>. VI
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
naturale și să o iubim măcar câte-un pic pe Pandora care ne lăsase fără nici o speranță. Drept care zice și prietenul Haralampy: - Mă, bădițule, era Pandorica pământeanca cea mai faină? Era. Și-atunci? Dragilor, întrebarea e: dacă, pe lângă cutia aceea nenorocită, parșivii ăia de zei i-ar fi dat și un televizor, mai umbla ea la capacul cutiei? Pe naiba! Ar fi privit la Etno Tv, plângând ascultân-du-l pe vreun Ady de la Lehliu-Gară, sau luminân-du-se mintal la "Minutele 0 și '91
Pandora și televizorul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10085_a_11410]
-
Lucian Blaga, pe o cale care a însemnat, în fapt, devenirea României spirituale moderne. Așa, ni se înfățișează un Agârbiceanu legat deopotrivă de epicul și liricul transilvănean, cu eroi triști, mâncați de necazuri, copleșiți de cotidianul gri al unei existențe nenorocite, dar blânzi și chiar generoși uneori, pe calea morții lente spre care pășesc implacabil. Așa, ni se explică un Pavel Dan care parcă ridică-n lună streșinile transilvane, cu eroi epopeici și atât de naturali în același timp, sau un
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
diligența și poștalionul. Doctorul englez W. McMichael, care a călătorit pe meleagurile noastre în anii 1817-1818, scria că surugiul, grăbit să ajungă la han înainte de căderea nopții, „mâna caii, cu cuvinte care ne făceau să ne uităm îngroziți la starea nenorocitelor noastre briște“; în zadar, l-a rugat „să meargă încetinel“, pentru că el, abia s-a înduplecat „să lase caii la micul galop“. Nicolae Iorga („Istoria românilor prin călătorii“) îl citează pe scriitorul francez Stanislas Bellanger, care, călătorind mai târziu (1836
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]