228 matches
-
amplificat prin repetare cu ambele mâini, una în prelungirea celeilalte) e atestat în literatura universală într-un celebru pasaj din Rabelais, descriind înfruntarea dintre Panurge și englezul Thaumaste. Termenul românesc tiflă este, așa cum arată toate dicționarele noastre, un împrumut din neogreacă; sensul de bază al cuvântului grecesc τυϕλα este însă „orbire” și legătura semantică dintre cuvânt și etimonul său nu este deloc transparentă; dicționarul lui Tiktin explică totuși că gestul era însoțit în grecește de o formulă-imprecație care invoca orbirea. Acest
Tifla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5797_a_7122]
-
VIII, partea 1, litera P, p-păzui, 1972), ilustrează ipostaza sa de adjectiv, în îmbinări de genul: înfricoșare panică (I. Văcărescu), spaimă panică (Gh. Asachi, N. Bălcescu), teroare panică (I. Negulici) etc. Dicționarul indică o etimologie dublă a cuvântului românesc: din neogreacă și din franceză. În secolul al XX-lea, cuvântul a circulat aproape exclusiv ca substantiv feminin, adesea cu o notă ironic depreciativă, determinată de natura irațională a stării psihologice („spaimă subită și violentă, în general neîntemeiată și având de obicei
A se panica by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5811_a_7136]
-
luat astăzi; trece printre oameni, nu-i atinge și se duce în pustiu. Ah, când o s-ajung! Gândul încă dura, și un râs izbucni în urma lui; se întoarse speriat; un râs fără gură învolbura văzduhul, șuierător, răuvoitor, potrivnic. Traducere din neogreacă de Ion Diaconescu (În curs de apariție la Editura Humanitas Fiction, în Colecția „Raftul Denisei”, coordonată de Denisa Comănescu)
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
într-un ceas mai blând. Dar ce să fac? Cu drag, Didi [Doamnei Tanți V. Cotovu, Bulevardul Brătianu, nr. 25, București]. Note Originalele acestor epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Pat - regionalism, provine din neogreacă. 2. Sandra Cotovu - Jocuri de apă (Fragment) în Viața Românească, 30, nr. 3, martie 1938, pag. 20-31. 3. Margareta Gavrilescu, sora scriitoarei. 4. I.D. Suchianu (1895-1985), eseist, publicist, traducător și memorialist. 5. El îl reprezintă pe G. Topîrceanu, pentru care
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
Grete Tartler Nikos Kazantzakis. Jurnal de călătorie. Italia, Egipt, Sinai, Ierusalim, Cipru, Moreea. Traducere din neogreacă de Ion Diaconescu. Editura Humanitas 2013. Neliniștit, într-o perpetuă căutare de experienț e, dar și de echilibru interior, refuzându-se pe sine - căci, spunea el, nu e mai mare păcat decât să fii mulțumit de tine - Kazantzakis a scris
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
moșia Miclești, lângă Vaslui, ca fiu al unui boier, Gavril, originar din Peloponez. A studiat istoria, teologia și filosofia la Școala Patriarhiei din Constantinopole cu profesori vestiți ca Gabriel Vlasios și Ion Cariofilis, învățând limbile: latină, elenă, slavonă, turcă și neogreacă. A fost pedepsit, pentru uneltire împotriva domniei, cu tăierea nasului. Faima lui europeană i-a venit de la misiunea încredințată în 1675 de țarul Alexei Mihailovici de a conduce o importantă solie în China, soldată pe plan diplomatic, literar și științific
Agenda2005-48-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284434_a_285763]
-
Veronica Ivanov: Doamnă Elena Lazăr, ce ne puteți spune despre editura pe care o conduceți? Elena Lazăr: Editura Omonia a fost înființată în 1991, inițial cu scopul de a tipări traducerile pe care le făcusem eu, între timp, din literatura neogreacă. Am început cu o carte... și anul acesta, când se împlinesc 24 de ani de activitate, sunt 155 de cărți tipărite și publicate, unele dintre ele sunt epuizate, și chiar au avut și ediția a doua, pentru câteva pregătim chiar
