2,429 matches
-
lopată de țărână se depune. Mâna care-au dorit sceptrul universului și gânduri Ce-au cuprins tot universul încap bine-n patru scânduri... Or să vie pe-a ta urmă în convoi de-nmormântare, Splendid ca o ironie cu priviri nepăsătoare... Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel, Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te așteaptă. Ba să vezi... posteritatea este încă și mai dreaptă. Neputând să te ajungă, crezi
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
bucălata și bălaie, În părul căreia sălășluiesc basmele copilăriei mele, Scrijelite pe petale de maci sângerii, Prinși în cununa-i de regina a tinereții și belșugului. Mă cheamă dealurile verzi și luminoase Pe care ma rostogoleam, Copil fiind, Zburdalnic și nepăsător, Indiferent la trecerea mea grăbita prin lume. Mă cheamă dorul nebun, Plecat cu tolba plină de îndemnuri, Să m-aduca acasă, După drumuri lungi și întortocheate, Numarandu-mi pașii apăsați și greoi, Scurtand-mi potecile, oprindu-mi alergarea neobosita. Mă
ACASA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1434998128.html [Corola-blog/BlogPost/365889_a_367218]
-
Numarandu-mi pașii apăsați și greoi, Scurtand-mi potecile, oprindu-mi alergarea neobosita. Mă cheamă vântul ștrengar, Ce-mi fredonează cântarea vieții Și-a locurilor ce-am lăsat. Mă cheamă părinții, S-ajung la căsuța din vale, Unde timpul curge nepăsător, Unde viața își pictează pânză grăbit, Unde povestea mea și-a lor se scrie încă... Referință Bibliografica: Acasă / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1634, Anul V, 22 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Eleonora Stoicescu : Toate
ACASA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1434998128.html [Corola-blog/BlogPost/365889_a_367218]
-
fără un cuvânt... Un fâlfâit de aripi piere-n depărtare Sub făclia nopții curg lacrimi de iertare. Iartă-mă, O, Doamne, mânie port în suflet! Mi-am învelit cu umbră, al sufletului umblet. Durerea mă apasă, suflarea mi-o oprește Nepăsătoare, Soarta, inima-mi lovește. Pragul negru-al vieții l-am pășit acum Nici stelele, nici luna și niciun parfum De trandafir albastru, nu-mi pot alina Din suflet, durerea; de ea nu pot scăpa... Noaptea-mi este albă, gându-ntunecat
ODIHNEȘTE ÎN PACE! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1421944868.html [Corola-blog/BlogPost/350084_a_351413]
-
-i dau fetiței de mâncare și voi să alinați un dor? Mi-s dragi de parcă nu le-aș vinde; cu ele-n brațe-aș sta în veci. Dar viața mea de flori depinde; le cresc acasă în ghiveci." Pe lângă ea - nepăsătoare - trece-atât-amar de lume; dar nimeni nu-i cere o floare: dau din umeri și fac glume. Un bătrânel adus de spate vrea să-i cumpere tot coșu'. "Cât costă? Le plătesc pe toate! Iau doar trandafirul roșu. Acestea sunt florile
FATA CARE VINDE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fata_care_vinde_flori.html [Corola-blog/BlogPost/369275_a_370604]
-
ce urma să-l vizităm -, să facem un scurt popas la Marea Moschee Djami Kebir, construită în secolul al XVI-lea, încă loc de închinare pentru comunitatea musulmană locală. N-am zăbovit prea mult pentru documentare, însă n-am rămas nepăsătoare în fața construcției, care, deși cu o vechime de peste cinci secole, este foarte bine conservată și impresionează prin arhitectura și mai ales prin decorul din interiorul ei; privind-o dinspre Fort Larnaca, am putut observa distanțarea netă a acestei moschei de
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
când sentimentele străbat vremurile Fără să ne pese de minus și plus infinit Dragostea noastră stă într-un singur punct. Am să te iubesc până la sfârșitul lumii, Prin sufletele noastre trăiește adormita Atlantidă Tresărim ușor când prin dreptul ferestrei Trec nepăsătoare și reci erele glaciare, Dar noi, supraviețuitori și tandri, Privim orizonturile, depărtările, nesfârșiturile Fără să ne fie teamă, și tocmai de aceea Am să te iubesc până la sfârșitul lumii Cu rugămintea să fie dat ceasul cu o oră înainte Iar
