166 matches
-
unui biet stat agricol c-o foarte mare datorie publică, iar coarda impozabilității e atât de întinsă încît nu se mai poate întinde făr-a se rumpe. Caracterul epocei liberale a României e identic cu acela al epocei fanariote: o esploatare neomenoasă a poporului, fără a i se da nimic în schimb pentru sacrificiile ce le aduce statului. [ 6 iunie 1880] {EminescuOpXI 207} ["D. DUMITRU BRĂTIANU, ÎNTORS DIN STRĂINĂTATE... "] D. Dumitru Brătianu, întors din străinătate, ne-a trimis o scrisoare, cu rugăciunea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
doua a secolului nostru. În loc de-a lăsa provincia în statu-quo, precum era sub turci, și a îngădui ca din dezvoltarea necesităților ei naturale să răsară forma organizațiunii ei viitoare, s-a întins numaidecât asupra-i acelaș sistem de esploatare neomenoasă care despopulează și sărăcește România întreagă. În Bulgaria emigrează turci și imigrează bulgari, în Serbia emigrează albaneji poate și imigrează sârbi; în România imigrează sârbi, bulgari, evrei ș. a. - numai românii ies. Natura blândă și atât de lesne guvernabilă a poporului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
stat, a acelui bărbat căruia Curtea vieneză îi încredințează conducerea afacerilor ori de câte ori situația e turbure și se cere un patriotism mai presus de vederile strâmte ale coteriilor politice, a căror țintă nu e nicicând armonia între popoare, ci exploatarea lor neomenoasă din partea unor elemente cosmopolite, totuși nu vedem încă destule cuvinte pentru a acorda Ițcanilor o favoare pe care partea interesată, "întrepozitarii și comisionarii", n-o merită deloc. Vom dovedi-o aceasta prin puține cuvinte. În unul din anii trecuți un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o luptă și n-o tăgăduim. O luptă între ideea unui stat cu instituții liberale și solid organizat și între o demagogie lacomă de câștig fără muncă care a azurpat numele de partid politic, făr-a fi decât o societate de neomenoasă exploatație a poporului românesc. [ 25 iulie 1880] ["ÎN N-RUL DE IERI AM ARĂTAT... "] În n-rul de ieri am arătat, destul de limpede credem, că întreaga dezvoltare, întreaga reformă constituțională a Țărilor române e cuprinsă punct cu punct în formularea hotărâtă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cunoștinți tecnice și mecanice, spoliarea tezaurului public prin crearea de lefuri fabuloase în folosul patrioților de meserie, cu-n cuvânt statul omnipotent devine o jucărie în mâna demagogilor, iar poporul se zbate fără putere, jumulit și esploatat într-un mod neomenos de cătră o tagmă de oameni fără merit, fără știință, fără caracter, fără patrie chiar. [ 26 iulie 1880] ["CEEA CE SE-NTÎMPLĂ... "] Ceea ce se-ntîmplă de la venirea roșiilor la putere în România ne aduce, de voie de nevoie, la necesitatea de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însușirile rele ale oamenilor sânt titluri de recomandație. E o atmosferă febrilă în țară, în care până și spiritele cele mai liniștite se simt gonite parecă din urmă de un demon nevăzut, demonul câștigului fără muncă, demonul american al prădării neomenoase, începînd cu istovirea pământului și stârpirea secularilor noștri codri și sfârșind cu tratamentul barbar și fără cruțare al populațiilor. Legăturile aproape părintești cari existau înainte între clase, iubirea aproape filială pe care populațiunile o aveau pentru capii lor naturali, autoritatea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
răscoalei plănuite în secret, grecii știură să implice în luptă pe cei mai cumpliți dușmani ce-i avuseră ei, pe bulgari, români și cumani, o luptă în care ei din parte-le se aruncară cu o mare oțărâre și cu neomenoasă turbare. Fugarii întorși puseseră la cale răscoala în mai multe orașe din Tracia și Macedonia și cu ajutorul românilor o împinseră la cea dintâi ocazie bună să izbucnească pe deplin. În urma acestei răscoale latinii pierdură orașele mai de samă, Didymotichos (acum
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de oaste cumano-romînă de 10000 de oameni se aruncă asupra orașului Apros, îl luă la cel dentîi asalt, îl risipi, trecu sub sabie pe mulți locuitori, pe mulți îi duse în robie și-și exercită dreptul de biruitor c-o neomenoasă și crudă arbitraritate. Cu setea de luptă în vâlfă, cumanii se-ntoarseră spre țărmul mării asupra orașului Rhaedestos, bătură cumplit pe generalul Theodoros Wranas, ce le ținea drumul în fruntea unei cete de latini ș-a unei trupe grecești, luară
