44 matches
-
sovietice". "Primăvara de la Praga" a luat astfel sfîrșit, iar Cehoslovacia este pusă sub o supraveghere atentă. Standardizarea Evenimentele din vara lui 1968, i-au pus în multe privințe pe picior greșit pe conducătorii sovietici și pe aliații lor conservatori și neostaliniști din democrațiile populare din Europa de Est. într-adevăr, coeziunea blocului socialist chiar dacă a fost restabilită încă o dată in extremis prin intervenția blindatelor, a dat semne îngrijorătoare de șubrezire. Albania, aflată de mult timp în relații dificile cu Pactul de la Varșovia, a
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
CC al PCR transferarea facultăților de filosofie la Academia "Ștefan Gheorghiu". În acest sens trebuie înțeleasă reacția lui Teodor Dima. A fost o reacție puternică în universități, inclusiv la Iași. Nici Iliescu nu a fost de acord cu această măsură neostalinistă. Profesorii au cerut să nu se ia măsura, venind cu ideea ca reciclarea cadrelor de partid să se facă în universități. S.B.: În continuare, voi prezenta câteva extrase din procesele-verbale ale ședințelor BOB de la Filosofie în care apar și problemele
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a încheiat unele acorduri cu organisme economice internaționale: Banca Mondială; Fondul Monetar Internațional. -În 1971 Ceaușescu a lansat documentul intitulat „tezele din iulie”, inaugurând revoluția culturală, care a presupus: promovarea cultului personalității și reîntoarcerea la un regim autoritar de tip neostalinist; formarea „omului nou” de tip sovietic și „ruperea cu trecutul”; blamarea a tot ceea ce era românesc, național; glorificarea clasei țărănești și a muncitorimii; promovarea învățăturilor lui Karl Marx, Engels și Lenin; excluderea din Academia Română a unor mari personalități culturale; Lucian
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
eră de neostalinism caracterizat; o eră însă burlescă, deoarece trecutul național nu e anexat decît pentru a transfigura un prezent închis, împietrit în contradicțiile lui absolute.(...) Dacă această inflație a ridicolului n-ar fi însoțită de renașterea unor tragice realități neostaliniste - teroare, frig, mizerie, întuneric - am putea vorbi chiar de o parodie veselă a stalinismului integral. Din nefericire, "văduva" nu e "veselă", iar opereta de la București se înfundă în impasul tragicului cotidian". Text datat "decembrie 1986". Oare cît timp, Doamne, sentimentul
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
Dubrovka (2002) și din școala din Beslan (2004) sunt uciși cu gaze lansate de forțele guvernamentale. Sute de morți și nici o responsabilitate, la fel ca în cazul marinarilor de pe submarinul atomic Kursk, sacrificați în numele așa-zisului „secret militar”. În Rusia neostalinistă viața individului nu contează: dacă moare un ins, e o „tragedie”; dacă moare un milion, e o statistică (!) - cam așa cugeta tartorul „raiului” bolșevic, supranumit Stalin. Lupta contra islamismului separatist se duce cu kalașnicovul. În Cecenia, Daghestan, Ingușeția, Kabardino-Balkaria, KaracevoCerkazia
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Dubrovka (2002) și din școala din Beslan (2004) sunt uciși cu gaze lansate de forțele guvernamentale. Sute de morți și nici o responsabilitate, la fel ca în cazul marinarilor de pe submarinul atomic Kursk, sacrificați în numele așa-zisului „secret militar”. În Rusia neostalinistă viața individului nu contează: dacă moare un ins, e o „tragedie”; dacă moare un milion, e o statistică (!) - cam așa cugeta tartorul „raiului” bolșevic, supranumit Stalin. Lupta contra islamismului separatist se duce cu kalașnicovul. În Cecenia, Daghestan, Ingușeția, Kabardino-Balkaria, KaracevoCerkazia
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
la moarte și executate. Adevăratul beneficiar al evenimentelor a fost Walter Ulbricht, care și-a întărit poziția și în fața conducătorilor de la Moscova, continuând să conducă țara cu mână forte până la moartea sa, în 1973824. Pe fondul încercărilor de destalinizare, politica neostalinistă a lui Walter Ulbricht s-a menținut fără niciun semn de slăbiciune. Creșterea puterii URSS s-a tradus prin măsuri energice de punere în practică a politicii de formare a unei societăți socialiste în RDG. În 1958, Nikita Hrușciov, succesorul
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și de Vladimir Tismăneanu: După VÆclav Havel, criteriile de definire ale unei subculturi disidente includ: vizibilitatea sa, independența de infiltrațiile oficiale, aderența ideilor sale nu numai la grupări variate din țara în discuție, ci și din Occident. Din cauza ciudățeniilor culturii neostaliniste din România, consolidarea unei disidențe colective de acest gen a eșuat. O bună punere în temă și un subiect de viitoare aprofundare, pe material românesc. însă cu o condiție esențială de care tânăra noastră politologie ar trebui să se teamă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de proprietate și producție. Dezbaterile șaizeciste pe tema reformei economice În estul Europei se desfășurau pe muchie de cuțit. Unii lideri de partid erau suficient de pragmatici (sau de Îngrijorați) pentru a accepta greșelile tehnice din trecut - până și conducerea neostalinistă din Cehia a renunțat la accentul pus pe industria grea În 1961, la jumătatea celui de-al treilea plan cincinal, dezastruos. Dar să recunoști eșecul planificării centralizate sau al proprietății colective era cu totul altceva. Economiștii reformiști ca Ota Șik
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