MARIN MIHAI : POETUL MARIUS TUCĂ SE TRANSFORMA IN CARTE DE POEZIE !-´´ AM SA TE IUBESC PANA LA SFARSITUL LUMII ´´ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Marin_mihai_marius_tuca_se_mihai_marin_1381593948.html [Corola-blog/BlogPost/352314_a_353643]
-
Perverse (de la te miri ce). Senzuale (de la un sărut). Acre (din nimic). Șarmante (de la cercei). Răpitoare (e de la ei sau de la ea). Fericite (din mai nimic). Misterioase (din copilărie). Mistuite (din dragoste). Mironosițe (din rochițe sau fustițe). Măgulite (din auzite). Nepăsătoare (după moft). Martire (din fire). Dulci (cu suflet din vata de zahar ars). Războinice (în filme). Diafane (Primăvară și Toamnă). Translucide (tot pe atunci). Răzvrătite (de câte ori au chef). Transparente (de la suferință). Opace (de la indiferență). Ușoare (de la bijuterii). Grele (de la ele
MARIN MIHAI : POETUL MARIUS TUCĂ SE TRANSFORMA IN CARTE DE POEZIE !-´´ AM SA TE IUBESC PANA LA SFARSITUL LUMII ´´ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Marin_mihai_marius_tuca_se_mihai_marin_1381593948.html [Corola-blog/BlogPost/352314_a_353643]
-
dar pasu-n loc rămane, Te fac să crezi că te vreau la distanță, Dar inima se rupe-n mici fărâme , Dacă mă lași s-ajung până la clanță. Ca să te cert caut mii de motive, Te scot din minți și par nepăsătoare, Dar mă gândesc la altfel de-adjective, Și tac deși tot sufletul mă doare. Mi-e dor de tine-n fiecare clipă, Că nu pot să ți-o spun e a mea vină, Aș vrea să fac din dragoste risipă
JOCUL IUBIRII de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/dorina_omota_1470485235.html [Corola-blog/BlogPost/370518_a_371847]
-
urmat o tăcere lungă, amenințătoare. Ea a coborât, a așteptat să parcheze și l-a urmat în apartament. Și-a adunat lucrurile și le-a pus de-a valma în valiză. El o privea, la început, cu regret, mai apoi nepăsător, cu un fel de curiozitate poznașă, de copil. S-a îmbrăcat, a ridicat valiza și geanta și s-a îndreptat spre ușă. - Să mă scuzi că te-am deranjat, te rog! Apreciez că mi-ai spus totul prin gesturi. Cuvintele
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_ranita_2_.html [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]
-
să-i descurce firele destinului. Anotimpurile curg într-o lentoare insesizabilă către iarna ființei unde ”pomii sunt îmbrăcați în gheață/ și iarba plânge cu lacrimi albe...... dinții de ferăstrău/ sub streșini/ lustruiesc cizmele albe ale dimineții”. (Corsetul iernii) Asistăm cumva nepăsători și abulici cum roata destinului ”învârte cercurile înalte/ din care am fost smulsă, ........, cum de un veac șterg cu lacrimi/ dinții ei/ până sau tocit vârfurile”.(Roata destinului) Impresia este puternică în acele poeme în care mă unește revolta, în
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_mariana_balasoiu_1473247913.html [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
Mi-e sete de repaus (M. Eminescu, „Luceafărul”) și, precum acesta, obosit de previziuni și de chinul bolii, Bacovia își dorește ca nimeni altul odihna: E mult de când dormim în umbră, / În cimitirul violet ... (Amurg). Bacovia triplează fiindul, când inert, nepăsător de existența viului: Stam singur în cavou ... și era vânt ... , când lăsător al libertății de levitație a spiritului, bântuind lumea vie: Stam singur lângă mort ... și era frig ... (Plumb), alternând cu cealaltă stare de fapt a egoului: Te voi aștepta
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
