252 matches
-
bine în sanatorii și ospicii. Oliver Sacks e o figură emblematică pentru spiritul care domină astăzi lumea medicală. Autorul ține să se declare de la primele pagini ateu și își mărturisește convingerea profesională: oricărui fenomen psihic, oricît de sublim, subtil sau neomenesc ar părea la prima vedere, i se va găsi pînă la urmă o cauzalitate materială. Pentru Sacks, chiar și experiențele de decorporalizare sunt urmarea unor halucinații provocate de anumite zone din lobii cerebrali. Păstrînd tot respectul pentru latura spirituală, sunt
Estropiații melomani by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6965_a_8290]
-
grosolănie. Îi vorbea din inimă. - Multe religii ale lumii au mers prea departe. În încercarea de a despărți răul de bine. Chiar și creștinismul. Nu că n-ar trebui alese unul de altul. Dar când separarea e prea strictă, devine neomenească. Am avut mereu o părere bună despre Leibniz. În Theodiceea, spune că Dumnezeu seamănă cu o bucătăreasă. Dacă a copt pâine, a făcut ce se poate mai bine. Și totul ține de ce lucrează. Chiar și arsura cojii. Într-un fel
Peter Høeg - Fata tăcută by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4251_a_5576]
-
mea? Acum, când vorbesc cu dumneavoastră... Și așa mereu. Trăiesc ca să scap de amintirile grețoase care punctează existența mea; trăiesc, ca să mă detașez, principiul actualității. Ca să scap de obsesia trecutului dramatic, contorsionat, dezgustător pe anumite laturi, nu-i așa, și neomenesc — mă situez în principiul actualității. V-am spus: nu fac biografie, nici autobiografie, trăiesc principiul actualității permanente... Eu am fost Petre Țuțea. Am avut și discipoli... Nu se putea să nu am discipoli, fiindcă sunt un om vorbăreț. Toată suferința
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
și-au păstrat echilibrul. Bunica G. se uita atentă la mama ei și la ceilalți să vadă dacă rămân în picioare. Totul era bine, cu tot cutremurul. În momentul în care cutremurul s-a oprit, bunicul a scos un urlet neomenesc și atunci bunica, soția lui, ia întins mâna să-l ajute, dar el a împins-o destul de brusc, așa că ea a căzut în mână și a rămas așa ghemuită. În momentul următor Bunica G. s-a trezit pe brațe cu
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
de egoism fără a primi, în schimb, nimic din ea, nimic al ei. „E ca o sirenă!“ îi fluierase, admirativ, un coleg de la Universitate, într-o cafenea, când rămăseseră numai ei doi la masă. Așa și era. Desăvârșită, într-adevăr. Neomenesc de fru moasă și, în mod ciudat, tocmai de aceea cumva lipsită de senzualitate. Lui Alexandre i se păreau puțin imaginare și imaginate felul în care se țineau de mână, întâlnirile lor din camera lui, sărutul ei, din care nu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
țipă și țipătul ei se aude în tot hotelul în clipa în care ea se trezește și și simte trupul ud de transpirație, și transpirația ei miroase a frică, și prin pereți aude plânsul unui bebeluș trezit de țipătul ei neomenesc și imediat ochii ei văd fereastra luminată și mintea ei înțelege. E dimineață. Coboară din pat și pășește cu atenție pe covor. Ca și cum mii de cioburi ar amenința să iasă din covor și să-i rănească tălpile. Merge în baie
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
ea. „Asta-i cea mai aiurea chestie care-am auzit-o evăr.“ Băiatului ce se îndepărta spre pișu i-am strigat din urmă că eu am părăsit toate femeile care mi-au spus „pisi“ și că alea care folosesc cuvintele neomenești „tati“ și „mami“ în loc de normalele „tata“ și „mama“ devin șleampete. Rămânând singur cu ea, am felicitat-o pentru perfor manța cu deschiderea sticlei cu orbita și am întrebat-o dacă așa face cu toți mușchii circulari. A început să râdă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
a ajuns, și totodată atrăgîndu-te prin perspectiva pe care o deschide. E un afurisit de ucenic vrăjitor lucrînd la șuruburile ultime ale universului și depănînd o poveste făcută anume pentru adulți: un basm despre originea lumii spus cu ajutorul unei științe neomenesc de rafinate. Oricît de bună ar fi părerea pe care un intelectual umanist o are despre sine nu trebuie să se aștepte ca, deschizînd Originea universului, s-o parcurgă nestingherit de la un cap la altul. Dimpotrivă, va fi stingherit întîi
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
