1,257 matches
-
respect pentru scrierea și vorbirea românească. Pentru că unii scriu on-line, alții online, iar alții, chipurile, îl „românizează”:onlain sau onlein. Cum vor mușchii lor lingvistici. Un minim respect pentru limba română, pentru că ea adoptă cuvintele străine, dar le transformă în neologisme numai după o prealabilă „românizare”.Altfel, acestea se transformă în preș pe care atâția vorbitori și scribălăi își șterg bocancii comunicării. Limba română, de regulă, nu acceptă neologisme în forma lor brută, adică așa cum se scriu și se pronunță în
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
pentru limba română, pentru că ea adoptă cuvintele străine, dar le transformă în neologisme numai după o prealabilă „românizare”.Altfel, acestea se transformă în preș pe care atâția vorbitori și scribălăi își șterg bocancii comunicării. Limba română, de regulă, nu acceptă neologisme în forma lor brută, adică așa cum se scriu și se pronunță în limba de origine. Le adaptează în funcție de legile sale gramaticale, le trece prin furcile caudine ale morfologiei și sintaxei românești, precum și prin regulile ortografiei și ortoepiei sale. Când au
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
nu se uita că pentru balonul rotund, românii au avut(și au) cuvântul vechi „minge” (de oină), dar nu au creat cuvinte hibride precum „fot-minge” sau „hand-minge”. De aici efectul pozitiv al schimbului de cuvinte dintre limbi și adoptarea de neologisme, dar numai după o prealabilă transformare structurală ortografică, ortoepică și gramaticală. Limba română aplică și alte reguli de adoptare a cuvintelor străine. Le scurtează uneori, dându-le o formă specifică limbajului românesc. Îmi aduc aminte de un neologism din secolul
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
adoptarea de neologisme, dar numai după o prealabilă transformare structurală ortografică, ortoepică și gramaticală. Limba română aplică și alte reguli de adoptare a cuvintelor străine. Le scurtează uneori, dându-le o formă specifică limbajului românesc. Îmi aduc aminte de un neologism din secolul trecut „balonseid”, pronunțat inițial „balonzaid”, apoi „românizat” sub forma de... „fâș”. Și neologismul „grapefruit” tinde să fie românizat sub formă de „grefă”, mai ușor de folosit în comunicare, cu toate că noul cuvânt are omonime din alte domenii de activitate
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
română aplică și alte reguli de adoptare a cuvintelor străine. Le scurtează uneori, dându-le o formă specifică limbajului românesc. Îmi aduc aminte de un neologism din secolul trecut „balonseid”, pronunțat inițial „balonzaid”, apoi „românizat” sub forma de... „fâș”. Și neologismul „grapefruit” tinde să fie românizat sub formă de „grefă”, mai ușor de folosit în comunicare, cu toate că noul cuvânt are omonime din alte domenii de activitate și poate crea confuzii în transmiterea mesajului. Multe cuvinte străine au fost adoptate ca neologisme
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
neologismul „grapefruit” tinde să fie românizat sub formă de „grefă”, mai ușor de folosit în comunicare, cu toate că noul cuvânt are omonime din alte domenii de activitate și poate crea confuzii în transmiterea mesajului. Multe cuvinte străine au fost adoptate ca neologisme în forma ortografică de origine , dacă s-au încadrat în regulile gramaticale, ortografice și de pronunție românești. Însă, avalanșa de cuvinte englezești, care au pătruns în limba română, scrise sau pronunțate în diferite feluri aiuritoare, trebuie stăvilită, pentru că multe dintre
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
de stilul și umorul lui Marin Sorescu („Falsa percepție”, „Irefutabil”) care vizează pretențiile de cultură ale celor care încheie procesul dobândirii învățăturii odată cu perioada școlarizării, după care „... se cam învață cu... înălțimea/ Și privesc decât pe sus”, umplu limba de neologisme pe care nu le înțeleg ori cu barbarisme de nepătruns și scriu poezii în limbaj pentru aleși, inițiați, în care „nici ei nu știu ce scriu”. Și, pentru că sunt o mulțime de așa- ziși poeți, care scriu versuri numai din dorința de
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
pereți. Abia mai târziu s-a adâncit în studierea literaturii române: cronicarii moldoveni, Ion Creangă: „un unicat, căci literatura mondială nu cunoaște un alt țăran cu o asemenea operă” , E. Lovinescu - „marele artist al limbii” și al felului cum folosea neologismele - l-au însoțit apoi de-a lungul întregii existențe. Recitea cu plăcere cărțile lui Freud dar mai ales pe cele ale lui Jung; era atras de filosofia budistă. Emilia ȚUȚUIANU: Ce preocupări comune aveați cu viitorul cercetător și profesor Sorin