Interviu cu doamna Elena Lazar, „Ambasadoarea Elenismului în România”. [Corola-blog/BlogPost/92349_a_93641]
-
Traducători sunt... dar nu suntem în concurență... suntem doi colegi plecați de la Editura Științifică și Enciclopedică, care am fondat edituri. Editura Meronia, fondată în 1994, are colecția „Biblioteca de Literatură Cipriotă”, la care dau, desigur, o mână de ajutor. Literatură neogreacă se publică mult în România... spre exemplu, Editura Humanitas a inițiat un nou proiect - acum se retraduc toate operele lui Nikos Kazantzakis (1883 - 1957). Toate romanele care la noi au apărut în anii 1960 și se publicau și se vindeau
Interviu cu doamna Elena Lazar, „Ambasadoarea Elenismului în România”. [Corola-blog/BlogPost/92349_a_93641]
-
alta. În afară de acest impresionant eseu creștin, el s-a manifestat și ca un apreciat specialist în politologie, istorie, pedagogie (autor al unui frumos Abecedar), autor de eseuri (Arca lui Noe, Oameni și aspecte din istoria aromânilor, Contribuția aromânilor în literatura neogreacă ș.a.). Cărțile lui din domeniul politologiei au avut, chiar de la bun început, un succes extraordinar la public. Ele au rămas până astăzi indispensabile opere de referință, Printre ele, GALERIA OAMENILOR POLITICI (1935) - o dioramă sui-generis, cu mari personalități, cu inedite
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
Xanti și Perithorios � Alexie de Nicea � Ieroteos de Nafpaktos și Sfântul Vlasie � Vasile de Elassona � Nicolae de Ftiotidos � Hrisostom de Gytheiou și Oitylou � Ignatie de Dimitriada și Almyrou � Chiril de Thessaliotidos și Fanariofersalon Secretarul Sinodului:� Arhim. Chiril Misiakoulis Traducere din neogreacă: Florin Cătălin Ghiț Sursa: Enciclica Sinodului Permanent al Bisericii Greciei are numărul 2894 și poartă titlul „Considerații teologice referitoare la criza economică” (în original: Θεο� ογικ θεώρηση τς οκονομμικς κρίσεως). Ajungând acum, la finalul acestui material, în încheiere așadar, ce
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
convențional). Tema este cu atât mai provocatoare cu cât cel care o tratează vine dintr-un spațiu în care se utilizează în cult o limbă care nu mai este inteligibilă omului de pe stradă (greaca slujbelor este străină vorbitorului obișnuit de neogreacă). Asta pe de o parte, în vreme ce pe de cealaltă parte avem întreaga problematică filosofică a limbii, căreia autorul nostru vrea să-i găsească un răspuns în teologie. Din păcate întâlnirea cu textul propriu-zis este mult îngreunată de formulări eșuate ale
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
autorul nostru vrea să-i găsească un răspuns în teologie. Din păcate întâlnirea cu textul propriu-zis este mult îngreunată de formulări eșuate ale traducătorului („epicleza, de către preot, a Sfântului Duh", p.30) și de opțiunea acestuia pentru transliterarea numelor din neogreacă sau utilizarea unor concepte venite pe aceeași filieră în detrimentul unor forme deja consacrate. Acesta este cazul hermeneuticii care în traducerea pe care o avem în discuție devine ermineutică sau Heraclit, Iraklitos și exemplele de acest fel pot continua. În rândul
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
generale, Paris, Gallimard, 1966. 3 cf. Mihail Bahtin, op. cit. 4 Robert Escarpit, De la sociologia literaturii la teoria comunicării, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. MINA MARIA RUSU Conf. univ. dr. Inspector general de limba și literatura română, limbi clasice și neogreacă în cadrul Ministerului Educației și Cercetării Științifice din România. Autoare de lucrări de critică literară ("Poetica sacrului", 2005, "Octavian Goga - texte comentate", 2000), lingvistică ("Limba română", 2000, "Competență și performanță în comunicare", 2010), studii culturale ("Limbă, cultură și civilizație românească", 2008
