369 matches
-
cel mai des folosit, având 17.200 de înregistrări electronice (cf. infra, 4.2 tabel). Dificultățile de formare a numeralelor multiplicative care pornesc de la cardinalul unsprezece duc la dificultăți de folosire a lor; prin urmare, vorbitorii le evită. 3. FORMELE NEOLOGICE - INVENTAR ȘI PARTICULARITĂȚI DE UTILIZARE Primele numerale multiplicative din serie au sinonime neologice: dublu, triplu, cvadruplu, cvintuplu, sextuplu. Conform GALR II: 314, dublu și triplu sunt de uz general, iar cvadruplu, cvintuplu și sextuplu se folosesc în limbajul științific. Datele
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
2 tabel). Dificultățile de formare a numeralelor multiplicative care pornesc de la cardinalul unsprezece duc la dificultăți de folosire a lor; prin urmare, vorbitorii le evită. 3. FORMELE NEOLOGICE - INVENTAR ȘI PARTICULARITĂȚI DE UTILIZARE Primele numerale multiplicative din serie au sinonime neologice: dublu, triplu, cvadruplu, cvintuplu, sextuplu. Conform GALR II: 314, dublu și triplu sunt de uz general, iar cvadruplu, cvintuplu și sextuplu se folosesc în limbajul științific. Datele statistice relevă faptul că cele trei numerale cvadruplu, cvintuplu, sextuplu au pătruns în
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
variante, dar care nu sunt recunoscute nici de GALR, nici de DEX², nici de DOOM2, celelalte formații nu sunt înregistrate în nicio lucrare de specialitate (prescriptivă sau descriptivă), nici măcar ca variante pentru cvadruplu, cvintuplu, sextuplu. 4. FORME VECHI VS FORME NEOLOGICE Un alt aspect care privește dinamica numeralului multiplicativ este uzul formelor vechi comparativ cu formele neologice. 4.1. În cazul numeralului multiplicativ îndoit, comparația cu forma dublu nu a putut fi realizată prin statistică pe internet, deoarece numeralul îndoit se
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
formații nu sunt înregistrate în nicio lucrare de specialitate (prescriptivă sau descriptivă), nici măcar ca variante pentru cvadruplu, cvintuplu, sextuplu. 4. FORME VECHI VS FORME NEOLOGICE Un alt aspect care privește dinamica numeralului multiplicativ este uzul formelor vechi comparativ cu formele neologice. 4.1. În cazul numeralului multiplicativ îndoit, comparația cu forma dublu nu a putut fi realizată prin statistică pe internet, deoarece numeralul îndoit se confundă cu participiul verbului a îndoi ("I. A strânge în două o stofă, o hârtie, un
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
devină sau a deveni curb; a (se) apleca, a (se) înclina; (despre oameni) a (se) gârbovi; III. A fi nesigur în părerea sa, a sta la îndoială; a nu avea încredere (în cineva sau ceva); DEX²). 4.2. Uzul formelor neologice depășește numeric substanțial uzul formelor vechi, diferențele fiind în toate cazurile în favoarea variantei neologice. Întreit 946 Triplu 92700 Diferență 91754 Împătrit 326 Cvadruplu 1889 Diferență 1563 Încincit 24 Cvintuplu 343 Diferență 319 Înșesit 7 Sextuplu 184 Diferență 177 Unitățile din
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
se) gârbovi; III. A fi nesigur în părerea sa, a sta la îndoială; a nu avea încredere (în cineva sau ceva); DEX²). 4.2. Uzul formelor neologice depășește numeric substanțial uzul formelor vechi, diferențele fiind în toate cazurile în favoarea variantei neologice. Întreit 946 Triplu 92700 Diferență 91754 Împătrit 326 Cvadruplu 1889 Diferență 1563 Încincit 24 Cvintuplu 343 Diferență 319 Înșesit 7 Sextuplu 184 Diferență 177 Unitățile din tabel corespund numărului înregistrărilor electronice, iar indicele diferență indică diferența dintre numărul înregistrărilor formelor
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
