546 matches
-
un sfert de veac înainte de a muri, la fel de însingurat și de neînțeles: un sudist care nu s-a predat pînă în cea din urmă secundă a existenței sale. Cu Faulkner dispare și cea din urmă redută sudistă din ea rămînînd nepieritor doar forma, doar stilul pe care Sartre îl demontează cu atîta pizmă, sper, dacă nu rea-credință. Cît privește Ritualul zilnic, el este însuși Ritualul biblic, i-real developînd miezul realului. * Profit de prilej ca să reproduc cîteva pagini din traducerea magnifică
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
cita iarăși. Căci Nicolae Stenhardt a rămas suficient de apropiat de sfera ficțional-existențială în care se plasează creația artistică, sferă amenințată acum mai puțin de tendențiozitatea sentimentală sau eticistă, cît de abstragerea exagerată, metodologică, de "reeducările iscodite de în veci nepieritoarea scolastică". La antipodul stereotipiilor de protocol cerebral, esteticește frigid, părintele Nicolae, cel "nefariseic", ne oferă un îndemn de reumanizare. N. Steinhardt: Drumul către isihie, Ed. Dacia, Cluj, 1999, 160 pag., preț neprecizat.
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
celor ce ființează, id est reflexul mirabilului centru cosmic, eul este celest în solitudinea lui imortală, rod al imortalității divine: "Iată plîngînd înlăuntrul ce nu moare./ Inatacabil puzderie a ființelor celeste/ Vin să-l înhațe în paradisiaca veste./ Singurătatea lui nepieritoare" (Iată plîngînd înlăuntrul). După cum revărsarea proteică a aceluiași eu, proiecția sa în infinitul formelor nu e mai puțin girată de natura-i sacrală: "Sînt împărțit în mii de lumi/ cărora le-am statornicit fortăreața/ în toate hohotele ce rîd și
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
aceea, observai că așa îi felicită pe toți autorii. Notiță, în care domnia-sa pomenea cu exaltare și de Fidias, parcă, dacă nu Praxiteles, precum și de faptul că grecul mai întâi își dezbrăca personajele (!) înainte de a le ciopli în marmura nepieritoare. în sinea mea, drept să spun, intrai la idei. Afară doar dacă, nu cumva, metaforic, subtilul comentator nu se gândea că, în volumul meu de memorii, al doilea, căutând esența, îl despuiam de straiele lui fenomenale pe însuși superiorul său
Mecanica lacrimilor (în loc de auto-recenzie) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11933_a_13258]
-
transformându-l în piatră. Antologia „Micuții scriitori din Banatul Montan“ continuă misiunea culegerilor de creație literară „Îndrăgostiți de poezie“ și „Colaj“ de a stimula creativitatea elevilor, gustul pentru lectură și de a descoperii tinere talente ce vor străluci sub razele nepieritoare ale cuvintelor. Unii începători în arta cuvântului, dar cu dorința de a-și exprima și ei gândurile și sentimentele, alții deja trecuți prin focul primelor încercări literare și-au unit creațiile în acest volum cu speranța că munca lor va
ANTOLOGIA „MICUŢII SCRIITORI DIN BANATUL MONTAN“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382670_a_383999]
-
-și lasă aripile să se deschidă . Refugiu îi este templul divin al poeziei unde se închină naturii la poalele viselor preacurate. Zborul său rămâne neîntinat, asta fiindcă poetul luptă cu legile efemere, înălțându-se în văzduhul credinței condus de legământuri nepieritoare. Pe umerii săi poartă parfumul vechimii din stele și în ochii săi culorile armoniei se leagănă în convenții neștirbite de vreme. Brațele sale cuprind cu ardoare florile unor veacuri care au răsărit din roua neuitării. La tâmplele sale se împletește
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
târziu pentru tărâmul făgăduit Basmele s-au risipit în spirale Și pentru multă vreme cuvintele-au găsit Printre pietrele rămase-n cale Umbletul cu epiderma uzată,însuflețit Șirul pașilor fără odihnă mi-a permis Ca o lumină să mă-nalț,nepieritoare Să cresc pe cerul când întunecat,când deschis Să pun în calendare clipe-mbietoare Clipe nedate pentru vis ! Referință Bibliografică: PROMITE-MI / Mihaela Mircea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2179, Anul VI, 18 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
PROMITE-MI de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382755_a_384084]
-
părea venit de departe. Era precum un dar surprinzător. O priveam îndelung tăcută și-mi aduceam aminte de zilele în care mă lua la Sfintele Slujbe ținute la Biserica Greacă. Aceasta mi se părea de fiecare dată încărcată de frumuseți nepieritoare unde sfinții din icoane slujeau la disciplina sufletească a spiritului. Duminica de dimineață la Sfânta Liturghie, ori seara zilei de luni, la Sfânta Vcernie și slujbele Sfântului Fanurie. Acestea erau pentru mine momentele de mare încărcătură ce simțeam că se
