78 matches
-
fost pentru Blaga una din stelele conducătoare pe firmamentul culturii europene. Dacă orientarea gândirii lui Blaga se opune în unele din opțiunile ei fundamentale orientării gândirii lui Kant aceasta se datorează, fără îndoială, ancorării ei profunde în tradiția romantismului și neoromantismului individualizant și istorizant. Această ancorare capătă o expresie pe deplin convingătoare în idei și motive care constituie pietre de temelie și axe directoare ale gândirii sale filosofice. Am în vedere distincția dintre două orizonturi ale existenței umane. Formularea ei cea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Cristal, Editura Augusta, Timișoara, 2005, p. 195. 406 Ibidem, p. 200. 407 Ibidem, p. 204. 408 Ibidem, p. 236, 409 Christos Yannaras, Heidegger și Areopagitul, Editura Anastasia, București, 1996. Teologii occidentali l-au acuzat pe Heidegger de "neo-misticism" și de "neoromantism" ce aparține mai mult poeziei decât filosofiei. Dar adevărul e că acești teologi păcătuiau prin ignorarea diferenței dintre esența divină și lucrările divine, dogmă fundamentală în teologia palamită. Dintre gânditorii occidentali moderni, înainte de Ștefan Lupașcu, Heidegger s-a apropiat cel
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
poeme anterioare (spre exemplu, Invocația către Zamolxis din Jungla marină). Paradoxal, tema nu este muntele, ci Bărăganul, „nuntirea” cu această câmpie „mamă și fecioară”. Atras de poemul lung, cosmogonic, alegoric (Cosmosul necesar), consacrat în anii ’60-’70, și de un neoromantism de factură cvasifolclorică (ciclul Scrisorile voievodului), P. înregistrează un recul valoric. Dar, imprevizibil, se îndreaptă brusc și fără prea mare însuflețire spre optzecism. În Investigații (1984) se simte influența liricii americane contemporane și a poeziei narative a cotidianului, practicată în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
și rostului Mărturisirii lui Petru Movilă în Ortodoxie, dezbatere stârnită de Radu Dragnea 13 care considera documentul lui Petru Movilă un moment fundamental de la care trebuie plecat în conceperea credinței pentru a încheia etapa ortodoxă a "literaturizării ieftine" sau a "neoromantismului". În plus, pentru Radu Dragnea, Petru Movilă "a codificat dreapta credință amenințată și din partea confesiunilor apusene și de ignoranța rusească din vremea lui de bâjbâială pe întuneric". Replica la această poziție nu a întârziat, elita intelectuală interbelică intervenind pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
colaborat la emisiunile în limba română ale posturilor de radio Europa Liberă și Radio France Internationale și la reviste ale românilor din exil („Limite” și „Meridian”). Poezia pe care o scrie I. este una modernistă, marcată uneori de accentele unui neoromantism lucid, „controlat”, vădind alteori propensiuni expresioniste, o poezie însă cu precădere imagistă și totodată cerebrală, meditativă la modul parabolic. Un anumit vitalism ori energetism e temperat de o permanentă reflecție intelectualistă subiacentă. Trăsăturile definitorii sunt vădite încă din cartea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
publicației unor scriitori precum Camillo Sbarbaro, Piero Jahier, Aldo Palazzeschi, Alberto Savinio, Luciano Folgore, Corrado Govoni, Enrico Pea, Giorgio Vigolo, Riccardo Bacchelli sau Vincenzo Cardarelli.89 Orientarea ei preponderent antidannunziană, ce se opunea ecourilor naturalismului de secol nouăsprezece, tindea spre neoromantism, fapt care i-a atras numele Sturm und Drâng florentin, dat de Piero Gobetti, directorul piemontezei 'Baretti'. În cadrul acestei tendințe neoromantice Leopardi a fost readus în actualitate de către De Robertis, care scotea în evidență efortul recanatezului de a elabora formă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mod inevitabil. Se poate vorbi astfel despre un leopardism quasimodian ambivalent: o dragoste amestecata cu ură ce învăluie într-o nouă mantie, neoromantica, versurile autorului ermetic. Preluările din Canturi punctate de-a lungul analizei permit plasarea leopardismului quasimodian în cadrul unui neoromantism de sorginte leopardiană, ale cărui ipostaze trebuie privite, în mod necesar, într-un context literar și cultural mai larg, marcat de numeroasele metamorfoze ale viziunii și artei poeților, începând din secolul al XIX-lea, până la mijlocul veacului trecut. Anexă 1