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
populațiile de pe teritoriul românesc. Oare, ce voi găsi în DEX referitor la originea cuvintelor românești? Să vedem! Limba „CARCALETE” În DEX se observă următoarele: • majoritatea cuvintelor provin din limba latină; • o mare parte din cuvinte au originea din limba franceză, (neologisme), sau din latină și franceză (cum vine asta?) adică au „dublă proveniență”, fără a se explica modul de formare din cele două surse; • altor cuvinte li s-a găsit originea în limba slavă. Destul de multe! • multe cuvinte (considerate neologisme la
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
franceză, (neologisme), sau din latină și franceză (cum vine asta?) adică au „dublă proveniență”, fără a se explica modul de formare din cele două surse; • altor cuvinte li s-a găsit originea în limba slavă. Destul de multe! • multe cuvinte (considerate neologisme la vremea apariției lor în limba română) au originea în limba germană sau engleză și câteva în limba italiană; • la foarte multe cuvinte li s-au „găsit” origini în limbile neamurilor vecine: maghiari, bulgari, sârbi, croați, ruși, ucraineni, slovaci, turci
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
alte cuvinte și cu ocazia comerțului făcut cu respectivii barbari și urmașii lor. Dar cel mai mult, românașii noștri și-au îmbogățit limba când și-au trimis odraslele la Paris, de unde tinerii studioși s-au întors cu recolte bogate de neologisme, adevărate „pietre rare” pe care le-au agățat la gâtul limbii române. Și astăzi zestrea limbii române crește văzând cu...urechiile (și ochii), alte „pietre rare” fiind aruncate pe câmpiile țării, de data asta americane (adică, englezești). Așa să fi
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
nu-și dorește să epateze, înscriindu-se în canoane sau reguli, ci să fie ea însăși. Prin natura meseriei, filolog fiind, lectura își pune amprenta până la nivel subconștient, acesta fiind motivul pentru care se remarcă în poeme și apelul la neologism, ba chiar la cuvinte tăioase, dar potrivite pentru redarea unei anumite realități, așa cum declară însăși poeta. Cum să descrii o realitate a universului-carceră, un mediu al recluziunii în care rodește doar întunericul, elementul suprarealist din care nu poți dori decât
MARTIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_noi_apariti_gheorghe_stroia_1394010083.html [Corola-blog/BlogPost/383459_a_384788]
-
mașină sau face poze pe film? Schimbarea normelor sociale poate avea același efect: comerțul cu sclavi era mai valoros decât toată industria americană de la începutul secolului 19. După cum a aflat Chevron la Pungești și nu numai, pe măsură ce „sustenabilitatea” trece de la neologism cu iz străin la practică răspândită social, firmele trebuie să se adapteze. În plus, avem deja semnele unui model de afaceri care se poticnește: companiile petroliere ajung să se împrumute pentru a menține dividendele mari care le asigură reputația. Sigură
Protecția mediului. De afaceri by https://republica.ro/protectia-mediului-de-afaceri [Corola-blog/BlogPost/338068_a_339397]
-
care cu fiecare aniversare, inevitabil, se împovărează de un număr tot mai mare de ani, capătă mereu noi preocupări adecvate vârstei, lăsând în urmă gândurile și preferințele tinereții. Tot astfel și limba unui popor, evolueză odată cu el, îmbogățindu-se cu neologisme, modificându-și mereu fondul principal de cuvinte, lăsând în urmă, un lexic pasiv, arhaismele, regionalismele, un fond lexical depășit de realitățile sociale, economice, politice și mentalitățile comunităților. În contextul noii tendințe globalizatoare, de uniformizare a limbii sau standardizarea limbilor, unul
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
din latinescu benignus , care înseamnă nu este grav, fiind vorba de boli. În fondul de cuvinte ale limbii române găsim cuvinte din limbile slave, cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
limbile slave, cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar prin dicționare. Dacă între cele două
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
mod greșit se mai folosește cuvântul expertiză, poate li se pare că este de bonton să zici:” Ei au expertiză în această problemă, “ în loc de” Ei au experiență“, “competență “, etc. De asemenea, deși este un pleonasm, este la mare modă folosirea neologismului ”reiterat “, preluat din limba franceză- evident de către semidocți. În aceeași situație se află și la fel de impropriu este folosit cuvântul impact, de la impactus care înseamnă “izbit, lovit, tamponat “ folosind cuvântul impact în mod greșit de “efect, consecință “ , spunând cu prețiozitate” ... impactul