COMUNICAREA CA RITUAL INIŢIATIC DE MINA MARIA RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342582_a_343911]
-
primul om care a descris continentul necunoscut până atunci, Asia, în care se afla și împărăția Chinei. Își începe instrucția la Școala Domnească de la Trei Ierarhi din Iași, apoi continuă la Școala Mare din Constantinopol, unde deprinde slavona, greaca veche, neogreaca, latina, turca, araba, istoria și filosofia, devenind la numai 17 ani grămatic la Curtea Sucevii în timpul domniei lui Gheorghe Ștefan și al lui Gheorghe Ghica, care în jurul vârstei de 24 de ani îl înalță pentru scurt timp, cât a domnit
UN SPION VALAH ÎN SOLDA ŢARULUI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371598_a_372927]
-
ne-ai venit pe limbă tocmai din zările albaneze. Cât despre celelalte cuvinte...le-a adus DEX-ul cu barza-n cioc sau cu cioara vopsită-n albaneză. Strachina grecească Pentru multe cuvinte, DEX-ul a găsit „origini” în limba neogreacă. Exemple: strachină (ostrachinos), stradă (strata), buzunar (buzunara), condei (kondili), cucoană (kokkona) ș.a. O fi! Totuși, dați-mi voie să mă întreb: cum o fi intrat în lexicul românesc cuvântul „strachină”, adică... „ostrachinos”? Dacă provine din neogreacă, înseamnă că vechii greci
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
găsit „origini” în limba neogreacă. Exemple: strachină (ostrachinos), stradă (strata), buzunar (buzunara), condei (kondili), cucoană (kokkona) ș.a. O fi! Totuși, dați-mi voie să mă întreb: cum o fi intrat în lexicul românesc cuvântul „strachină”, adică... „ostrachinos”? Dacă provine din neogreacă, înseamnă că vechii greci n-au vândut dacilor străchini. Buuun! Atunci, cine? Probabil că domnitorii fanarioți or fi dăruit boierilor câte o...strachinos. Boierii, ce să facă ei cu obiectele? Le-au dăruit țăranilor. Na, să mâncați din ele kiorba
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
franceză (lampe) și rusă (lampa); Mine=mină;origine DEX: în franceză (mine); Linie=linie; origine DEX: în latină (linea), italiană (linea), franceză (ligne); Grube=groapă;origine DEX: în albaneză (gropeo), însă în ucraineană, „hruba=groapă; Friseur=frizer, bărbier; origine DEX: neogreacă(barberis), dar „barba”-din latinul „barba” și frizer, din francezul „friseur”; Barake=baracă, origine DEX: franceză (baraque); Kanne=cană, origine DEX: în bulgară (kana); Defekt=defect; origine DEX: din latină (defect); Bazar=bazar; origine DEX: din francezul „bazar” Și lista
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
86-88; Ion Vârtosu, Date noi despre Dionisie Eclesiarhul, București, 1937; Călinescu, Ist. lit. (1982), 33-34; Popovici, Studii, I, 160-164; Ivașcu, Ist. lit., I, 340-341; Piru, Ist. lit., II, 166-176; Ist. lit., II, 124-125; Emilian Burețea, Cuvinte de origine turcă și neogreacă în Hronograful lui Dionisie Eclesiarhul, București, 1970; Firan, Macedonski- Arghezi, 161-165; Mircea Muthu, La marginea geometriei, Cluj-Napoca, 1979, 100-110; Dicț. lit. 1900, 282-283; Dumitru Bălașa, Cronicarul Dionisie Ecleisiarhul, MO, 1982, 1-3, 7-9; Radu Constantinescu, Dionisie din Pietrari miniaturist și caligraf
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
fost considerată de unii erudiți ca "limbă balcanică". Noțiunilor "balcanic" și "caracter albanez" al limbii române li s-a atribuit o mare importanță. Disciplina "lingvistica balcanică", având ca promotori principali pe G. Weigand și Kr. Sandfeld, cuprinde limbile bulgară, albaneză, neogreacă și română, mai puțin sârbo-croata. Weigand considera albaneza, româna și bulgara ca trei ipostaze ale aceleiași limbi "balcanice", albanezii fiind traci care vorbesc (păstrează) limba veche, românii fiind traci romanizați, iar bulgarii traci slavizați. Însă, deși limbile balcanice prezintă concordanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
