62 matches
-
complex decît autorul Patului lui Procust pentru evoluția romanului nostru modern. Tocmai asta o face pe autoarea Hallipilor inconturnabilă, atunci cînd discutăm despre acest roman. Oricît de dificilă ar fi rămas lectura Concertului și a celorlalte, în parte din cauza limbajului neologistic al vremii care nu s-a impus totdeauna, aceste romane se vor citi de fiecare dată cînd cineva va dori să înțeleagă cum s-a trecut de la Ion de Rebreanu la Ioana de Holban și de aici mai departe spre
Hortensia Papadat-Bengescu - 125 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15687_a_17012]
-
activ al artelor plastice românești s-a îmbogățit, cu o extremă rapiditate, pe două dintre căile bine cunoscute de către lingviști: pe de o parte, prin reactivarea unor forme lexicale aparent caduce, iar, pe de altă parte, printr-o adevărată invazie neologistică. În prima categorie intră cu precădere elemente din recuzita eclezială, de la moaște la crucifixe și de la jertfă la feștilă, în timp ce în cealaltă au sedimentat concepte barbare, cum ar fi instalație, performance, video art, land art, happening, body art și așa
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
într-ale politicii, bătrânii din partid s-au dat strategic deoparte, lăsând câmp larg de evoluție generației al cărei nume colectiv este Gușă (simbolic nume, de altfel!). Ce-a ieșit din brambureala în care se amestecă minciuna economică și baletul neologistic propagat prin televiziuni se vede: o țară disperată, pe care Puterea o ține laolaltă promovând lege dictatorială după lege dictatorială, o harababură în care guvernul ia cu două mâini ceea ce-a dat cu un deget (vezi tichetele de masă
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
De fapt, prin textele în cauză se constituie, în momentul de față, o subvariantă a limbajului religios românesc. Acesta cuprinde, cu diferențe semnificative, stilul religios ortodox (cu siguranță cel mai conservator, arhaizant, conținînd numeroase slavonisme și grecisme), cel catolic (clar neologistic, abundînd în împrumuturi latino-romane), greco-catolic și protestant (pentru a nu vorbi decît de limbajele creștine). Textele traduse de baptiști, penticostali sau adventiști se caracterizează printr-un limbaj șocant de modern, dar și, din păcate, prin excesul de calcuri din engleza
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
de bine înfipt pe piață încît s-au editat și compilații de genul "Super Maneaua" sau "Miss Piranda", ce conțin doar capodoperele genului, sau "manelele între manele" cum le spun vînzatorii de casete". îl găsim chiar în compuse cu elemente neologistice foarte recente: "așa cum zice una din techno-manelele în ritmul în cărora se unduiesc fetele" (EZ 2476, 2000, 2). Cred că noile ediții ale dicționarelor noastre vor trebui să înregistreze extinderea semantică a manelei.
"Manele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16678_a_18003]
-
simplul second: "stații totale noi și second" ( JN 3003); "calculatoare (...) noi, second, en gros, en detail" (3013). Limbajul vrăjitoresc continuă să amestece stilul basmelor - "fusul fermecat" - cu exprimările inculte, eventual pleonastice - "mediatizată în toată mass-media" și cu un registru modern, neologistic, cult: "declin în afaceri", "boli inexplicabile" (JN 3003). Funcția convențională a anunțurilor nu este totdeauna transparentă din formularea lor, așa că precizările care apar uneori furnizează indicii semnificative asupra presupozițiilor din texte: între anunțurile de vânzări, folosirea persuasivă a particulei chiar
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
descalifică. Făceam însă observații pe care le păstram pentru mine sau le comunicam oral diferiților amici, care în genere le împărtășeau; nu-l „căutam” pe autorul Cronicilor optimistului doar pentru a descoperi lucruri juste sau încântătoare. La vremea aceea, stilul neologistic cucerise toți criticii, istoriografii, cronicarii sau recenzenții de oarecare relief; era admis fără restricții, fiind socotit „tehnic”, adică propriu unui jargon specializat; în comunism însă, se cultiva limbajul tern, voit neutru, de preferință lapidar, ca ordinele în armată și în
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
îl deslușim mai târziu, când înțelegem că el se face vinovat de o opinie favorabilă pentru premierea volumului de proză de către Academie. Gala Galaction, aflat (repet!) la debut, constituie obiectul unei negații furibunde, iar toată argumentația se rezumă la excesul neologistic, probat printr-o avalanșă cu totul exagerată de exemple. Titlul enigmatic al articolului de revizuire prematură, S. P. L., s-ar traduce prin "Societatea pentru Protecția Limbii", societate care ar trebui să fie Academia, iar aceasta în loc să ne apere de
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
se considera vinovat în prima tinerețe, și va adopta cu multă îndrăzneală neologismele. În 1915, conservatorismul era un bun paravan după care își putea ascunde antipatia. Articolul de revizuire drastică a prozei lui Gala Galaction, cu singurul argument al excesului neologistic, va trece întocmai în prima ediție, din 1916, a volumului IV de Critice, și, cu unele prescurtări, modificări și atenuări, și în ediția definitivă a revizuirilor din volumul VI de Critice, în 1928. După mai bine de un deceniu, criticul
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
nou al exegezei, așa cum am mai arătat și altădată, cu prodigiosul humuleștean, cu istețul Fiu al Pepelei și cu părintele erudit-facețios al }iganiadei, din al cărui ținut de altminteri se trage. Rostirea sa dispunînd, așa cum se cuvine, de multe vocabule neologistice și subtile modulații reflexive, se descoperă tradițională în fondul său, incredul-șugubeață, filtrată printr-o îndelungat rodată bonomie comunitară. Raționalist circumspect, aidoma lui Șerban Cioculescu cu care a fost nu o dată asemuit, Cornel Regman dă dovada unui specific scepticism surîzător, jucăuș
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
dovedește ce-a fost întotdeauna și nu ne dădeam seama: un clipangiu ratat" (articol reprodus de cinemagia.ro); "se dă regia pe mîna unui clipangiu la modă" (observatorcultural.ro). Clipangiu ilustrează perfect capacitatea sufixului -angiu de se atașa unor baze neologistice, de a rămîne fidel unuia dintre sensurile sale de bază (indicator de profesie) și mai ales de a marca ironia și deprecierea: autorul de clipuri nu pare a fi, din perspectiva criticului de film, idealul de regizor.