,, AȘA AM ÎNVĂȚAT SĂ IUBESC BRĂILA ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384162_a_385491]
-
evul tău cel nou ce-a început, Tărâm prea blând de ape și de lut, Cusut ai fost c-un pod de țara-mamă Spre-a scrie o istorie de seamă. Ca azi să ne-nchinăm la chipuri care, Preacunoscute și nepieritoare Ți-au desenat destinul potrivit, Bătrân ținut de ape ocrotit! Referință Bibliografică: Dobrogei la zi aniversară / Gigi Stanciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1406, Anul IV, 06 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gigi Stanciu : Toate Drepturile Rezervate
DOBROGEI LA ZI ANIVERSARĂ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384242_a_385571]
-
poarta deschisă spre lumi apuse sau viitoare în toate muzeele mici și mari. Într-o minunată rostuire a clipei ne întâlnim cu soarele și într-o altă clipă îmbrățișăm minunat luna. Minune se scrie sărutul iubitei, minune se cheamă amintirea nepieritoare ascunsă-n colț de suflet, minune se alintă-n orice strop al ființei. Minune se cheamă cuvântul rostit și viața alcătuită-n clipe înșirate una lânga, secundă după secundă, ceas după ceas, zi după zi, an după an. Ne-am
Minuni obişnuite [Corola-blog/BlogPost/96892_a_98184]
-
plăcut foarte mult cum l-ai scris. Eu îți spun, lasă la o parte orice alte preocupări și treci și scrie romane! Ai talent cu carul, nu-l irosi. Profită de el și dă-i Țării și literaturii noastre opere nepieritoare! Profită de vârsta ce o ai și de viață care îți oferă atâtea posibilități și vei rămâne de neuitat pentru cititori, pentru țară. Ai o putere de „magnet” în fiecare cuvânt scris ! Ai o putere deosebită de a prinde și
INVITAŢIE LA LANSAREA CĂRŢILOR SCRIITORULUI ŞTEFAN DUMITRESCU de BIROUL DE VIITOROLOGIE BUCUREŞTI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383695_a_385024]
-
este un scriitor cu o vastă și profundă operă literară. Impresionează foarte mult profunzimea gândurilor sale referitor la destinul ființei umane, dragostea lui nețărmurită față de Măria sa, Omul. Scriitor total și om total, Domnia sa a marcat literatura noastră contemporană, creând opere nepieritoare, ce au o valoare universală. Îi urăm mari succese în drumul lui nobil către obținerea premiului Nobel pentru literatură. Dumnezeu să-l binecuvânteze! MIHAI CIUBOTARU PREȘEDINTE AL SOCIETĂȚII SCRIITORILOR ROMÂN DIN BASARABIA 20 septembrie 2010 str. Albisoara 84/5 ap.
INVITAŢIE LA LANSAREA CĂRŢILOR SCRIITORULUI ŞTEFAN DUMITRESCU de BIROUL DE VIITOROLOGIE BUCUREŞTI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383695_a_385024]
-
alt înțeles, o altă cărare,/o altă speranță,/o clanță/pentru o altă,/o altă...//până rămâne/măduva Limbii Române.// În fiecare cuvânt e un oier,/un țăran/care face holda să cânte/imnurile acestui pământ/scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente/ale brazdelor.// Rostiți un cuvânt în limba noastră/și veți simți/și gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
a dovedit rodnică, dovadă revistele realizate în urma prieteniilor literare cu scriitorii din diferite centre culturale ale țării. Consider că literatura română contemporană are nevoie de oameni precum Ioan Romeo Roșiianu, oameni care se sacrifică pe ei pentru a aduna mărgăritarele nepieritoare ale neamului.” Domnul Doru Dăncuș a spus: „- Eu îl felicit pe Ioan Romeo Roșiianu pentru că se înconjoară de oameni de calibru - Scheianu, Muste, Mihai Ganea, Virginia Paraschiv, nume foarte cunoscute și apreciate în Maramureș acuma dumneavoastră care nu aveți un
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
mărturiilor epistolare ale poetului. Astfel, Alexandru Lungu, unul dintre corespondenții constanți ai acestuia, afirma pe marginea unei scrisori datată în 16 Ianuarie 1988: „Horia Stamatu este și un pasionat traducător de poezie. Îmi îngădui forma prezentă, aflându-mă sub aura nepieritoare a scrisorilor și manuscriselor sale, în care se arată și darul de iscusit tălmăcitor. Nu știu cât de întinsă a fost truda sa de transpuneri lirice dintr-o limbă în alta. Din arhiva mea se vede însă că doi poeți, San Juan
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
dor, când sufletul îți arde, însetat de-al meu amor. De-ai să-mi alungi tristețe din calea amintirii, voi înălța pe creste, tributul regăsirii. Un strop de fericire să-mi lași în sărutare. Și ți-or cânta iubire, versuri nepieritoare. La poarta sufletului te aștept cu iubirea, lăcaș să-i fac dorului. Să-mi cânte amintirea. Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: LA POARTA SUFLETULUI / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1536, Anul V, 16 martie 2015. Drepturi de