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Când după doi an împăratul Mihail merse atât de departe încît puse să scoată ochii detronatului prinț Ioan și-l ținu închis într-o cetate, virtuosul patriarh Arsenie fu cuprins de o indignație turbată și deznădăjduită și aruncă afurisania asupra neomenosului împărat. În zădar așteptă Mihail cel escomunicat cu răbdare cucernică trei ani după dezlegarea pedepsei bisericești rostită asupră-i; în zădar amenința că va apela la papa; în sfârșit convocă un sinod spre a-l judeca pe patriarh și, fiindcă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
roman adresă scrisori călduroase de exortație cătră mai mulți catolici din Serbia și din Albania, cari erau cu vază și în funcțiuni înalte ale statului, lăudă meritosul lor proiect, deja în execuție, de-a scutura jugul unui domnitor eretic și neomenos, îi încurajă să proceadă cu zel și cu puternică stăruință în întreprinderea lor și le făgădui pentru aceasta binecuvântarea papală si cea dumnezeiască. Așadar, când regele Carol Robert I porni după îndemnul papei la anul 1320 o campanie contra lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și întărite prin jurământ, întind mâna făr-a alege la orice mijloc, numai să-i ducă la scop; oameni în rangurile cele mai înalte și cu influența cea mai mare arătîndu-se ca modele de nevrednică slugărnicie cătră cei de sus, de neomenoasă trufie cătră cei de jos, esploatînd în interesul lor privat poziția lor oficială și abuzând de ea ca de-o pârghie în propriile lor intrigi contra puterii statului; căsătoria, devenită prostituata politicei și poftei după tron, la încheierea ei calculată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să nu se prea joace în această privire. Daca am cerceta caz cu caz unde raporturile agricole sunt mai nesănătoase, am afla că mai cu seamă acolo unde proprietarii cei moșneni și istorici au dispărut și că, dacă există esploatare neomenoasă, ea se practică mai cu seamă pe moșiile coreligionarilor politici ai d-lui C. A. Rosetti. Unde un ateu sau un cosmopolit ca părintele democrației noastre va fi proprietar, raporturile iau forma cea mai rea din toate și, daca venerabilul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și Vernescu, abstracție de la cestiunea tocmelelor chiar. O putem face aceasta cu atât mai mult cu cât de patru ani noi și numai noi am dat alarma în cestiunea stării țăranului. De patru ani ilustrăm traiul său rău și esploatarea neomenoasă căreia este supus, de patru ani am încercat, cu toată puterea și căldura convingerii, să atragem atenția sferelor dirigente, fie conservatoare, fie liberale, asupra mizeriei în care trăiește cea mai numeroasă, cea mai importantă, cea mai conservatoare și - verde vorbind
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ziarele oficioase, toate făgăduielele ce s-au făcut s-au tradus întotdauna prin cea mai odioasă împilare de fapt. Probă sunt nenumăratele scandaluri și nelegiuiri în contra cărora țipă districte întregi, fără ca nimeni să le audă plângerile. Probă sunt aceste mezaturi neomenoase și infame, cari ne umple sufletul de scârbă și de rușine și ne face uneori să disperăm de viitorul acestei țări. [1 septembrie 1882] [""ROMÎNUL" DE LA 29 AUGUST... "] "Romînul" de la 29 august înserează următoarele rânduri, sub rubrica Abuzuri: Multe ziare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
torturează; aici se ia cu forța dreptul altuia; aici legea nu poate intra; aici sătenii au ajuns la sapă de lemn". Ne aducem aminte că țăranii de pe moșia Neaga sau Socetul din Teleorman au reclamat în nenumărate rânduri în contra abuzurilor neomenoase ale liberalului senator Pișca. Ei au mers chiar cu jalbă la rege spre a-și expune păsurile. 181 {EminescuOpXIII 182} Toate plângerile lor au rămas zadarnice până astăzi. De ce oare "Romînul" n-a cerut dreptate și pentru ei? [3 septembrie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ascultă decât vorbe rele, sudălmi și bătăi li se aplică lor și mumelor lor; bărbații se bat foarte des între dânșii. Bătăliile lor sunt foarte violente, ca la niște adevărați sălbateci europeni; se rănesc grav, adeseori se ucid. Această generațiune neomenoasă, rușinea unui stat civilizat, acești oameni perverși și fertili în crime, delicte și contravențiuni de tot soiul se ruinează prin mișelii și rea viață. Iată tabloul pe care nu noi, ci un prefect al guvernului actual [î]l face despre
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nimene - în satul lui Cremene - care să știe vorbirea acestei țări. Dar nu numai atât. El, în gândul lui de dobitoc, e mai mare poet decât Alecsandri și, ca s-o dovedească, înjură pe venerabilul bătrân în modul cel mai neomenos: el e mai învățat decât toată Academia la [un] loc, deci face Academia albie de câine. Ca să dăm o probă de producțiunile clasice ale acestui idiot cerem scuze cititorilor noștri că cităm o probă din necuviințele lui poreclite literare. Urmează