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
al Academiei Române (1995), Premiul Uniunii Scriitorilor din Israel și Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1997). Întâmpinate critic sau neluate în seamă la apariție, monografiile lui Z. nu pot fi totuși trecute cu vederea de istoricii literari. Studiile despre romantism și neoromantism sunt construite pe ideea că, indiferent de momentul constituirii sale, romantismul e o permanență complexă, exprimând o atitudine, un mod de a exista și a reacționa în fața universului. După cercetarea cristalizărilor din secolul al XIX-lea, în fond a „vârstelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
declarațiile, de la manifestele grupărilor și mai puțin de la textele poetice. Pentru că la o analiză atentă se poate constata că cele două grupări nu sunt fundamental diferite, că există o tentație a frondei și în cadrul cerchiștilor, că există o alunecare spre neoromantism - e drept, dublată adesea de o tratare parodică sau autoparodică - și în cazul albatrosiștilor. Expresia care devine incantatorie câteodată, mitologizarea existenței, alteori exacerbarea eului sunt trăsături care apropie, de asemenea, cele două grupări. Ceea ce le separă este, în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
referire strictă la efemera revistă Albatros, fără a neglija însă și sensul acesta, menționăm că nu dorim prin aceasta să sugerăm că poeții asupra cărora se oprește studiul de față ar reprezenta strict o actualizare a lirismului poetului francez, un neoromantism sau neosimbolism. Apropierea este cauzată de presiunea istoriei asupra literarului (final de epocă, de etapă în ambele cazuri) care generează anxietate manifestată fie prin frondă, prin dorința de a sparge tiparele care încorsetează, fie prin evadarea într-o altă realitate
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Moraru, Cristian, 30 Mușina, Alexandru, 200, 205, 209 N Naum, Gellu, 43, 44, 45, 50 Naum. Gellu A cunoaște, 43 Corsaj pierdut, 43 Oglinda oarbă, 44 Negoițescu, Ion, 54 Negrici, Eugen, 220, 221 Neneev, T., 77 Neneev. T. Origine, 77 neoromantism, 37, 38 neosimbolism, 38 Nicolau, Edmond, 89 Nișcov, Viorica, 56 Niță, Dumitru, 68, 98 noapte, 48, 130, 131, 132, 141, 142, 168, 170, 175, 179, 184, 187, 217, 223 noul val poetic, 19, 30, 33 O onirism, oniric, 20, 36
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
literare, realitate demonstrată de operele publicate acum: suprarealism: Gellu Naum, Paul Păun, Gherasim Luca, D. Trost, Virgil Teodorescu; intimism și fantezism: Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Emil Botta, Barbu Brezianu etc.; modernism: Tudor Arghezi, Ion Frunzetti, Al. Lungu, Mihail Crama ș.a.; neoromantism: poezia din Revista Cercului Literar de la Sibiu: Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș.", Luca Daniel, Dinamica prozei în perioada interbelică, Editura Lumen, Iași, 2009, p. 37. 54 Literatura română contemporană, vol. I, Poezia, București, Editura Academiei R.S.R., 1980, pp. 319-384. 55
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