transmite însă mersului său aroganța. Gândurile mele sunt atât de neclare, încât simt necesitatea beției. Deodată îmi văd personajul venind apatic spre firma de pompe funebre, unde, în fața vitrinei, odihnește în poziție verticală un coșciug. Tânărul pare pierdut în gânduri neomenești, își târăște trupul cu scârbă. Dar brusc și fără să se clatine, omul ia coșciugul în spinare și o rupe la fugă. Surprinși, ori mai degrabă consternați, angajații firmei ies în stradă; evident însă că nu au sub nici o formă
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
strecurată în suflet. Treptat, balanța atrocităților începea să încline în altă parte decît cea în care fusesem dresați să credem că se afla înțepenită încă din perioda interbelică. Legendara criminalitate a legionarilor căpătase dintr-odată un concurent nedorit: o cruzime neomenească de sorginte roșie și niște statistici din care reieșea că despre închisorile comuniste și despre rezistența din munți e mai prudent să nu se vorbească decît în linii mari, fără precizări imprudente, ca să nu dăm peste cap niște clișee pe
Curajul lui Ierunca by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9751_a_11076]
-
Un șuvoi de sudoare rece îl năpădi pe loc, văzând o siluetă fantomatică, lugubră și diformă, în locul prietenului său de suflet, ce până nu demult era atât de prezent acolo. Totul îi juca pe dinaintea ochilor. Silueta era una cu totul neomenească, supradimensionată și mișcătoare, adică tremurătoare, întocmai așa cum apare imaginea cuiva pe linele valuri, ce se unduiesc liniștit pe suprafața unui lac. „Doamne ferește! Ăsta-i vis sau realitate?!”, îngână el sugrumat de tot de spaimă. Atunci, foarte repede, un clocot de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mâna zeului, care, atunci când ne aflăm în fața unor lucruri hotărâtoare, pe care le socotim cu adevărat vrednice de importanță, ne frânge cu totul îndrăzneala, tăvălindu-ne mândria în țărână... Astfel, zăpăcit fiind de cursul acestei întâmplări, cu o voce aproape neomenească, în care își adună toată mâhnirea lui, urlă cu putere: Ai învins, Galileene!(Cuvinte atribuite lui Iulian Apostatul. ) Ei bine, după acest episod destul de plin de dramatism - pe care, însă, nu l-am exagerat deloc -, sufletul lui Eugen începu din
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
poziția aceasta nefirească! Oare cum de am reușit să ajung în halul ăsta, atât de departe de poziția mea obișnuită de dormit? Asta sigur nu poate fi de bine. Pe urmă, de ceva vreme, tot aud numai glasuri sumbre și neomenești în somn. Poate că vor sămi transmită ceva anume, căci doar s-au mai întâlnit asemenea cazuri. Oare ce să fie? Spre exemplu, ultimele cuvinte de noaptea trecută, pe care le-am auzit limpede de tot, au fost: ‹‹Gata! Acum
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
exact atunci, fără îndoială că, instinctiv, din prima clipă și-ar fi întors privirea de la victimă - n-ar fi suportat priveliștea. Într adevăr, Victoriei, de la durere pesemne, i se schimonosi în întregime fața într-un mod cu totul înfiorător și neomenesc. Ajunsese să aibă o înfățișare greu de privit. Era de o paloare cu totul înspăimântătoare, grimasele se succedau pe chipul ei cu o repeziciune nemaipomenită, iar ochii parcă îi înțepeniseră sub pleoape, dându-și la iveală tot albul lor, întocmai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
suspine: Era în cumplita iarnă a anului 1945... În vecinătatea lagărului nostru era tot așa, un lagăr cu soldați, prizonieri de război. Erau in jur de 900 de deținuți. Pentru soldați condițiile din lagăr erau mult mai aspre, mult mai neomenești...Îi vedeam cum se târau în păduricea din apropiere, ținându-se de o sanie, pentru a aduna câteva lemne să-și facă un picuț de foc, ca să se încălzească. În majoritatea cazurilor, când veneau înapoi, deasupra lemnelor se aflau câteva
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
să fie impersonal ar trebui să înceteze să mai reprezinte un punct de vedere, devenind în schimb optica supraumană a ochiului lui Dumnezeu. Din păcate, nu s-a născut încă filozofia în ale cărei rînduri adevărurile să cadă din cerul neomenesc al perspectivei divine. Din acest motiv, nici un adevăr filozofic nu poate fi desprins de numele autorului care l-a rostit pentru prima oară. Nici un adevăr nu supraviețuiește prestigiului celui care l-a rostit. Tocmai de aceea simțim și astăzi nevoia
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
cu șort ale săritoarelor, toate emană o strălucire sintetică, frumusețea rece a artificialului. Cu toții, băieți sau fete, au pachete de mușchi desenați impecabil, ca niște personaje de bandă desenată, viteza, forța și precizia cu care se mișcă dau adesea impresia neomenescului. Pielea și mușchii sportivilor par o continuare a echipamentului hi-tech. Noaptea, după ce se încheie transmisiunile de la Atena, mă uit pe DVD-uri la secvențe din istoria Olimpiadelor. Exercițiile la sol sau paralele ale celebrelor pe atunci Olga Korbut și Ludmila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