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o școală. Smulși din viața lor obișnuită, copii, tineri și bătrâni sunt trimiși în necunoscut de-a lungul unor drumuri nesfârșite prin sate arse. Ochiul copilului înregistrează cruzimea militarilor germani care decimează coloana zdrențuită, dar și violența unor jandarmi români neomenoși. Oamenii trec prin moarte și foc, iar înjosirile nu cruță pe nimeni. Fetița se maturizează prin suferință, devine infirmieră, salvând vieți, înmagazinând imagini, întâmplări, tragedii, pe care le va evoca peste decenii. Violarea unei evreice la toate posturile de jandarmi
PALTY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288636_a_289965]
-
se gîndea că dincolo de acea poartă începea drumul spre ținta răzbunării sale, deși deocamdată era el însuși împins din urmă, în timp ce se îndrepta spre țelul său fatidic; cînd se gîndea, de asemenea, că o hoardă de pirați sălbatici, de păgîni neomenoși îl mînau din urmă, slobozind asupră-i blestemele lor infernale - fruntea lui Ahab rămînea încrețită ca o plajă neagră, mușcată de vreo furtună, ce nu izbutește să-i clintească stîncile de la temelie. Dar astfel de gînduri nu-i tulburau decît
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
copilăria nu e doar o amintire, ceva ofilit după ciclul său, ci e starea perpetuă de a fi om cu deschidere de semnificație maximă; la fel memoria nu e doar memorie, ea e energetică sămânță. Direct și tranșant totuși, în neomenoasa tranziție autorul ne trimite cu gândul la Sfântul Antonie cel Mare: Om se numește sau cel rațional sau cel ce îngăduie să fie îndreptat. Cel ce nu poate fi îndreptat este neom, căci aceasta se află numai la neoameni. Însăși
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
Se vorbeau mai multe prin oraș, dar cu oarecare satisfacție și nu cu temeri. Tânărul Herdelea căută să liniștească pe Roșu cu motivarea ce o auzea pretutindeni, anume că e vorba doar de mici corecțiuni aplicate ovreilor, care exploatează prea neomenos pe bieții țărani de prin satele moldovenești. ― Nu-i nici o pagubă dacă se vor pierde câțiva perciuni! zise Titu râzând. Numai așa o să mai scape satele de ei, că prea s-au înmulțit! Secretarul sări ars: ― Bravo, puiule! Aci am
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Sie grosolană, care creștea și-i ofensa gustul de Trubadur mahalagiu și de plutonier subțire: camarada credincioasă și arțăgoasă ca uri câine-lup . Apoi, ruda proastă care făcea de râs pe profesorul de echitație, și fata aceea asasinată într-o aventură neomenoasă, care refuzase să-1 vadă pentru că-1 iubea și-1 temea, și pe care nu vroise s-o mai vadă ... Și moarta aceea, așa cum o văzuse, cinci minute, el singur cu ea ... abia ieșită din chinurile brutale . . . sluțit și trist, oribil
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cu cruzimea soartei (Nu, a ta moarte). Lanțurile iubirii nu mai sînt purtate atunci cu bucurie, robul se revoltă și zguduie, ca leul, gratiile temniței: „Eu lanțurile mele le zgudui cu mînie, Ca robul ce se luptă cu-n jug neomenos, Ca leul ce izbește a temniții tărie, Și geme furios.” Este figura contestației, dublată de figura dorinței (eminesciene) de repaos. În limbajul lui Gr. Alexandrescu, asta Înseamnă a gusta pacea. Amorul este, acum, o sursă de nefericire: privirea Întinde curse
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de a popri sloboda și deasa privire a frumoaselor fețe (căci frumsețea strică virtutea sufletului) și ascultarea cea dulce a amurezatelor cîntece.” Pann recomandă, În privința moralei, o linie de mijloc: nici prea aspră, nici prea Îngăduitoare. Nici ca Împăratul Eraclie, neomenos și intolerant față de fiica lui, nici atît de plecat, lipsit de autoritate, În fond, ca Pezostrat. Omul e bine să păzească „hotarul cel de mijloc” pentru ca astfel să se Împace Înțelepciunea bătrînului cu „grabnica și iute Înfierbințeală a tinerilor”... În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
modernă se bazează pe supremația acelorași clase în formă movibilă. Deci Anglia, Franța, Italia, Austria, România sunt astăzi republice în sens modern; Grecia, Roma, Egipetul, Polonia, Germania veche, Olanda veche erau republice în sens antic. Ele există sau prin esploatarea neomenoasă a unei clase prin alta, sau prin esploatarea sclavilor și a țăranilor robiți (cele antice), sau prin esploatarea unei țări prin altele, adese prin toate la un loc. Anglia esploatează India, Franța pe toți iubitorii de lux din lume, Veneția
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]