manevrele Pactului de la Varșovia pe teritoriul național. Liderii români l-au abordat pe Tito (ale cărui relații cu Pactul erau mai mult formale decât amicale),iar Dej s-a adresat chiar Adunării Naționale Iugoslave În 1963. Ei au susținut industrializarea neostalinistă a României cu bani și aparatură obținute din Europa de Vest. Contactele României cu Occidentul au crescut constant, În timp ce comerțul cu statele CAER a scăzut: de la 70% din comerțul exterior al României la Începutul anilor ’60 la numai 45% cu zece ani
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
străini În autocrații antisovietici de la București erau germenii unui nou Tito: stabil, docil și mai interesat de puterea locală decât de agitația internațională. Cel puțin Într-un sens aveau dreptate. Tito și Ceaușescu, la fel ca și Kádár și conducerea neostalinistă din RDG, au trecut cu succes hopul anilor ’60. Fiecare În felul său a reușit să-și consolideze autoritatea și controlul În țară, menținând În același timp cel puțin un modus vivendi cu Moscova. Liderii comuniști din Varșovia și Praga
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
studențesc de protest organizat la Universitatea din Varșovia Împotriva excluderii lui Michnik și Szlajfer a fost dispersat violent de poliție. Au urmat, după trei zile, demonstrații studențești În toată țara și o grevă la aceeași Universitate din Varșovia. În cercurile neostaliniste din partid au Început discuții sinistre despre pierderea controlului, iar unii chiar au anunțat la Moscova pericolul „revizionismului” În stil cehoslovac. Regimul Gomu³ka a contraatacat decisiv. Greva și protestele aferente au fost Înăbușite cu o violență considerabilă - un membru al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu seamă la Universitatea din Varșovia, rolurile proeminente În proteste și demonstrații au fost asumate de fiii și fiicele nomenclaturiștilor polonezi, iar obiectivele lor principale erau libertatea de exprimare și drepturile politice. Cum s-au grăbit să remarce adversarii săi neostaliniști, intelighenția disidentă din Varșovia nu se prea sinchisea de grijile cotidiene ale populației muncitoare. La rândul său, poporul polonez a răspuns cu indiferență studiată la persecuția studenților, a evreilor și mai ales a studenților evrei. Doi ani mai târziu, În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
curățat de poliție secretă și de partidul conducător, dar care să păstreze o distanță sigură față de prădătorul doppelgänger capitalist de la vest. După cum aveau să demonstreze evenimentele, această viziune era la fel de nerealistă ca fantezia lui Erich Honecker de reîntoarcere la obediența neostalinistă. Neues Forum s-a autocondamnat astfel la irelevanță politică, iar liderilor săi nu le-a rămas decât să cicălească amar masele nechibzuite 23. Revolta germană din 1989 a fost poate singura revoluție cu adevărat populară din acel an - și unica
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
adune pe străzi pentru a protesta. De data aceasta, Însă, poliția a stat pe margine. Dacă existase Într-adevăr un complot, el a avut efect de bumerang. Este adevărat că evenimentele din 17 noiembrie și tulburările ulterioare au dislocat conducerea neostalinistă a Partidului Comunist: În decurs de o săptămână, Întregul prezidiu, În frunte cu Jakeš, demisionase. Dar succesorii lor nu aveau absolut nici o credibilitate În fața populației - și, oricum, au fost imediat depășiți de evenimente. Pe 19 noiembrie, Václav Havel, care era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
posibilitatea ca el să devină președinte În locul lui Husák - pe de o parte ca simbol al continuității cu speranțele frânte din 1968, pe de altă parte pentru a alina sentimentele rănite ale comuniștilor și poate chiar pentru a liniști nucleele neostaliniste din poliție și din alte servicii. Dar de Îndată ce a Început să cuvânteze În public, a devenit jenant de limpede că bietul Dubček era un anacronism. Vocabularul, stilul, chiar și gesturile sale erau cele ale unui comunist reformist din anii ’60
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din jurul lui Nicolae Ceaușescu. România, desigur, nu era un stat comunist obișnuit. Dacă Cehoslovacia era cea mai vestică țară dintre sateliții comuniști ai Moscovei, România era cea mai „orientală”. Sub Ceaușescu, comunismul degenerase din național-leninism Într-un soi de satrapie neostalinistă În care nepotismul și ineficiența de nivel bizantin se sprijineau pe o poliție secretă tentaculară. Spre deosebire de dictatura brutală a lui Dej din anii ’50, regimul lui Ceaușescu s-a descurcat fără multă brutalitate fățișă. Dar rarele semne de protest public
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prilej, pentru Tony Judt, de a realiza o judecată globală asupra comunismului românesc, a cărui sferă de acțiune s-a suprapus perfect istoriei postbelice a țării. Autorul Îl vede În termenii evoluției de la „leninismul național” Înspre un fel de „satrapie neostalinistă În care nepotismul și ineficiența de nivel bizantin se sprijineau pe o poliție secretă tentaculară”. Modificând ce e de modificat, această formulă stă În picioare și atunci când vorbim despre tranziția postcomunistă. Ceea ce confirmă teza Îmbrățișată și de Tony Judt conform
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Gheorghe Maurer ca ministru de Externe și atribuindu-i mai multe responsabilități lui Nicolae Ceaușescu 907. Această epurare i-a permis liderului român să-și continue cu și mai multă forță campania de construire a socialismului în România, prin mijloace neostaliniste 908. În noiembrie 1957, liderii celor douăsprezece partide comuniste aflate la putere s-au întîlnit la Moscova pentru a aniversa 40 de ani de la Revoluția Bolșevică. Întîlnirea nu a fost lipsită de dezbateri serioase. Mao Zedong, președintele Republicii Populare Chineze
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]