prilej cu care Aurel A. Mureșianu oferă informații și amintiri în articolul intitulat Andrei Mureșanu, intim. Orientarea tradiționalistă a publicației e întărită prin alte intervenții, precum acelea semnate de I. Al. Bran-Lemeny (Problema artei, Religie și artă) și Ion Focșeneanu (Neoromantism sau neoclasicism?). La rubrica „Poezii originale” se impun atenției G. Bacovia (Pantofi, Toamnă, Psalm) și Emil Isac (Vară, Cântare, Medalion). Li se alătură George Voevidca, Alexandru Călinescu, Ștefan Stănescu, Pavel Nedelcu, G. Șt. Cazacu, Ion Iordache, Mia Cerna (Maria Florescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289285_a_290614]
-
lirica proprie, dar și din alți autori. Tălmăcește, adaptează sau scrie literatură pentru copii. A mai semnat Radu Lăncieru, Victor Sângeru, C. Tudor, C. Tudoran. În versurile de început T. cultivă o formulă mixtă, o combinație de simbolism ermetic și neoromantism cu tușe expresioniste, vagul simbolist și ambiguitatea fiind o constantă a liricii sale, păstrată chiar și în formula social-militantă de după 1944. Temele și decorul sunt însă de factură romantică: suferința fără nume, singurătatea, dragostea, amintirea, lacrimi, stele, albastru, luna etc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
Afaceriștii, care ilustra în epocă aproximativ aceeași tematică. Patriotica română a fost însă un fel de ultimă „sechelă” a iscusinței dobândite în maniera interbelică bulevardieră, fiindcă în 1948 dramaturgul își marcase schimbarea cu Rapsodia țiganilor, o reconstituire în registrul unui neoromantism de factură naiv-pitorească a atmosferei unei curți boierești din Moldova în prima jumătate a secolului al XIX-lea, precum și a cvasilegendarei întâlniri dintre Franz Liszt și Barbu Lăutaru. Scriere modestă, cu personaje „de operetă”, cu tablouri vivante colorate convențional, pitorescul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
filozofului german "de a înțelege și a explica istoria spiritului uman în integralitatea lui, precum și diversele științe ale spiritului în ansamblul lor, pornind de la profunzimea acestui spirit și de la totalitatea lui", a făcut să se vorbească și în filozofie despre "neoromantism"147. Există totuși ceva fundamental care-l diferențiază pe Dilthey de romantism. Acest element rezultă chiar din modul în care i-am caracterizat pe romantici ca fiind incapabili să-și aplece privirea spre realitatea pură și simplă, rămânând tributari unor
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Philosophische Weltanschauung, p. 1). 96 Pentru o orientare sumară în ceea ce privește poziția lui Dilthey, încercăm aici să rezumăm principalele tendințe. Dilthey venea în tradiția metafizicii inductive (inițiate de Lotze și continuate de Fechner, Wundt și Eduard von Hartmann), încercând să concilieze neoromantismul cu pozitivismul. El susține printre primii o Lebensphilosophie, care generează, la rându-i, o tradiție remarcabilă (Nietzsche, Simmel, Spengler, Spranger, Keyserling), merge în paralel cu realismul critic (Riehl, Külpe, Karl Gross, care psihologizează logica și teoria cunoașterii), cu intenționalitatea lui
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
dovedit de o fertilitate relevantă, reconfirmând mereu teoria maioresciană care anticipa sursele eminesciane ale liricii românești. Ideea relecturii o întâlnim de altfel la majoritatea poeților reprezentativi. Semnificative în acest sens sunt câteva direcții ale reflectării catalitice eminesciene în modernitatea românească: neoromantismul bacovian, metaforismul ontologic blagian, cristalizările hermetice barbiene, alchimizările lexicale argheziene, romantismul permanent al lui Philippide, vocația autohtonismului tradițional la Voiculescu sau Pillat, până la ceea ce am numit periheliul eminescianismului, reprezentat de Nicolae Labiș și mai ales de Nichita Stănescu, în mod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în al doilea ciclu, intitulat Un domn suav, să surprindă, păstrând aceeași simplitate - inclusiv la nivelul construcției poemului și al versificației - printr-un ludic livresc, tipic dezinhibatei „generații în blugi”. Instalându-se într-un univers lexical al purității, în descendența neoromantismului șaizecist, poetul sondează trecerea de la copilărie la maturitate, intrarea în lume, iminența sentimentului erotic. Deși modelele și influențele sunt încă eclectice (pot fi recunoscute reminiscențe din Lucian Blaga și Ion Pillat), lui S. îi reușesc mai multe istorioare lirice (Păpușarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