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
remaniază ciorapul, nu ministru. El poate fi demis. În fața acestor dereglări de limbă, de introducerea unor cuvinte străine cu înțeles greșit , ar fi necesar să se readucă în actualitate Legea propusă de regretatul profesor George Pruteanu și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
și etnia. Cuvintele rob, sclav au apărut mult mai târziu în limba română. Însă pe plan internațional se face confuzie între român și rom. Motivul că o limbă vorbită este o limbă vie nu trebuie să ne facă să acceptăm neologisme ce sunt străine de tradiționalul românesc, sau cuvinte pornografice. Folosite, din păcate, de unii poeți care doresc să epateze, și lăudați de Nicolae Manolescu în a sa Istorie a Literaturii Române. La fel, cuvinte anagramate sunt folosite de tineri și
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
2015, pentru comunicarea "Particularități diafazice ale vorbirii personajelor în comedia "O noapte furtunoasa" de I.L. Caragiale Publicații: Cărți: „Formarea cuvintelor în publicistica actuala. Derivarea. Perioadă 1990-2001”, Cuvânt înainte Prof.dr.dr.h.c.mult. Maria Iliescu, Editura Digital Dată, Cluj, 2010 „Dicționar de neologisme și abrevieri recente”, coautor, Cuvânt înainte Prof.dr.dr.h.c.mult. Maria Iliescu, Editura Scrisul Prahovean, Cerașu, jud. Prahova, 2003 Volum de poezii "Nori în soare", cu o Prefață de Livia Ciupercă, Editura Singur, Târgoviște, 2015 Colaborator la realizarea „Monografiei învățământului ploieștean
CURRICULUM VITAE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_Trifan.html [Corola-blog/BlogPost/353650_a_354979]
-
ș.a.); - Plurilingvismul și migrațiile recente (politice, economice, etnice); - Efecte ale interferențelor culturale și lingvistice multiple; - Evoluția istorică a fenomenelor de transfer cultural și lingvistic (influențe, împrumuturi etc.) cu comunitățile alogene (slavă, turcă, maghiară, greacă, germană, franceză etc.); - Limba română în fața neologismelor; - Dinamismul împrumuturilor lexicale și stilistice din engleză în presă și în limba vorbită. Identitatea limbii și literaturii române - în România; - în diaspora europeană/ americană/ mondială; - în relațiile cu alte limbi/ literaturi: perspectivă diacronică/ perspectivă sincronică. Tehnici moderne în prelucrarea filologic
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „A. PHILIPPIDE” DIN IAŞI ORGANIZEAZĂ A XII-A EDIŢIE A SIMPOZIONULUI INTERNAŢIONAL ANUAL de OFELIA ICHIM în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ofelia_ichim_institutul_de_f_ofelia_ichim_1370738388.html [Corola-blog/BlogPost/346285_a_347614]
-
și cu lumea concretă, a păstrat expresia imagică și naivă a omului simplu, o prospețime pitorească și colorată, ritmul vieții mișcătoare. Limba aceasta, ca toate operele țărănești, e conservatoare și-și apără cu îndărătnicie conformația, rămânând refractară încercărilor de violentare. Neologismele, în afară de cele de specialitate cu circulație numai în anume sfere, se generalizează anevoie și abia după ce suferă transformările noționale și formale potrivite cu spiritul ei. Așa au fost condamnate să dea greș sforțările filologilor de odinioară cari au vrut s
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
carte în alb și negru de la un capăt până la celălalt, în care predomină albul, deloc întâmplător, spre a ilustra laitmotivul (timp alb) al tuturor poemelor cuprinse în ea. Este o poezie postmodernistă, nu chiar la îndemâna oricui, plină nu numai de neologisme, ci și de referiri la mitologia greacă ori nordică, de filosofie și simbolistică esoterică. Cu ample conotații, dificil de decriptat, poezia Mihaelei Oancea nu seamănă cu nimic din ce am citit până acum, nu imită pe nimeni și încadrarea într-
MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” – EDITURA “DESTINE” – BUCUREȘTI, 2015) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1447679719.html [Corola-blog/BlogPost/342866_a_344195]
-
traducea: “Te-a mustrat cu numele unui dobitoc considerat idiot, patrupedele astea fac parte din clasa canină, ele nu râd, ci mușcă, sunt carnivore. Dar constat că bipedul, deși om ca și noi, nițel mai răsărit ca mine, folosește un neologism de care habar n-are! - Hello! Dar tu nu știi ce-i aia conștiință! - La ce-mi folosește ? Că nici bunicul, nici tata n-au știut, și ei tot ciobani au fost! Ce cați aici? Iar am pus aparatul meu
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Paradoxul_modernitatii_in_context_rural.html [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]