44 matches
-
a gurii tale și capul copilăros al sfântului Gheorghe se dădu iarăși în lături din fața soarelui luminând calea buzelor tale, a răsunat oare bubuitura aceea năprasnică dincolo de fereastra întunecată sau înaintea noastră pe perete sfântul Gheorghe a lovit un balaur nepictat, când buzele tale înfometate mă caută, și tu-mi șoptești plin de dorinți ascunse, Sunt tot murdar de vopsele! și-ți ștergi grăbit mâinile de pânza pantalonilor, apoi iarăși mă cauți în întunericul umezit de ploaie, și cuvintele tale nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și ochii mei urmăresc cu lăcomie gesturile lor înfierbântate, am făcut dragoste, mi-a spus adineauri Theo, și acum tace, în mintea noastră se petrece oare acum aceeași îndepărtată scenă? numai că eu o văd de jos sprijinit de peretele nepictat al firidei sudice, și soarele pășește mărunt pe pardoseală, trupurile lor contopite în unul singur, și eu particip nechemat la actul uniunii lor fiind pe rând când unul când celălalt și totuși în același timp amândoi, fiind eu însumi Theo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
meu, dar cel din dreapta lui? Frumos bărbat, e tot de la episcopie! Care-i protopopul? Cel cu, ochii mei se rotesc neliniștiți prin curtea mănăstirii încercând să dau de ceva cunoscut mie, biserica cea nouă, cu ultimii trei metri de pictură, nepictați de Theo, biserica cea veche nedemolată încă, până când cea nouă, caut neliniștit din ochi bisericuța de lemn, îi cunoșteam bine locul, dar nu mai e la locul ei, nu cred că totuși ochii mei mă înșală, noile construcții în dreapta ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
la nimic și am vaga senzație că pentru un timp mi-am abandonat propria viață și calc pe un drum alăturat, care nu știu deocamdată unde mă poartă, Sâmbătă, în biserica cu bolta zugrăvită de meșterul Luca și cu altarul nepictat pe jumătate, îngerul meu arhanghel rămas în stânga Mariei, salvat de mistria lui Janos datorită cumințeniei execuției sale, ceea ce nu s-a mai întâmplat cu Ioan Gură de Aur sacrificat de meșter în numele artei iconografice, măsor în lung și-n lat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
asigurări că nu suntem „americani“, cele două doamne aeriene ne-au deschis drumul spre atelierul maestrului. Acesta nu avea însă de arătat decât pânze goale, întinse pe cadre, dar ne-a asigurat, chicotind ca un spiriduș, că toate tablourile încă nepictate - erau o duzină și mai bine - erau deja vândute, bineînțeles, unor „americani“. În veranda lui folosită ca atelier am văzut pe mese și pe rafturi numai vaze, urcioare și sticle adunate în grupuri, care stăteau pe niște podiumuri joase într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pridvor și având absidele laterale înscrise în grosimea zidurilor, fiind executată în stil neoclasic de către arhitectul Leopold. Se pare că inițial biserica a fost pictată la interior, însă pictura degradându-se, a fost acoperită cu tencuială și a rămas așa, nepictată. Icoanele aflate pe perețI, de dimensiuni variate, sunt lucrate în ulei, în stil neobizantin, de către Eustație Altini, fost student al Academiei din Viena. Sculputurile catapetesmei sunt executate în stil baroc, iar pe pereții interiori se observă la partea superioară o
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
prima trecere, cât și într-a doua, după reflectarea pe hârtie. De fapt, saturația se datorează lipsei materialului de acoperire (ceruză, caolin), care la guașă, tempera sau ulei obturează efectul pigmentului. Caracteristic acuarelelor sunt zonele albe de hârtie care rămân nepictate. Uneori, mai ales în tehnica ud pe ud, când se dorește păstrarea lor, ele sunt acoperite (mascate) cu o substanță pe care apa nu aderă, ca parafina, ceara sau gume speciale (Fixogum). Gumele pot fi îndepărtate după uscarea acuarelei prin
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
cu foiță de aur, este de mare valoare artistică, sculptura fiind opera lui Anghel Dima din București. Pardoseala este din parchet. Acoperișul din tablă. Pridvorul închis, construit mai înalt decât restul bisericii, are în partea superioară un rând de firide nepictate. Biserica Adormirea Maicii Domnului adăpostește epitaful Mântuitorului brodat de maica Antonina în 1865, 85 de strane, policandrul și sfeșnicele lucrate în 1928 la fabrica de laminate din Brașov. În anul 1953 a fost adusă aici și instalată (funcționând un timp
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
o arhitectonică deosebită: înaltă, în formă de cruce, cu trei turle, în interior cu absidii laterale după gustul rafinat al ctitorei, spătăreasa Safta Bogdan. Are un pridvor deschis spre apus, după stilul curților boierești. Interiorul cu pereții căptușiți cu scândură, nepictați, vopsiți cu ulei albastru, iar acum cu alb. Catapeteasma este din lemn de tei, pictată de un pictor rus. În testamentul său, redactat în sept. 1799 spătareasa Safta Bogdan, preciza că în acel moment, construcția schitului nu era terminată. În
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