iar indicele diferență indică diferența dintre numărul înregistrărilor formelor noi și numărul înregistrărilor formelor vechi. Dacă se ține seama și de faptul că dublu are peste 935 000 de înregistrări, se poate afirma că ambele serii (atât cea a formelor neologice, cât și cea a formelor vechi) se așază pe o scară regresivă odată cu îndepărtarea de numeralele multiplicative corespunzătoare numeralului cardinalul doi, rezultând din aceasta că frecvența cea mai mare o dublu și triplu, din seria neologicelor, și îndoit (afirmație empirică
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
atât cea a formelor neologice, cât și cea a formelor vechi) se așază pe o scară regresivă odată cu îndepărtarea de numeralele multiplicative corespunzătoare numeralului cardinalul doi, rezultând din aceasta că frecvența cea mai mare o dublu și triplu, din seria neologicelor, și îndoit (afirmație empirică în acest caz, făcută ținând seama de frecvența lui dublu și de recurența în serie) și întreit, din seria formelor vechi. 5. DINAMICA UTILIZĂRII Prin analogie eronată cu adjectivul participial înjumătățit, folosit pentru a exprima o
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
din motive semantice - numeralul multiplicativ corespunzător lui unu - sau din cauza creării de omonimii - numeralul multiplicativ corespunzător lui nouă), iar alții (corespunzători numeralelor cardinale mai mari de zece) întâmpină dificultăți de utilizare. Un alt aspect privește distribuția seriei vechi în raport cu seria neologică. Deși se constată o anumită specializare în funcție de registrul stilistic (de exemplu, seria veche apare mai frecvent în limbajul bisericesc, iar seria neologică, în limbajul sportiv), cele două serii nu cunosc o limitare stilistică strictă. Din punctul de vedere al dinamicii
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
cardinale mai mari de zece) întâmpină dificultăți de utilizare. Un alt aspect privește distribuția seriei vechi în raport cu seria neologică. Deși se constată o anumită specializare în funcție de registrul stilistic (de exemplu, seria veche apare mai frecvent în limbajul bisericesc, iar seria neologică, în limbajul sportiv), cele două serii nu cunosc o limitare stilistică strictă. Din punctul de vedere al dinamicii sensului, se constată alunecarea semantică a numeralului multiplicativ înspre numeralul fracționar, fenomen care are la bază, așa cum se întâmplă foarte des în
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
MANOILESCU, ELENA, Activități diferențiate aplicate trei ore de gramatică la clasa a III-a, în vederea creșterii randamentului individual, MlP, 115 118. [122] MANOLACHE, GHEORGHE, Trepte de decodare lingvistică elementară în receptarea textului poetic, LLRL, 62-64. [123] MARCU, FL., însușirea termenilor neologici pe baza analizei structurii (morfologice) a cuvântului, SLA, 77-84. [124] MARDARE, AURELIA, Proiect de tehnologie didactică. Gramatică Clasa a II-a, în Buletin Informativ Brăila CCD, nr. 1, 1983, p. 1-12.)subiect și predicat). [125] MARIA, TINCA, Cauze ale unor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
160] TURCU, TINCA, Recapitularea finală, mijloc de aplicare a tratării diferențiate, în “Tribuna școlii”, an 13 (34), nr. 276 (1362), 22 iunie, 1985, p. 7 (clasa a II-a). [161] ȚÎRDEA, CORNELIA, Modalități de îmbogățire a vocabularului elevilor cu termeni neologici, în “Limbă și literatură”, vol. I, 1985, p. 103-107. [162] VARVARA, MIRCEA, Aspecte ale însușirii vocabularului științific la chimie organică de către studenții străini, DSAP, 1985, 86-91. [163] VASILESCU, MIRCEA, O perspectivă integratoare asupra limbii și literaturii române, în “Tribuna școlii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
