30 matches
-
furniza copilului mijloacele "pentru a se lua în propria sa posesie" (11, p. 49). Dar actul educației, ca și alte acțiuni umane adaugă Laberthonnière -, se înfăptuiește prin cooperarea voinței umane cu "grația divină". Și iată cum personalismul se întîlnește cu neotomismul în considerarea grației divine drept ceva imanent actului educațional. Are însă un element în plus: ideea de caritate care împacă autoritatea educatorului cu libertatea elevului. În aceste condiții, autoritatea, decurgînd din "grația divină", nu mai este constrîngătoare, ci eliberatoare; "ea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1. AL. BOBOC, Istoria filozofiei contemporane. Filozofia nemarxistă la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, E.D.P., București, 1976 și Filozofia contemporană, orientări și tendințe in filozofia nemarxistă din secolul XX, E.D.P., București, 1980. 2. D. D. ROȘCA, "Neotomism și neotomiști", în vol. Studii și eseuri filozofice, Editura Științifică, București,1970. 3. G. VLĂDUȚESCU, Filozofia neotomistă în Franța, Editura Științifică, București, 1973. 4. J. MARITAIN, "La réalisme thomiste", în Reflexions sur l'intelligence et sur sa vie propre, ediția
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de Aristotel în De anima, pentru a fi reluate de Locke într-o manieră care s-a păstrat până azi, după ce au trecut prin psihanaliza lui Freud. Cred că explicația filozofică trebuie căutată în raporturile lui Bloom, deja amintite, cu neotomismul de la Chicago (Toma d’Aquino a relansat tabula rasa în Summa theologica, 1.79.2), aflat la temelia programului Great Books. Explicația psihosociologică și cultural-ideologică este probabil o combinație de captatio benevolentiae, resemnare și spirit practic (ce altceva să faci
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în România și care nu a avut un caracter unitar. Primii care au "aderat" la această mișcare în spațiul cultural românesc au fost câțiva clerici catolici, printre care: Vasile Suciu, Ioan Miclea, monseniorul Vladimir Ghica și Anton Durcovici 542. Promovarea neotomismului de către acesta din urmă s-a reflectat în activitatea didactică desfășurată între 1924 și 1947, perioadă în care a fost rector al seminarului "Sf. Duh" din București 543. În 1929 a fost numit rector al Academiei Teologice a Arhiepiscopiei din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Eduard Lucaci, "Documentule inedite cu privire la Episcopul Anton Durcovici", în Pro Memoria, nr. 2/2003, București, pp. 233-249. 538 D. Doboș, A. Despinescu, Episcopul Anton Durcovici. O viață închinată lui Dumnezeu și Bisericii, Iași, 2002. 539 V. Dancă, " A. Durcovici și neotomismul în România", în Pro Memoria, 3/2004, București, pp. 127-141, "Monseniorul Anton Durcovici. Pastorația intelectualilor din București între 1936 și 1940", în Parohia Catedralei Sf. Iosif din București, D. Doboș și Eugen Bartoș (editori), Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice, București, 2005, pp.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]