1,289 matches
-
dialectologia limbii române, 1986), pronunțările cu diftong "nu corespund spiritului limbii române. Ele sînt rostiri în manieră cultă, mai bine zis străină, ale unor cuvinte din fondul vechi și nu pot caracteriza decît vorbitori care, sub influența pronunțării franțuzești, rostesc neologismele de origine franceză cu sinereză: colegial, gardian, imediat, social, special" (p. 51). Comparația cu celelalte limbi romanice e de altfel semnificativă - și subiectul cred că merită reluat.
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
anii următori, în intervalul unui secol de la apariția primei fascicule; urgentă va deveni apoi reluarea și republicarea sa integrală, cu unificări și actualizări (merită să fie generalizate tiparele explicațiilor etimologice din volumele seriei Pușcariu, dar și principiile de acceptare a neologismelor din seria nouă). Micul dicționar academic (MDA), proiectat să apară în patru volume, dintre care primul (A-C) a fost tipărit în 2001, încearcă să condenseze o parte din informația marelui dicționar, dar - renunțînd la citate și la explicațiile detaliate
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
Rodica Zafiu Bătăliile lexicale purtate în jurul neologismelor au pus în umbră, în genere, opțiunile sintactico-stilistice ale limbii române literare. Cultivatorii limbii n-au dat multă importanță sintaxei, în domeniul căreia întîlnim puține normări explicite (recomandarea unor construcții, interzicerea altora). În evitarea unor îmbinări sintactice par să acționeze
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
Rodica Zafiu Cuvântul skandenberg nu e înregistrat de dicționarele noastre generale sau de neologisme; circulă însă (și dovada imediată o oferă atestările recente din Internet), ca denumire pentru o probă foarte populară de încercare a puterii, prin aducerea la orizontală a brațului adversarului - denumită în engleză armwrestling, în franceză bras de fer, în italiană
Skandenberg / Skanderbeg by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15071_a_16396]
-
de tipul "conversațiilor scrise" par abrupte, brutale, chiar conflictuale. Printre tendințele explicite, aproape programatice, ale scrisului în Internet, editorii unei reviste on-line citați de Crystal introduc ireverența față de reguli și convenții și "anticiparea viitorului" evoluției lingvistice (acceptarea și introducerea de neologisme, simplificarea ortografiei, evitarea majusculelor, contopirea compuselor). Neologismele - în engleză - sînt produse mai ales prin compunere (mousepad, webcam), adesea cu ajutorul unor elemente specifice (cyber-, -bot) dar și prin derivare (în jargon apar multe derivări ludice: hackitude, hackification) și prin construire de
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
chiar conflictuale. Printre tendințele explicite, aproape programatice, ale scrisului în Internet, editorii unei reviste on-line citați de Crystal introduc ireverența față de reguli și convenții și "anticiparea viitorului" evoluției lingvistice (acceptarea și introducerea de neologisme, simplificarea ortografiei, evitarea majusculelor, contopirea compuselor). Neologismele - în engleză - sînt produse mai ales prin compunere (mousepad, webcam), adesea cu ajutorul unor elemente specifice (cyber-, -bot) dar și prin derivare (în jargon apar multe derivări ludice: hackitude, hackification) și prin construire de cuvinte-valiză sau "blends" (Internaut, netizen). Desigur, o
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
se poate spune că scrie într-un anume fel, deși are o limbă proprie care pe de-o parte refolosește asociațiile nătînge ale copilăriei, pe de altă parte realizează aceste asociații cu un limbaj sofisticat și foarte bine controlat, de la neologisme pînă la refrene, inversiuni și o topică specifică. Poezia care domină acest volum prin puterea imaginii pe care o evocă și prin simplitatea absolută, performantă a limbii e Firimituri: Mama a fost cea mai bună și cu mult/ cea mai
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
atestați de atlasele lingvistice și de glosarele dialectale: împanglicat, împudrat, a înforța, a înmărita, a înrușina, a întermina, a întransforma etc. E general admis faptul că graiul muntenesc are o predilecție pentru aceste forme; cînd tendința derivativă se aplică unor neologisme, efectul marcat dialectal este adesea comic. În romanul lui I.M. Bujoreanu, Mistere din București (1862), procedeul apare, de pildă, într-o conversație popular-argotică destul de autentică, la crîșmă: „Ș-apoi cine poate tăgădui că Stănuță vătășelul și baș-paznic de noapte
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
vei simți liber să începi tot felul de activități noi care îți vor îmbucura viața” (virtualarad.net); „C.T. a mai dat o veste care îi va îmbucura pe angajați” (ib.). Forma surprinde mai ales cînd apare în același context cu neologisme și cu termeni străini moderni: „Un reportaj însoțit de câteva poze color. Pot spune că mi-a îmbucurat ziua. Și mie, și prietenilor în anturajul cărora l-am savurat și l-am comentat” (cotidianul.ro; Timișoara); „a îmbucurat inimile noastre