din Buc., 22-23 mai 1986]. în: învLicTeh, 34, nr. 6, 1986, p. 9. [87] JIPLEA, NICOLAE, Cauzele greșelilor de ortografie și de pronunție ale elevilor, învLicTehn, 34, nr. 12, 1986, 18. [88] KEMENSKI, ION ȘTEFAN, Predarea vocabularului din perspectiva echivalentelor neologice de origine franceză, LMS, nr. 2, 1985, 37-39. [89] LANGA, VASILE, Luceafărul de Mihai Eminescu - comentariu literar - în: ProDid, 2, p. 122-126. [90] LĂZĂRESCU, GH., în sprijinul predării-învățării limbii și literaturii române, în „învățămîntul liceal și tehnic profesional”, an 34
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Limba și literatura română pentru admiterea în învățământul superior. Secțiile Institutori, Birotică. Petroșani, 1998, 64 p. [134] LĂZĂRESCU, RODICA, Limba română pentru liceu și concursurile de admitere în facultate. Teste propuse spre analiză. Soluțiile testelor. Dicționar de antonime, paronime, sinonime neologice, pleonasme, neologisme ortografiate etimologic, expresii din limba latină, expresii care conțin un nume propriu. București, Niculescu, 1998, 288 p. [135] LĂZĂRESCU, RODICA., Limba română pentru examenele de capacitate, bacalaureat, concursurile de admitere în licee și facultăți. Teste rezolvate. București, Niculescu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în baladele de tip romantic. Autoarea preferă cadrul anotimpurilor reci și mohorâte, dar simbolurile șterse, limbajul fără strălucire și incorectitudinile prozodice scad mult din valoarea liricii ei. Altfel, C.-P. versifică relativ ușor și într-o limbă lipsită de stridențe neologice. A scris și scurte povestiri cu subiecte inspirate din lumea cartierelor mărginașe, cu personaje caracteristice (vagabonzi, meseriași mărunți, mici negustori). Sentimentalismul este însă covârșitor, ca și tendința moralizatoare. Comedia Un tutor (1881) este una dintre cele mai reușite lucrări ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]
-
Colecția ACADEMICĂ 63 Seria Știin]ele educa]iei Coordonatorul seriei Științele educației este EMIL STAN Livia Durac este lector universitar, doctor în domeniul fundamental Filosofie, subdomeniul Științele comunicării. A publicat volumul Îmbinări lexicale neologice în limbajul presei postdecembriste românești, precum și numeroase articole în reviste de specialitate. Livia Durac, Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent (c) 2009, Institutul European, pentru prezență ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editura academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
sensuri la dicționare de sinonime, antonime, cuvinte polisemantice, DEX, etc; Elevii citesc mult, urmărind subiectul în sine, însă puțini sunt acei care se opresc asupra notelor ce explică termeni noi. Ei trebuie să se obișnuiască să folosească în exprimare termeni neologici, care și-au confirmat dreptul de a ființa în limba noastră. În acțiunea de educare a limbajului trebuie folosit orice prilej pentru învățarea bunelor deprinderi. Comentarea și corectarea unor fragmente din compunerile elevilor, din răspunsurile lor orale la lecții și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
concentrarea expresiei prin evitarea cuvintelor de prisos, corectitudinea exprimării prin folosirea vocabularului cu respectarea normelor gramaticale etc. Pentru introducerea neologismelor în vocabularul activ al elevilor se poate folosi o gamă variată de exerciții. La predarea-învățarea sinonimelor (în special a sinonimelor neologice) se poate porni de la prezentarea următorului enunț. „Copilul spuse că a văzut o casă mare, cu odăi mari, cu o sală de mese foarte mari, cu ferestre mari, cu o curte mare, plină de copaci foarte mari.” Se cere elevilor
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
sinonime sunt termeni noi, intrați mai târziu în limbă, prin împrumut din alte limbi, sau creați pe teren românesc. Li se cere apoi elevilor să sublinieze toți termenii pe care îi consideră noi în limbă. Astfel se vor preciza termenii neologici, fără a face însă o lecție specială despre neologisme. Se continuă lecția cu introducerea câtorva termeni în contexte. Îl voi alege, în special, pe cei neologici, precizând câteva aspecte de detaliu - fapte de limbă diverse, în funcție de nivelul de înțelegere al