basadi") sunt foarte răspîndite în subcontinentul indian și variază de la construcții grandioase și elaborate, la locașuri simple și lipsite de ornamentație. Înfățișarea unui templu jainist diferă în funcție de ramura religioasă pe care o satisface: un templu digambarist are sculpturi nedecorate și nepictate, în timp ce într-unul svetambarist se găsesc statui înveșmântate, vopsite, poleite cu aur și argint, încrustate cu pietre prețioase (mai ales în frunte). Majoritatea templelor sunt construite în marmură și după structura lor arhitectonică se împart în "Shikar-bandhi", cele având cupolă
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
slujit în ea de către ortodocși. Biserica, puțin modificată azi, a fost construită în stil maramureșean, cu împărțirile din interior cunoscute: în pronaos femeile, în naos bărbații, altarul - despărțit de restul navei printr-un iconostas. Se pare că biserica a rămas nepictată vreme de 20 de ani. Pe la 1847, când păstorea preotul Eliseu Moga - primul preot greco-catolic al cărui nume îl cunoaștem - biserica a fost pictată de pictorul Anghel Saligni. Era o pictură pe pânză aplicată ulterior pe pereții laterali și de
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
90 metri, formând în nișele laterale diaconiconul și proscomidiarul (0.80x1.90 metri). În peretele estic al proscomidiarului (din nord-vestul altarului) s-a amplasat o ferestruică. Deasupra altarului, la o înălțime de 3.75 metri, se află un tavan drept, nepictat. Monumentul se remarcă prin ornamentele cu care este împodobit, tipice sculpturii în lemn din Bucovina și întâlnite și pe lăzile de zestre, pe blidare, pe stâlpii de cerdac ai caselor, precum și prin particularitățile sale arhitectonice, comune și specifice întregii arhitecturi
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
preoți erei Samoilă, erei Lazăr, erei Ion, și fiind zugravi dascălul Ștefan și Dumitru, leat 7248 (1740) meseța septembrie . . . ”. Realizatori, desigur, ai întregului fruntariu, nu este exclus ca Ștefan și Dumitru, să fi împodobit atunci și pereții străvechiului lăcaș, rămași nepictați din vremile de răstriște, în Transilvania, pentru arta penelului. Deși, în anul 1810, se edificase în apropiere, lăcașul din piatră, cel din lemn, din 1761, a continuat să fie folosit până în 1842. Neglijat după această dată, el se ruinează, în
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
propriu-zis. Edificiul, renovat în 2006, este îmbrăcat la exterior cu șiță. Accesul în sfântul lăcaș se realizează prin două uși, amplasate pe laturile de sud și de vest; ultima este precedată de un pridvor închis, din scânduri. Interiorul a rămas nepictat, fiind împodobit cu mai multe icoane pe lenm și sticlă.
Biserica de lemn din Bunila () [Corola-website/Science/321139_a_322468]
-
vechilor ferestre și figuri de sfinți și cuvioși pictați între ferestre, care au fost de asemenea restaurate împreună cu pictura de pe tâmplă. Tot în această perioadă a fost pictată bolta bisericii în tempera și au fost completate spațiile libere care erau nepictate. Toate aceste lucrări au fost executate de pictorul restaurator Ieromonah Firmilian Gh. Ciobanu ajutat de pictorul Gheorghe Trășculescu, ambii din București. Sfințirea bisericii a avut loc la 11 iulie 1971 de către episcopul Aradului, Ienopolei și Hălmagiului, Teoctist Arăpaș, viitorul patriarh
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
să fie altarul meu!”". Tinerele „surori” în vârstă de doar 15-16 ani, locuiesc într-un bordei făcut de ele, ținând însă pravila călugărească. Pe 15 august 1940 este călugărită și primește numele de VERONICA ce se traduce prin "„Icoană vie, nepictată de mână omenească”". Este numele fecioarei care i-a șters fața însângerată lui Iisus pe drumul Golgotei. Pe 25 martie 1941 se pune piatra de temelie pentru Biserica mare. Aceasta va fi construită de Nedelcu P. Chercea din Brăila, care
Veronica Gurău () [Corola-website/Science/326619_a_327948]
-
cu anul 1866 până în 1924. Starea aparentă de degradare, lipsa de importanță și notabilitate au contribuit la conservarea valorii de patrimoniu, pe care o are mănăstirea în prezent. O monografie de la începutul secolului XX o prezintă ca o biserică oarecare, nepictată și fără icoane notabile, deși frumoasa pictură medievală era ascunsă sub stratul murdar de var cu care erau spoiți pereții bisericii iar icoanele de hram și împărătești din vremea lui Matei Basarab erau prezente pe aparent modesta catapeteasmă. În anul
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
a câte 9 casete, de formă pătrată, cele din rândul nordic au formă dreptunghiulară. Majoritatea casetelor au decor floral, la care se adaugă trei casete cu embleme heraldice și trei cu corpuri cerești. Și corul dispune de un tavan casetat, nepictat, de o calitate inferioară comparativ cu nivelul calitativ al tavanului navei.
Biserica reformată din Fizeșu Gherlii () [Corola-website/Science/332597_a_333926]
-
Simion Movila (1600-1602), biserica a fost refăcuta ”de în temei”, ne spune o inscripție prinsa deasupra ușii pronaosului, în 1626 de vornicului Hrizea Coconu stăpânul satului Bălteni, în timpul domniei lui Radu Mihnea Voievod. Biserica, înaltă și zveltă, este din cărămida, nepictată, cu acoperiș din șindrila. Zidurile, sprijinite de contraforți masivi, au o grosime de 80 cm, dându-i aspectul de adevărata cetate. Naosul si pronaosul sunt despărțite de un zid iar catapeteasma din anul 1800 este din lemn, pictata si întărita
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]