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
construcția asta. Parcă zgârie” (reflex.ro). De altfel, discursul corectitudinii alunecă ușor - dar lucrul li se întîmplă și lingviștilor! - în zona idiosincraziilor și a situațiilor discutabile, mai ales în domeniul inovațiilor lexicale. Tendința de a trece în lista erorilor un neologism, de a-l trata în termenii judecății absolute (corect/incorect) e o tipică eroare de percepție a nespecialistului: „Incorect - «au concluzionat»; corect - «au tras concluzia», «au ajuns la concluzia» etc. În limba română nu există verbul «a conluziona», ci doar
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
are mai multe conotații populare, arhaice, poetice sau regionale. Unele variații au produs chiar specializări semantice. Iorgu Iordan, în Limba română actuală (ediția a II-a, 1948), credea (pe baza unor exemple precum indignă, să invente, să se prostitue) că neologismele vor fi încadrate mai ales fără sufixul -ez, că limba modernă va prefera formele nesufixate iar cele sufixate vor fi percepute ca „arhaisme”. O asemenea evoluție nu s-a confirmat; Al. Graur scria, ceva mai tîrziu, că „tendința limbii noastre
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
regionale (V. Guțu Romalo) în folosirea formelor cu sau fără sufix. În orice caz, situația actuală pare a confirma întru totul interpretarea dată fenomenului, acum 30 de ani, de Gr. Brîncuș, care a observat că în „perioada de acomodare” a neologismelor tiparul dominant este cel regulat (cu -ez), iar ulterior, în funcție de multe alte criterii formale și stilistice, tinde să reapară oscilația. Într-adevăr, anglicismele recente sînt azi masiv încadrate în tiparul -ez (accesez, formatez, printez), în vreme ce la împrumuturile mai vechi oscilația
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
filmulețe (...) Downloadează-ți jocul” (apropo.ro); „Pentru a downloada un mp3, click dreapta pe «descarcă»” (home.earthlink); „sun programț pe care îl puteți descărca de pe site și care va downloada melodiile” (daytona.go.ro). Oricum, cîteodată se manifestă explicit și perceperea neologismului că problematic: prin referire glumeața la Legea Pruteanu - „dacă nu-l puteți vizualiza, îl puteți descărca (sau pe neprutenește downloada) de la ARHIVA” (epsilon.ro) - sau prin ezitarea între mai multe soluții, manifestată nu întîmplător într-un forum influențat de dezbaterile
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
Cu dicționarul într-o mînă și joarda ironiei în alta, simpaticul profesor pune întotdeauna lucrurile la punct, chiar dacă uneori mai sare peste cal, precum în cazul articolului Ceaușescu disident. Pornind de la definirea cuvîntului „disident” așa cum apare ea în Dicționarul de neologisme („persoană ale cărei păreri, opinii, sînt deosebite de cele ale majorității”), autorul face următorul raționament: „...devine limpede că folosirea termenilor disident și disidență pentru persoanele sau grupurile care s-au opus regimului totalitar reprezintă o improprietate. Pentru că respectivele grupuri nu
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
concret și frapant al unor tensiuni și tendințe mult mai generale: între Transilvania, pe de o parte, Muntenia și Moldova pe de alta, între latinism și occidentalizare romanică, între tradiția românească deja constituită și moda unei epoci. Dincolo de posibilitatea ca neologismele care conțin cele două terminații să provină din surse diverse (latina, limbile romanice, germana, rusa...), istoria lor rămîne exemplară prin determinațiile și semnificațiile sale culturale. Cum se știe, oscilația terminațiilor a condus în perioada actuală la rezultate diferite: s-a
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
implică o omogenitate lingvistică și stilistică și nu poate să nu pună în lumină lucruri noi. Aspectul cel mai frapant al stilului juridic-administrativ al epocii, plin de grecisme o parte tehnicisme, specializate ( adiiafor, catagrafie, idioctita, ipoptos, a pliroforisi, sincatavasis), multe neologisme ale limbii culte (a theorisi, theorie, a pretinderisi, to analogon, ta practica, ifos, paradegmata, patos, simfonie, siguripsi, diiastigmă, isterisi) - , cu ceva mai puține turcisme (mumbașir, surghiuluc, marifet, alișveriș), corespunde imaginii celei mai tipice a epocii fanariote. Se regăsește astfel și
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
e o deprindere, așa dar se învață. Dacă am face o statistică, am vedea că orice critic folosește mai puține cuvinte în operele sale de maturitate decît în cele de tinerețe. Și folosește, totodată, un stil mai "curat": excesul de neologisme neomologate, de termeni tehnici, apelul la jargon sînt caracteristice inexperienței. Stilul critic adult e normal, echilibrat și transparent. Jargonul e boala copilăriei criticului, cînd el crede că se diferențiază astfel de cititorul obișnuit. Cu vremea, descoperă că e mult mai