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
Gheorghe Grigurcu Citind volumul de publicistică al lui Barbu Cioculescu, cu ecleziastică umoare intitulat Zădărnicii, mi-am amintit de un altul, al lui Tudor Arghezi, Tratat de morală practică (ulterior, a doua vocabulă neologistică a fost înlocuită de una neaoșă, pravilă). Aceeași îmbrățișare largă de subiecte ale actualității întoarse pe toate fețele precum un obiect într-un bazar, pe care nu te hotărăști dacă să-l cumperi sau nu, aceleași negocieri prelungite, voluptuoase în jurul
Ultimul mohican by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8309_a_9634]
-
limbi și faza ei finală, somptuoasa-i agonie. Heliade și latiniștii, cu ai lor monștri lexicali suav-terifici, ce stîrneau hazul ori indignarea contemporanilor, însă pe care-i percepem azi cu o blîndă comprehensiune și în care vedem nu o dată prefigurările neologistice ale limbii literare ulterioare, s-ar putea cu bucurie regăsi pe o altă buclă a spiralei... Din această bizară (însă cît de evocatoare!) suprapunere a sfîrșitului cu începutul provine o "copilărie" tîrzie a autorului, o reîntoarcere jucăușă a d-sale
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
lui Petre Răileanu despre arta contemporană la Veneția și, ca document, scrisoarea lui Barbu Delavrancea către Panait Cerna. Fînăritul, ca patrimoniu În DILEMA VECHE ne-a atras atenția articolul semnat de de Vintilă Mihăilescu: Pro-șura și patrimonializarea fînului. Dincolo de titlul neologistic, textul semnalează o veche și, din păcate, ignorată, valoare națională, fînăritul: „Și ajungem astfel la adevăratul obiect de patrimoniu, din care șura este doar un element component: arta fînului, fînăritul ca să spunem așa, un adevărat patrimoniu imaterial reprezentativ pentru România
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3083_a_4408]
-
ideea că, numai și prin prezența lor numeroasă acolo, însemnau un început de democrație, cu care eventual se putea pleca la drum. Cît simțeau aceștia briciul ironiei rămîne enigmă, fapt e că erau momente cînd sala hohotea, ignară, la recitativul neologistic al eruditului, parșiv jucat în arena circului de clovnul de ștofă nobilă. Cine să-i mai facă acum să rîdă pe sanculoții buluciți în Parlament ca-n talcioc? Cine? Nuntașii Dolănescu și Loghin? Dar și "majoritarii" ăștia s-au mai
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
bună sursă iese triumfător. Calitatea de căpetenie a acestei reușite bucăți o percepem abia astăzi, după trecerea anilor: este vorba de o intuiție verbală neobișnuită în epocă. Aceeași intuiție îl făcuse pe Hasdeu să nu comită în Ursita nici o stridență neologistică; dar în Micuța e ceva mai mult - fiecare personaj vorbește în jargonul caracterului său; termenii în limbi străine, întotdeauna cu funcție ironică, încheagă o atmosferă; Micuța pare scrisă într-o românească vorbită cu diferite accente străine, de efect savuros. După
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
cîteva note lexicale: evoluții recente a unor cuvinte-clișeu: dialog, mass-media, a manipula, vizavi de... De altfel, volumul ilustrează două faze distincte ale istoriei recente a limbii române: anii '60-'80, dominați de prestigiul științei, de cenzura oficială, tinzînd spre discursul neologistic, stilul căutat, plin de clișee, majoritatea cultisme - și apoi perioada de după 1989, caracterizată de presiunea oralului asupra scrisului, de permisivitate, de neglijența voită (din populism) sau involuntară, de ,deplasarea stilistică către registrul Ťsubliterarť și, adeseori, Ťsuburbanť" (p. 82). Prin exces
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
politice decât metafizicii călugărului Vasile, daca justiția ar fi făcut altceva decât să ascundă dosarele marilor criminali economici și politici. Acum e mult prea târziu. Crimei comise împotriva poporului român de către puterea iliesciană i se adaugă banditismul ambalat în țipla neologistica al stăpânilor de azi. Sigur că ruină Bancorex e cauzată de clientela iliesciană, după cum falimentul Albinei (și al altor bănci care vor cădea cât de curând) își are originea în același spațiu al crimei organizate politic. Însă nu-mi imaginez
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
