351 matches
-
o secure de umbră subțire spintecă fără milă șuvoiul de vise străluminarea lui pieritoare nici un înger n'a stat pavăză pierzătoarelor treceri pe fruntea înrourată de zorii de ziuă străluce frunza uitării Sub luna neagră prin strâmtorile timpului la apa nenumită vin strigoaiele să se scalde în farmece tulburi în bătaia lunii negre aripate de spaimă cad păsări sinucigașe să acopere umerii și să învăluie sânii strigoaielor din spatele nevăzutului lilith își bucură ochiul de floarea adâncă a vrăjilor și soarbe aburul
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
prin care scrierea, textualitatea convertesc realitatea în urmă. Desigur, pentru a înțelege modul de funcționare a acestui mecanism se cere o cunoaștere, oricât de sumară, a câtorva amănunte de ordin biografic. În text poetul vorbește despre vizita într-un oraș nenumit, prilej cu care își amintește de mama sa, cu care mai fusese odată acolo, în copilărie, pe vremea când fratele lui mai mare Emil Ivănescu, mai trăia. Ceea ce surprinde aici este renunțarea la orice fel de poeticitate manifestă - nici măcar (auto
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
unei singure poezii, sau chiar a două, trei poeme mai ample. Aceste spații sunt străbătute și de alte personaje, cel puțin tot la fel de ieșite din comun. Este vorba de încântătorii prieteni ai "eroului": misterioase femei și zeițe prietene (de la zeița nenumită a unei după-amiezi însorite de iarnă, cu păr de aur vechi, la bruna rowena, la tânăra nefa); animale ciudate, cel mai adesea pisici cu multă personalitate (ca theobald, motanul cu virtuți terapeutice, care știe să alunge supărarea), dar și un
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
că ochii mei văd Ceea ce mărturisim întru credință. înger Dar numai din exteriorul lumii Primesc privirea ta ca pe un vis Nu ești nici pe pământ cu mine Nici în visul meu care se naște Deasupra pământului Tu vii din nenumit spațiu și timp Căci tu ești solul prin care Stăpânul tău poate ar voi să coboare de la Cer Cuvântul Lui.
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
Internet. Polemicile au grade mai mari sau mai mici de importanță pentru mine. Nu prea știu cine sînt mulți dintre combatanți și de ce stîrnesc o vehemență atît de mare, pentru că la voi există obiceiul enervant de a comenta diverse lucruri nenumite. Citesc cîteodata un întreg articol de ironii fine și atacuri șlefuite dar nu am nici o idee care sînt crimele originare. Polemicile în care am avut și am un interes sînt cele dintre autohtoniști și cosmopoliți, dintre tradiționaliști și așa-zișii
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
-i pot menționa aici (Bogdan Lefter n-a fost doctorandul meu, m-am numărat însă printre referenții săi oficiali, așa cum s-a întîmplat și cu Gabriela Duda, Adriana Babeți, Carmen Mușat, Magda Jeanrenaud, Caius Dobrescu etc.). Toți cei numiți și nenumiți, dar aparținînd aceleiași "găști" a spiritelor afine mie, echilibrați, rezonabili, cu spirit critic, umor, vocație pedagogică, mari cititori, dar nu "ficționari", care excelează de obicei în cercetare, istorie literară sau profesorat, mi-au pus infinit mai puține probleme de acomodare
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
Brill, 1964; ultima a fost folosită și la prezenta notă. footnote>. Mireasa, înconjurată de noaptea divină, îl caută pe Cel ascuns în întuneric (181.13-14). Spusa miresei: „L-am chemat, dar nu m-a auzit” înseamnă că iubitul este de nenumit. Oare cum poate, se întreabă marele Capadocian, Cel care este deasupra a oricărui nume (Filip. 2, 9) să fie descoperit printr-un nume?”<footnote Referire la Filip. 2, 9 în privința imposibilității denumirii lui Dumnezeu și în Contra Eunomium (CE) 1.683
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Giarmata. Se poate să călătoriți în Spațiul Schengen și mai repede. Dl U.A. , Timișoara. 1. Într-adevăr, deși contractul de întreținere este adesea întâlnit în practică, el nu beneficiază de o reglementare juridică specială, încadrându-se în categoria contractelor nenumite, fiind guvernat de regulile generale aplicabile în materie. 2. Întreținătorului îi revine obligația de a asigura prestarea întreținerii, care este în esență o obligație de a face ce se execută zi cu zi. Practic, întreținătorul trebuie să vă asigure toate
Agenda2004-17-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282336_a_283665]
-
întrece pe cavalerul sacrificat, decît la capitolul considerației de sine în derivă astrala. O derivă ilustrata antologabil în editorialul prin care, la sfîrșitul anului trecut, direcția revistei își anunță falimentul, fără a-l numi ca atare. Ba chiar pretinzînd că nenumitul faliment vine după un miracol: "un miracol care n-a durat trei zile, ci nouă ani". Recte din 1990, cînd, în loc să intre pe o nouă orbită, publicația fondată de Victor Iliu, fără îndreptățire rebotezata Noul Cinema, a fost coborîta mult