Stilistic, este o carte scrisă cu sensibilitate, rafinament și elegantă. Este o carte în care abundență informației nu descurajează, ci relevă cititorului opțiuni multiple de înțelegere a lumii - fie sub specia realismului critic, fie sub aceea a unui soi de neoromantism. Atunci când o carte este un summum de puncte țări, este dificil să selectezi doar câteva dintre ele sau să le ierarhizezi, fără să comiți nedreptăți. Cu toate riscurile, voi face o astfel de operațiune de cititor. Cartea este un survol
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
schimbare, născută din dorința de a reîmprospăta elementul național. Acest lucru se realizează prin reactualizarea Kalevalei nu doar în literatură, dar și în muzică (Jean Sibelius), pictură (Akseli Gallen-Kallela), arhitectură (Elias Saarinen). În literatură, cel mai de seamă reprezentant al neoromantismului național este Eino Leino, autor de romane, piese de teatru și eseuri. Dintre operele sale sunt amintite volumele de balade Helkavirsiä (Cântecele Helka)735. Dacă articolul precedent trata perioada de început a literaturii finlandeze, articolul Literatura în Finlanda II. Vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Literatura în Finlanda. Considerații generale. Schiță istorică. De la începuturile literaturii moderne până la poezia secolului XX, în "Columna", nr. 15, 2001, pp. 65-71. 736 Un alt reprezentant de marcă al romanului contemporan finlandez este și Volter Kilpi, care face trecerea de la neoromantism la modernism. Tehnica sa narativă amintește de romanul european inovator, apropiindu-se de James Joyce. Unul dintre romanele cunoscute ale acestuia este Alastalon salissa ( În sala din/de la Alastalo, trad.n.). Maria Jotuni, Hella Wuolijoki și Aino Kallas reprezintă vocile
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de creație din viața lui Cezar Petrescu, Ion Bălu notează că "prozatorul imaginează cu voluptate o lume halucinantă, uneori plină de teroare (subl. mea), în care visul absurd se împletește cu fantasticul psihologic" (1972: 105) și plasează nuvela sub semnul neoromantismului. Există aici, fără îndoială, elemente de factură romantică, însă rădăcinile propriu-zise ale Arankăi pot fi detectate, în opinia mea, mai ales în poza gotică, de orientare preromantică. Este vorba, mai precis, despre un gotic redimensionat, ajustat la condițiile unui spațiu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Dark/O ușă în întuneric (1969) deschide o falie subtilă în poezia scriitorului irlandez, aceea a introspecției, a transformării sinelui în obiect de investigație lirică, iar, în District and Circle/Țară și ținut (2006), exegetul atent poate localiza un interesant neoromantism, articulat pe o imagistică a violenței și urîtului. Ca atare, nu ar fi exagerat să observăm că Heaney "se sustrage" unui tipar psihologic și artistic fix, ilustrîndu-se mai degrabă ambiguu la analiza tematică de detaliu. Nu mă feresc să constat
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Stilistic, este o carte scrisă cu sensibilitate, rafinament și elegantă. Este o carte în care abundență informației nu descurajează, ci relevă cititorului opțiuni multiple de înțelegere a lumii - fie sub specia realismului critic, fie sub aceea a unui soi de neoromantism. Atunci când o carte este un summum de puncte țări, este dificil să selectezi doar câteva dintre ele sau să le ierarhizezi, fără să comiți nedreptăți. Cu toate riscurile, voi face o astfel de operațiune de cititor. Cartea este un survol
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]