de modelul oficial al limbii de lemn (restricții suplimentare, imprecizie, evitarea extremelor, a denumirilor unor regiuni etc.). Textul meteorologic e caracterizat, în esență, de căutarea unui compromis între exactitatea științifică și interesul practic al publicului, între un limbaj precis, codificat, neologistic - și unul tradițional, al descrierii "naturale", spontane a stării vremii. Odată depășite constrîngerile exterioare, politice, în structura tipului de discurs au apărut unele modificări. Programele de televiziune au inovat în modul cel mai evident, substituind modelul autorității științifice (meteorologul, sobru
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
se manifestă totuși un caz destul de interesant din punct de vedere stilistic: strategia folosită de cotidianul "România liberă" (RL) pentru rubrică să meteorologică constă în utilizarea unui dublu limbaj - popular, colocvial și glumeț în titlu - dar tradițional meteorologic (monoton, clișeizat, neologistic) în text. Cele două registre coexista aproape fără contaminări - ilustrînd într-o anumită măsură trucul gazetăresc al titlurilor adăugate (adesea, de alte persoane decît autorii articolelor), destinate să atragă cu orice preț atenția cititorului. În acest caz particular mi se
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
corespund unei stricte codificări cantitative, reflectate și în combinările lor limitate (vreme "deosebit de rece, geroasă pe alocuri"; "rece, geroasă"); gradația ("vîntul va sufla de la slab la moderat"; "vîntul va sufla moderat cu intensificări"; "va prezenta intensificări pînă la tare"), lexicul neologistic ("precipitații mixte", "arii relativ extinse"; "arie de nebulozitate"), numărul mic de verbe, ale acțiunilor pur meteorologice ("a ploua", "a ninge", "a sufla" etc.), static-descriptive ("a prezenta", "a se încadra") sau ale transformării ("a se accentua", "a se restrînge"); frecvență mare
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
activ al artelor plastice românești s-a îmbogățit, cu o extremă rapiditate, pe două dintre căile bine cunoscute de către lingviști: pe de o parte, prin reactivarea unor forme lexicale aparent caduce, iar, pe de altă parte, printr-o adevărată invazie neologistică. În prima categorie intră cu precădere elemente din recuzita eclezială, de la moaște la crucifixe și de la jertfă la feștilă, în timp ce în cealaltă au sedimentat concepte barbare, cum ar fi: instalație, performance, video art, land art, happening, body art și așa
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
lexic prețios, lucrat desăvîrșit. Dacă nu ar fi și un exercițiu al inteligenței, virtuozitatea de limbaj ar aluneca în verbozitate, în manieră obositoare, într-atît stă pe muche de cuțit ingeniozitatea. Practicînd această orfevrerie a cuvintelor rare, mai ales din registrul neologistic (cum făcea, memorabil, G. Călinescu și cum reușesc și astăzi cîțiva critici, extrem de puțini, cei ce pot să-și rafineze discursul, astfel încît să ilustreze realmente critica expresivă), iubind, cum spuneam, scriitura poeților, Al. Cistelecan trebuie să recunoască de multe
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
realiza o fișă cît mai amănunțită a existeței obiective care suplinește absența celei subiective, socotită, în chip tradițional, mai adecvată condiției lirice. Desigur e la mijloc și o sfidare a convenției, în numele libertății imprescriptibile a discursului "modern". Rostirea "înaltă", sec neologistică ("Proiectul are o dimensiune artistică, dar se vrea și o investigație/ sociologică, antropologică și filozofică a singurătății, a înstrăinării/ și a părăsirii ca fenomene specifice lumii moderne" - ibidem), se învecinează cu cea familiară, populară ("Am ars niște zahăr, am turnat
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
Dat fiind că urmăream cu fidelitate scrisul călinescian, fie cel săptămânal, fie în volum, firește că am citit și producția romanescă ulterioară Bietul Ioanide și Scrinul negru. Obiecțiile care i s-au adus primului roman la apariție, printre care excesul neologistic sau necunoașterea unor detalii din viața rurală, nu afectau substanța romanului, dar asta nu însemna că el nu ridică nici un soi de probleme. Una din probleme o pune chiar încercarea de a realiza o personalitate de un ordin intelectual superior
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]