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
răbdare). Cum aș putea să închei pentru a-mi păstra intacte bucuriile, dar relativismul care mă face, mereu, atât de vulnerabilă? Cu o frază rostita de prezentatoarea galei (Alină Bottez): "...să nu uităm că și printre cei care au rămas nenumiți se află cu siguranta mulți pe care îi așteaptă un șir lung de reușite". P.S. Au rămas în afara cuvintelor scrise mai mulți organizatori, mai mulți sponsori, multi pianiști acompaniatori fără de care concursul nu s-ar fi putut desfășura în condițiile
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
ale aderării la Uniunea Europeană, pentru a se complace în băltirea în certuri electoraliste lipsite de orizont. După știința Cronicarului, e prima oară cînd un editorialist judecă astfel clasa politică din România. Dar nu e deloc sigur că cei vizați dar nenumiți vor înțelege avertismentul lansat de directorul Evenimentului zilei. * Care e superioritatea de drept a cheliilor? La această întrebare încearcă să răspundă Romulus Rusan în tableta lui din ROMÂNIA LIBERĂ. Dar nu ocupîndu-se despre chelii, pur și simplu, ci scriind despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
personaje importante, și într-un fel chiar care este cel mai important dintre toate, cel suficient de autodeterminat încît să nu necesite prezenta însuflețitoare a povestitorului. În măsura în care cartea nu oferă un raspuns cert, ambiguitatea e esențială: căci acest al treilea nenumit este, cred eu, însăși vocea narativa, așa cum s-a modificat ea în întîlnirile cu toate celelalte personaje. De fapt, de la începutul românului cel ce scrie avertizează că folosirea persoanei întîi e o simplă convenție: "Dacă mie însumi îmi spun eu
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
de amor ca să dreagă situația." * O surpriză: în afară de un fragment de român de D.R. Popescu, revista cuprinde și versuri de George Bălăită. Indignatio facit versus... Poemele lui George Bălăită sunt pamflete (cu cheie?) aruncate în fața unui adversar probabil real, dar nenumit, cu vehemență cu care funcționarii din SUA aruncă săgeți în posterul care îl reprezintă pe șeful lor: "Că soarele și luna fără cusur/ Este ură cu care acest jălbar de elită/ Și-a scris cărțile sale/ / Mii de pagini, tomuri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
creației, copleșind aproape ăntreg universul suferințelor și pedepselor din Noduri și semne (1982). anca din Oul și sfera (1967) peste poemele stănesciene ăncepe să coboare o aură melancolica, apar stări necunoscute până atunci: regretul, greață, presentimentul morții, tristețea unei ănfrângeri nenumite; o vagă atmosferă crepusculara ănvăluie extraordinare poezii, de o arhitectură desăvârșită. Semnele acestei oboseli existențiale prefigurând o "schimbare la fața" a liricii sale sunt vizibile și an Necuvintele (1969) și an dulcele stil clasic (1970), ăn care se dezvoltă sugestii
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
se va ruga pentru mine vreodată?(...)a" (pp. 281-282). Ajungînd la dificilul pasaj privitor la suferință copiilor a incriminata de Ivan -, Paulin Lecca amestecă planurile, punînd iarăși semnul egalității între literatura și viața, căutînd justificări în Viețile Sfinților sau în nenumite lucrări apocrife. Concluziile sale uimesc prin neadecvare: "Cei ce au cugetul lui Hristos știu prea bine că, prin această, boierul scare poruncise sfîșierea unui prunc de către cîinit i-a făcut copilului, chiar nevrând (sic!), cel mai mare bine sadica l-
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
pe care a lăsato cititorilor neatenți, Daniel-Cristea Enache nu i-a dat nici o replică, preferând să pozeze, un pic populist, în apărătorul unor redute de nimeni atacate de fapt. Țin să spun din capul locului că mă număr printre țintele nenumite (dar destul de limpede sugerate) de Paul Cernat. Cel puțin dacă înțeleg eu bine sensul sintagmei „cronică generalistă”. Care ar acoperi, deduc, atât „cronica literară” (rubrică al cărei titular sunt din vara lui 2007), cât și alte rubrici, de mai mare
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
identificat toate republicările ulterioare, nu numai că au fost compulsate manuscrisele din arhiva Călinescu de la Biblioteca Academiei și din alte arhive, multe punând probleme de descifrare și de interpretare, dar textele au fost adnotate, variantele menționate, identificate textele citate și nenumite, iar totul încununat cu un indice general de nume care va facilita utilizarea acestui uriaș corpus de publicații care, în mare parte, nu și-a pierdut actualitatea: nu atât pentru judecățile în sine, rezumate în marile sale sinteze, cât pentru