Atunci, eu n-am știut cât de dragă-ți sunt Timpu'-ntr-a sa fugă anii i-a cernut Dar inima-i aceeași din vremea tinereții Când soarta ne-a-ncâlcit drumurile... vieții. Iubirea cea dintâi e nemuritoare Tinerețea însă e nepăsătoare... Ani, abia când trec, simți ce ai pierdut Viața vrei să-ncepi, iar, de la-nceput... Trecutul stă ascuns în ceasul din perete Și-n fotografii privite cu... regrete. Mii de întrebări fruntea îmi încruntă Iubirea tinereții cu gândul se confruntă
SĂ NE REVEDEM, OARE VOM AJUNGE? de DOINA THEISS în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Doina_theiss_1402413795.html [Corola-blog/BlogPost/361987_a_363316]
-
de lalea, Fără Tine viață nu e, Lumea nu mai e a mea. Apele tot plâng și ele, Trist mai susură izvorul, Cerul s-a făcut de sânge, Cât de mare Ți-e Canonul? Numai omul cel zănatec Stă mereu nepăsător, Sufletul meschin nu-l doare, Nici cuvintele-i nu-l dor. Pentru cine rabzi, Iisuse, Pentru mine, un biet cuc, Fără Tine, Domnul Slavei, Încotro o să mă duc? Dar eu simt a Ta lumină Și o văd cum se aprinde
ÎNCOTRO O SĂ MĂ DUC? (PRICEASNĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1492103353.html [Corola-blog/BlogPost/371801_a_373130]
-
de noi se sparg, Măi risipesc arar căte-o privire. Sub frunzele lovite de amurg, Pământul rece se îmbrățișează Cu iarba ofilita. Norii curg - De noi, cumva, nici nu-i interesează Și ne îndepărtăm cu frământare Spre zariști diferite, prea opuse, Nepăsătoare de o-nveșmântare Pentru esențele din noi distruse. Aleile-mi primesc conturul șters, Pierdut pe lâng-o bancă de mătase, Uitându-mă-n văzduh, cu ochi imers, La lumea ce din tine mă descoase. * Balansoar părăsit se vaită și el De toți
NEMURIRE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1468953630.html [Corola-blog/BlogPost/382083_a_383412]
-
toarce liniștit sub răcoarea dimineții. Începea să se crape de ziuă, iar întunericul părăsea cu umbrele sale cartierul. Pe stradă, măturătorii erau deja la lucru. Paznicul din colț stătea rezemat de balustrada din fața bistrou-lui pe care îl păzea, fumându-și nepăsător țigara. Doar câțiva tineri întârziați prin stațiune, se întorceau gălăgioși spre case. Cine știe prin ce cluburi de noapte sau discoteci și-au vărsat amarul în dans și bere, nădușind în ritmuri de rock. Era muzica litoralului din vara aceea
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406277054.html [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
strigi “Vasilică!” sau “Costică!” și să ridici mâna deasupra capului. Din senin, apăreau imediat, lângă barcă, stoluri de pescăruși și albatroși. Într-o zi, când am aruncat volta, s-a întâmplat să cadă deasupra unui pescăruș ce își spăla penele nepăsător, pe luciul apei. Acesta nu s-a ferit și nailonul a căzut peste aripile sale. Speriat s-a zbătut și s-a încurcat și mai tare. L-am tras cu grijă și cu greutate în barcă, deoarece se zbătea și
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406277054.html [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
NEMERNICILOR?! Autor: Constantin Ștefan Șelaru Publicat în: Ediția nr. 1974 din 27 mai 2016 Toate Articolele Autorului Încă nu știu prea bine spre cine să mă uit, spre cei care continuă nestingheriți ca să jefuiască România ori spre cei care asistă nepăsători la distrugerea treptată dar sigură a Țării mele. Dar nu, de fapt nu asistă ei chiar așa de nepăsători pentru că, dacă nu fac parte dintre cei mituiți ca să îi sprijine pe infractori asumându-și astfel determinantul rol de cozi ale
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1464356399.html [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
știu prea bine spre cine să mă uit, spre cei care continuă nestingheriți ca să jefuiască România ori spre cei care asistă nepăsători la distrugerea treptată dar sigură a Țării mele. Dar nu, de fapt nu asistă ei chiar așa de nepăsători pentru că, dacă nu fac parte dintre cei mituiți ca să îi sprijine pe infractori asumându-și astfel determinantul rol de cozi ale topoarelor jefuitorilor, pur și simplu stau pe margine - dar la umbră odihnitoare - și clevetesc prostește despre cei puțini dintre