medievală până în modernitate -secolul al XIX-lea. S-a stabilit natura și proporțiile influențelor externe la care a fost supusă latina răsăriteană, timp de 15 secole. O atare diversitate de elemente reflectă influențele culturale, economice-sociale, politice, religioase: slavă, pecenego-cumană, medioși neogreacă, turcească, germană, maghiară, italiană, franceză, în succesiunea și stratificarea lor cronologică. Cea mai veche și mai importantă este înrâurirea (influența) slavă (veche slavonă, slavă bisericească și cea mai nouă: sârbă, bulgară, poloneză, ucraineană, rusă). Elementul slav, foarte numeros, după fondul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
CODRU-DRĂGUȘANU, Ion Germaniu (9.XI.1818, Drăguș, j. Brașov - 26.X.1884, Sibiu), memorialist. Era fiul Asineftei (n. Trâmbițaș) și al lui Adam Plăeșu Codru (Codrea), zis și Adam al lui German. Foarte instruit - cunoștea limbile latină, neogreacă, germană, franceză, italiană, engleză, rusă, maghiară -, C.-D. a fost un autodidact, cu studii răzlețe. Învață mai întâi la școala din sat și la școala grănicerească din Viștea de Jos. Se pare că a făcut și studii gimnaziale la Brașov
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
Cacaseno, nepotul lui Bertoldo. Acest ciclu de povestiri, bogat în snoave, farse, proverbe și enigme cu răspunsuri epigramatice, a fost transformat într-un lung poem de poeți ai Academiei „della Crusca”. Prelucrarea lui Croce s-a răspândit în multe literaturi: neogreacă, portugheză, spaniolă sau franceză. După versiunea franceză, bazată pe textul lui Croce și pe poemul Academiei, s-a făcut o traducere germană (1751), prescurtată într-o ediție populară. În literatura română există două redacții ale romanului: după intermediare neogrecești aduse
BERTOLDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]
-
, Mihail G. (1780, Budapesta - 3.II.1842, Budapesta), filolog. Părinții lui, aromâni ale căror nume nu sunt cunoscute, au emigrat în Austro-Ungaria după distrugerea totală a orașului lor din sudul Dunării. A fost profesor de greacă veche și neogreacă la Viena și Budapesta. Este cunoscut pentru Gramatică română sau macedonovlahă, elaborată cu un deceniu înainte de a fi tipărită, în 1813, în limbile germană, greacă și în graiul macedoromân. Lucrarea va mai cunoaște două ediții; cea din 1863, cu o
BOIAGI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285793_a_287122]
-
în diverse argouri contemporane : în engleză(-americană), kif sau keef = „canabis” (120) ; în franceză, kieff = „senzația de euforie produsă de drog” (121) ; în germană, kiff = „hașiș sau marijuana”. Din arabă, kieff a pătruns în limba turcă (kef, keyf) și în neogreacă (kefi = „euforie, bună dispoziție”), apoi în limba română, sub forma chef, care desemnează nu narcoticul, ci starea de narcoză (un fenomen lingvistic uzual, așa cum am văzut). Chef nu însemna doar o petrecere cu multă mâncare și băutură. Ivan Turbincă trage
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Tribuna”, „Orizont”, „Flacăra”, „România liberă”, „România pitorească”, „Viața militară” ș.a. A publicat poezie, proză, reportaj, publicistică, eseistică, multe scrieri fiindu-i traduse (uneori de scriitori ca Evgheni Evtușenko sau Pablo Neruda) și editate în rusă, portugheză, germană, suedeză, hindi, franceză, neogreacă, turcă, spaniolă, ivrit, cehă, maghiară, bulgară și esperanto, în România și în străinătate. Ca poet, M. s-a exprimat în primele două decenii de activitate pe coordonatele liricii angajate politic, cu mesaj explicit antifascist, anticapitalist și procomunist, conform ideologiei epocii
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]