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
delicatețe a nuanțelor, nostalgice sau jucăușe, a fost evidențiată și de montarea lui Miriam Răducanu. Dar această fluiditate poate înșela la prima vedere, căci ideile sunt de adâncime: de la căutarea lui Adonai în Alegorie, unul dintre numele date lui Dumnezeu, nenumit niciodată direct în mozaism, până la supliciul lui Ioan Vodă sfâșiat de cămile, în Bocetul lui Ioan Vodă, Armanul, sau în visul-coșmar al ciobanului mioritic, în Alei! Miriam Răducanu a prins foarte bine tocmai acest balans între patetic și jucăuș. A
Mai există oaze de frumusețe by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2439_a_3764]
-
spor unde imaginile se derulează cu repeziciune, alterând fixitatea. Am abandonat tot ce se putea abandona: forța, accelerația, greutatea. Și totul pentru-a mă rezema pe mine, cel de acum, de un posibil viitor. De a-mi pipăi adevărata ființă, nenumitul destin. Am aruncat peste bord tot ce mă-ngreuna, funia ce mă spânzura, ca să revin cu viteză uluitoare în vuiet eteric de spin. IX Pentru a mă regăsi, am căzut din boltă în boltă. Am rătăcit din miez în miez
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
cu morcov. Dintre acești critici este dl. Perpessicius, care, îl rugăm să ne creadă, n-a înțeles din cartea noastră nimic, absolut nimic." Reflecțiile pe marginea Scrinului negru răspund punct cu punct, mimând răbdarea, causticelor obiecții ale lui Marin Preda, nenumit însă. Folosește Dragavei la o sindrofie - din neglijența autorului - un serviciu de masă care aparținea muzeului? "Nicidecum. E vorba de un pahar Lalique al sufrageriei muzeului, destinată provizoriu, până la terminarea Palatului cultural, prânzurilor oferite oaspeților..." Tot astfel, un bun ochitor
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
decît viața?", se întreabă, retoric, autoarea, dînd o definiție, prin ricoșeu, conduitei exemplare a Antigonei și, în general, oricărui act de eroism, curajului de a lua atitudine, de a ignora constrîngerile exterioare în numele "a ceva ce nu se vede, ceva nenumit, ceva inexprimabil(...), căruia unii îi zic ideal, alții conștiință; unii sminteală, alții rătăcire; unii orgoliu, alții delir; unii misionarism, alții manie" după fericita formulare a lui N. Steinhardt, din articolul său Antigona agonistă. Ileana Mălăncioiu - Vina tragică: tragicii greci, Shakespeare
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
diderotiană. Altfel spus: pe alocuri, protagonistul său e un Diderot neconvingător. Spre deosebire de textele lui Denis Diderot însuși, care respiră dialog și ignoră total epicul, romanul lui Bradbury are un context narativ cu evidente nuanțe autobiografice: un romancier englez, care rămîne nenumit, un fel de fan Diderot al zilelor noastre, află de prezența acestuia la Sankt Petersburg și se hotărăște să se îmbarce și el într-o călătorie pe Marea Baltică pentru marea întîlnire a vieții sale. O întîlnire simbolică, pentru că ea se
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
acest voiaj inițiatic, englezul e însoțit de alți fani, membri ai unui așa-numit "Proiect Diderot", cu care, evident, conversează. Numai că spre deosebire de spiritualul, electrizantul Diderot (și ca filozof, dar chiar și ca personaj în romanul lui Bradbury), acest protagonist nenumit e un ins blazat, copleșit de un fel de oboseală nu a vîrstei sale individuale, cît a timpului în care trăiește. În plan contemporan, acțiunea e plasată la începutul anilor '90, într-o Rusie guvernată de Boris Elțîn. Ca și
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
de toate prin impecabila ei simplitate, printr-un fel de minimalism narativ: foarte puține personaje, nici unul purtînd un nume, un univers recreat în liniile sale cele mai generale - un munte sau o vale, Pămîntul sau o planetă solitară neștiută și nenumită - și o mică făptură, nici copil în sensul propriu, dar nici adult, hălăduind prin cosmos în căutare de prieteni, de afecțiune, de protecție. Antoine de Saint-Exupery apelează la un gen aparte de fantastic, lipsit de grandoare și aproape trist, pe
Parabola micului prinț by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16515_a_17840]
-
Sfînta Margareta, prizonierul ce poartă o mască - prin urmare, este dublu invizibil - lansează, din spatele zidurilor, un mesaj. Scrijelit pe o tipsie de argint, care brăzdează cerul mohorît. Comparația fenomenului cu o cometă e atît de evidentă încît poate chiar rămîne nenumită. Tragediei din familia regală i se pune astfel capăt pentru totdeauna. Sau poate că nu. Fiindcă părăsește contingentul și se proiectează, cosmic, într-un mit. Mitul cometei. Sortit să devină o poveste, spusă de un pescar: Într-o zi, un
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]