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
vreme impozitul (deloc neglijabil) pe vii și pe vin. În schimb, vinaț, folosit mai ales la plural (vinațe sau vinațuri) cu sensul "varietate de vin", nu e considerat un derivat, ci termen moștenit (din lat. vinaceus). Dacă la acestea adăugăm neologismele în care se recunoaște originea comună - vinicol, vinificabil, vinotecă - inventarul familiei lexicale crește desigur și mai mult. Rămîne oarecum surprinzător faptul că nu avem multe locuțiuni și expresii formate cu termenii din sfera viticolă; dintre puținele existente, una cu adevărat
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
vreau să fiu greșit înțeles. Orice ochi obișnuit cu lectura unor texte dificile vede că scriitura lui Matei Georgescu e una profundă, că autorul e stăpîn pe instrumentele cu care operează, că nu e vorba de o simplă aglomerare de neologisme fără sens și coerență, așa cum se întîmplă destul de des. Dar nu știu care e modelul cititorului care poate pătrunde în lumea construită de o astfel de carte. Și piedica principală n-ar fi aceea că discursul e unul personal, ci combinația dintre
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
corectă, ne învață d-na Vulpescu, ar fi fost în românește securitist "Termenul securist este impropriu în acest caz, derivat fiind de la un cuvînt inexistent în limba română: securate. Confuzia s-a făcut cu un cuvînt ceva mai rar, un neologism provenind din limba franceză, securist (de la fr. secouriste, salvator, derivat de la secours-ajutor), desemnînd un salvamarist sau un salvamontist. Noutăți vechi și uitări cu schepsis". Nu știm cine, în afara doamnei Vulpescu, mai poate asocia cu schepsis un securist cu un salvator
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
maghiară (în Dicționarul limbii române, DA, cf. DEX), prin slavă sau prin turcă (Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române). În terminologia veche, de mult ieșită din uz, sînt și alte împrumuturi - din slavă (deseatină), din grecește (mortasipie) etc. Modernizarea aduce neologisme, prin franceză (taxă) și prin refaceri culte după latină (impozit). În lexicul vechi atrag atenția sensurile legate de situații foarte particulare (cuniță desemnează, printre altele, impozitul suplimentar plătit de fata care se căsătorește în alt sat) și chiar evoluțiile peiorative
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
o și spun cu seninătate și satisfacție pentru fericirea națională. ...Cândva am mai remarcat: cel mai adesea tinerii sunt încântători în sinceritatea lor, doar televiziunile ar trebui să fie puțin mai atente când ei își fac treaba... Mic dicționar de neologisme Coclau, s.n., termen inexistent în DEX, utilizat de o colaboratoare a televiziunii Etno Tv în seara zilei de 28.11.2004, care se teme de coclauri.
Alegeri, hărmalaie și Florin Călinescu... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12247_a_13572]
-
teme extrem de interesante, puncte de referință în istoria gîndirii lingvistice românești: de la teorii despre obiectul direct prepozițional, raportul adversativ, mijloacele de afirmație, exprimarea politeții, partitivul, ordinea cuvintelor - pînă la "continuitatea mobilă", occidentalizarea romanică, cultura populară și cea pentru elite, adaptarea neologismelor, limbajul politic, limbajul religios etc. Și cartea recent apărută cuprinde unele observații gramaticale (asupra articolului, a analogiei etc.), dar predominante sînt temele culturale: plurilingvismul, relațiile Orient-Occident, occidentalizarea și mai ales religia și individualitatea etnică. Sînt reluate o serie de articole
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
Cum se știe, teoria lui Pumnul se întemeia pe evoluțiile normale în trecerea de la latină la română, în care terminația -tionem devenise -ciune (ca în rugăciune, tăciune), pentru a propune forma tradițională ca transpunere firească în adaptarea și crearea unor neologisme culte după model latino-romanic. Româna literară a preferat totuși paralelele în -țiune și mai ales -ție, formele propuse de Pumnul și adepții săi fiind ironizate de scriitorii vremii (Negruzzi, în Muza de la Burdujăni: "De nu vrei protestăciune / Să întind în
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]
-
sîrguinței zilnice. Psaltul de la "Barbareum", copistul și traducătorul unor lucrări didactice devine un om de mare cultură, un enciclopedist de efigie cantemiriană. Lingvist poliglot, își clădește șantiere lexicografice în stilul lui Hasdeu, tentînd un Lexicon pentru cărturari, un dicționar de neologisme lăsat, din păcate, sub schelele ambițioasei intenții. Este cu atît mai interesant faptul că }iganiada apare nu din limbajul elaborat al eruditului autentic, cît mai ales din alegoria de extracție folclorică, purificată și aceea de regionalisme. Lipsa particularităților dialectale îl
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]