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
toți termenii pe care îi consideră noi în limbă. Astfel se vor preciza termenii neologici, fără a face însă o lecție specială despre neologisme. Se continuă lecția cu introducerea câtorva termeni în contexte. Îl voi alege, în special, pe cei neologici, precizând câteva aspecte de detaliu - fapte de limbă diverse, în funcție de nivelul de înțelegere al elevilor și de cerințele programei. Bibliografie: 1. Beldescu, G., Tipuri de exerciții în predarea limbii române, în „Probleme de metodică, limbă și literatură”, Editura Didactică și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
limbă, Hébert afirmă existența a trei tipuri de lexeme (cu gramemele, unul dintre cele două tipuri de morfeme) care participă la numele propriu, adică trei feluri de structuri semantice susceptibile a fi învestite cu seme de diferite denumiri: 1) numele neologice sau asimilabile neologismelor, ca Jxpty (vide de semnificație); 2) numele specializate (conțin în inerență doar seme macrogenerice: /uman/ și /sex masculin/ pentru Guy); 3) numele de notorietate (posedă în inerență, după modelul atâtor substantive comune, patru tipuri de seme. Ahile
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de conținut exclusiv în limbă sau în context, dar că numele specializate par a fi singurele morfeme care nu posedă în inerență decât seme macrogenerice. În limbă, elementele care aparțin altor clase morfologice pot fi vide de sens ca numele neologice (de ex. un lexem verb neologic) sau să fie dotate cu patru tipuri de seme ca numele de notorietate (multe din substantivele comune). Dacă pentru semanticile clasice, unitatea analizei principale, chiar minimale, este cuvântul, Hébert propune, pentru a înțelege cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în context, dar că numele specializate par a fi singurele morfeme care nu posedă în inerență decât seme macrogenerice. În limbă, elementele care aparțin altor clase morfologice pot fi vide de sens ca numele neologice (de ex. un lexem verb neologic) sau să fie dotate cu patru tipuri de seme ca numele de notorietate (multe din substantivele comune). Dacă pentru semanticile clasice, unitatea analizei principale, chiar minimale, este cuvântul, Hébert propune, pentru a înțelege cuvântul, trecerea la nivelul morfematic, la adevăratul
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Morfemul gramatical "e" din perechea Louis/ Louise are un "conținut" gramatical, trăsătura /gen feminin/. Trăsătura inerentă din morfemul "e" sau morfemul zero care redă trăsătura /sex masculin/ fac dificil de susținut asemanticitatea în limbă a cuvintelor Louis/Louise. Numele propriu neologic Jxpty pe care autorul îl dă ca exemplu conține grameme, dar niciun lexem inerent. Singura problemă de analiză morfemică pe care o are în vedere Hébert este cea a transferului diacronic care produce un nume propriu (blanc→Blanc), când două
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Cambridge, 2013. Moreno Cabrera, Juan Carlos, El nacionalismo lingüístico. Una ideología destructiva, Península, Barcelona, 2008. Moreno Cabrera, Juan Carlos, La dignidad e igualdad de las lenguas. Crítica de la discriminación lingüística, Alianza Editorial, Madrid, 20095. Moroianu, Cristian, Dicționar etimologic de antonime neologice, Editura Universității din București, București, 2008. Munteanu Colán, Dan, Breve historia de la lingüística románica, Arco Libros, Madrid, 2005. Munteanu, Cristinel, "Dezacordul" în caz al atributului adjectival în limba română. O explicație dintr-o perspectivă tipologica, în "Analele Universității "Dunărea de
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]