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1464356399.html [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
rând - și nu puțini - ni se scurgeau ochii încărcați cu speranțe deșarte și mulțumindu-ne în cele din urmă doar cu imaginea de basm a cățeilor vestici ținându-și cu mândrie cozile erecte pline cu covrigi în timp ce hoinăreau îmbuibați și nepăsători pe bulevardele inundate de strălucirea fascinantă a duiumului reclamelor luminoase inundate în valurile de lapte și miere care se prelingeau domol la canalele stradale. Și iată că, în loc să ajungem noi la ei occidentalii s-au revărsat deodată în România sub
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1464356399.html [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > FEMEIA DE SERVICIU (PAMFLET) Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Femeia de serviciu, nu prea o iei în seamă și treci pe lângă ea nepăsător Fără să crezi că-n ea trăiește-o doamnă ce șterge praful prin hârtiile de la birou . Ți-aduce pe platou cafeaua aburindă, înfășurat în mac, covrigul cald Gogoașa cu stafide și glazură ferindu-se s-atingă sticla ta cu malț
FEMEIA DE SERVICIU (PAMFLET) de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/georgeta_zecheru_1483973486.html [Corola-blog/BlogPost/380229_a_381558]
-
stele / Și-ați otrăvit izvoare din fântâni // Vă închinați, o, ce nesăbuință! / La venetici și trădători de țară / V-ați depărtat de glie și știință / Și-ați pângărit speranța milenară // Omagiați filozofii nebune / Amanetând schelete din morminte / Nesocotiți preceptele străbune / Nepăsători la port și jurăminte - // Zadarnic invocați divinitatea / Nu mai doiniți de dor printre străini / Ați obosit să protejați dreptatea / Și nu mai vreți să vă numiți români! // Ați dat cu pietre și cu vorbe grele / De-ați tulburat și apele
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
gând Și zbor în cuvânt. E ploaie, e soare și rouă în zori, E trecerea discretă a fiecărei flori, Viața lui e clipă în Univers, E fir de nisip în deșertul imens. Îngerul plânge când Omul râde, Trecând prin viață nepăsător Și aripa ocrotitoare i se frânge De dor, de-atâtea ori, de-atâtea ori... Referință Bibliografică: Uneori, și îngerii plâng... / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 321, Anul I, 17 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Floarea
UNEORI, ŞI ÎNGERII PLÂNG... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Uneori_si_ingerii_plang_.html [Corola-blog/BlogPost/342521_a_343850]
-
vechi din nou Locul II- Livia Ciupav Țurțuri la streșini - luna-njumătățită de-un fuior de fum Locul III - Gabriel Iordan Dorobanțu Lacul înghețat - cu luna parteneră, nesfârșit balet Mențiune - Corneliu TraianAtanasiu nici pic de omăt - stăpâne pe ger doar ciori nepăsătoare Mențiune - Corneliu Traian Atanasiu mii de fulgi în glod - doar unul singur topit pe nasul fetei Etapa 61 - 19 I 2009 Locul I - Ion Rășinaru Bătrânul singur- doar viscolul și luna îi bat la ușă Locul II - Livia Ciupav Goana
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_0_1_2_3_4_5.html [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
forță și o liniște necunoscute până atunci. Se ridică în picioare, și merse direct către călău, așezându-și capul pe trunchi. „Vreau să mor creștin! Lovește!” În doar câteva clipite capul destrupat al lui Mateiaș avea aceeași expresie rece, parcă nepăsătoare ca a fraților săi. La urmă, lângă balta de sânge a fiilor săi, ce lucea sub razele amiezii, a fost omorât și bătrânul Constantin Brâncoveanu de aceeași lovitură nemiloasă a călăului. Oribilul spectacol s-a încheiat, după obiceiul otoman, cu
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]