comunica cu ele, hainele trebuie să-ți fie albe și imaculate, oricât de întunecate ți-ar fi gândurile. Abadiania este un univers al veșmintelor albe, o lume hiperaglomerată de îngeri căzuți ce mișună în toate direcțiile, așteptând cu o răbdare neomenească să le crească aripile. Peste tot, cozi interminabile; către camerele de energie, unde se desfășoară consultațiile sau operațiile spirituale; la farmacie, la băile de cristale, să intri la cascada sacră, pentru supa rituală făcută la "Casa" ce încheie o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
temători de variantele spiritiste, înțeleg că energia colosală de care dispune Joao nu poate fi decât de origine divină. El este un ales al domnului, de unde și numele Joao de Deus. El vindecă precum Hristos, făcând uz de puterile lui neomenești. În fond, această formulă pare cea mai adecvată și pe înțelesul oricui. Celelalte oferă explicații confuze, nepalpabile, echivoce, chiar și pentru practicanții lor. Oare Joao ce crede, pe care dintre variante o preferă? Oare el cum își spune? Are vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nu s-a ivit totuși niciodată vreo neînțelegere nici în mijlocul ei, nici împotriva principelui, atît cînd soarta le-a fost nefavorabilă, cît și atunci cînd treburile au mers bine. Faptul acesta n-a putut să aibă alte cauze decît cruzimea neomenească a lui Hanibal, cruzime care, adăugată la însușirile lui nenumărate, l-au făcut să fie întotdeauna pentru soldații lui demn de respect și de teamă. Dacă n-ar fi avut acea primă însușire, celelalte nu i-ar fi fost de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Un șuvoi de sudoare rece îl năpădi pe loc, văzând o siluetă fantomatică, lugubră și diformă, în locul prietenului său de suflet, ce până nu demult era atât de prezent acolo. Totul îi juca pe dinaintea ochilor. Silueta era una cu totul neomenească, supradimensionată și mișcătoare, adică tremurătoare, întocmai așa cum apare imaginea cuiva pe linele valuri, ce se unduiesc liniștit pe suprafața unui lac. „Doamne ferește! Ăsta-i vis sau realitate?!”, îngână el sugrumat de tot de spaimă. Atunci, foarte repede, un clocot de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mâna zeului, care, atunci când ne aflăm în fața unor lucruri hotărâtoare, pe care le socotim cu adevărat vrednice de importanță, ne frânge cu totul îndrăzneala, tăvălindu-ne mândria în țărână... Astfel, zăpăcit fiind de cursul acestei întâmplări, cu o voce aproape neomenească, în care își adună toată mâhnirea lui, urlă cu putere: Ai învins, Galileene!1 Ei bine, după acest episod destul de plin de dramatism - pe care, însă, nu l-am exagerat deloc -, sufletul lui Eugen începu din nou să se adâncească
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
poziția aceasta nefirească! Oare cum de am reușit să ajung în halul ăsta, atât de departe de poziția mea obișnuită de dormit? Asta sigur nu poate fi de bine. Pe urmă, de ceva vreme, tot aud numai glasuri sumbre și neomenești în somn. Poate că vor sămi transmită ceva anume, căci doar s-au mai întâlnit asemenea cazuri. Oare ce să fie? Spre exemplu, ultimele cuvinte de noaptea trecută, pe care le-am auzit limpede de tot, au fost: ‹‹Gata! Acum
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
exact atunci, fără îndoială că, instinctiv, din prima clipă și-ar fi întors privirea de la victimă - n-ar fi suportat priveliștea. Într adevăr, Victoriei, de la durere pesemne, i se schimonosi în întregime fața într-un mod cu totul înfiorător și neomenesc. Ajunsese să aibă o înfățișare greu de privit. Era de o paloare cu totul înspăimântătoare, grimasele se succedau pe chipul ei cu o repeziciune nemaipomenită, iar ochii parcă îi înțepeniseră sub pleoape, dându-și la iveală tot albul lor, întocmai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de groază. Tremură, plâng, țipă, dar dau năvală. Ascultam și nu pricepeam nimic; actul nostru era pur organic. Afoni perfecți. Nimic spiritual. Totuși, firile noastre voluntare și biciul nevăzut al tatălui - padre padrone - ne-au antrenat într-o muncă aproape neomenească. Exersam fiecare câte zece ore pe zi. Uneori și noaptea. „Labor omnia vincit!” Virgilius se referea, desigur, la disponibilitatea omului obișnuit. Spune-i așa ceva insului de pe stradă și-n cumsecădenia lui neghioabă acesta va lua chestia de bună. Va munci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]