LA POARTA SUFLETULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377226_a_378555]
-
ce o simțeam în lipsa ta, Căci fără tine fericirea nici că mai poate exista. Cu tine-n gând am scris poeme - te-or aminti în nemurire Chiar dacă noi vom trece iute în fantomatică nefire, Iubirea noastră va fi-n veacuri nepieritoare și senină Prin versul ce mi-ai inspirat, tu, muza mea ca o regină! Referință Bibliografică: Poem pentru tine / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1983, Anul VI, 05 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nelu Preda
POEM PENTRU TINE de NELU PREDA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382149_a_383478]
-
Acasa > Versuri > Iubire > DE-O VREME... Autor: Mihaela Mircea Publicat în: Ediția nr. 1759 din 25 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului DE-O VREME..... Mi-am așezat sub pleoape De-o vreme amintirea... O vreau nepieritoare și aproape Cât mai e vreme să-i veghez ivirea Și s-o respir din străluciri de ape. Ea în adâncu-mi prinse rădăcini Prin care noi în taină ne-am legat O recunosc,azi, îngerii marini Și prima stea care
DE-O VREME... de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382196_a_383525]
-
la aceeași pâine care este Trupul lui Iisus Hristos, este pentru că această pâine euharistică, care este Trupul lui Iisus Hristos, face unitatea întregului Trup tainic, care este Biserica" - Pr. Prof. Univ. Dr. Ene Braniște. Sfantul Ciprian care a consacrat pagini nepieritoare unității Bisericii, se oprește și el în fața semnificației euharistice ce închipuie unitatea în Iisus Biserică. Referindu-se la amestecul cu apă și vin din potir, zice: Când însă în potir vinul se amestecă cu apa, poporul se adună cu Iisus
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
CREAȚIEI. Or toate astea și multe, multe altele, le-am simțit ascultând Orchestra și Corul Dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia, care împreună cu talentatul dirijor Antonio Pappano, a celebrat nașterea lui Giuseppe Verdi printr-o rarisimă interpretare a monumentului său nepieritor - după cum spunea Bernard Shaw - Recviemul. A fost mult mai mult decât magie. A fost o stare vie, tulburătoare, prezentă, palpabilă, chiar. A fost lungimea de undă a unui compozitor ce poate fi citită prin timp într-o interpretare sau alta
Sub vraja lui Verdi by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83430_a_84755]
-
va duce la glorie... Muzica care să fie slujită cu smerenie. Să încerci să te ridici până la sufletul marilor creatori, să asculți de poruncile lor, să le cânți cântecul pentru ca să încânți pe cei ce vor aplauda prin tine, armoniile nepieritoare care ne apropie de Dumnezeu” (27 august 1955). Cele patru scrisori ale profesoarei Cella Delavrancea către discipola sa, se constituie în documente de siflet peste timp, devenind modele de învățământ artistic pentru dascălii contemporani. Autor: George Ștephănescu Compozitor Destinatar: I.L.
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
face parte din jurii. La Festivalul internațional “București ‘92” este finalistă cu un reggae, “Bătrânul ceas”, în interpretare bilingvă, Ovidiu Baciu (reimprimare apoi la radio cu Mihai Balaban), respectiv Macky Zuckermany din Trinidad-Tobago. A compus pentru Mihaela Runceanu (“Un destin nepieritor”), Marina Scupra, Natalia Guberna, Dorin Anastasiu, Mirela Voiculescu, Ioan Luchian Mihalea (piesa în duet “Și marea va cânta”), Mihai Balaban, Ovidiu Baciu, Cvintetul vocal “Luchian” și “Start” (“Cântecul meu de pace”), pentru ca la începutul anilor ’90 să fie nevoită, datorită
Claudia Daniela Nacu by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84312_a_85637]
-
se exprimă el. Din nenorocire, experiența ne arată că pot exista individualități foarte puternice, oameni de o inteligență, energie, într-un cuvînt, de o forță vitală extraordinară și cu toate acestea lipsiți de orice simț moral. Literatura, adesea în creațiuni nepieritoare, ne ilustrează acest trist adevăr. Jacques Colin și de Rastignac al șaiț lui Balzac (Pere Goriot) și Paul Astier al lui Daudet (L'Immortel) sînt variațiuni ale aceluiași tip, pentru care Daudet a inventat neologismul de "strugglerforlifer". Ceea ce caracterizează pe
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
serviți cu „carne de berbece și vițel fript în frigare, pâine, vin bun”. În cuvântul său, Carol I a făcut referire la podul lui Traian și la cele trei sferturi de veac de când dorea realizarea edificiului: „o lucrare trainică și nepieritoare, care trebuie să arate lumii că vrednic este poporul român de frumoasa sa chemare la gurile Dunărei și pe pragul Orientului. ”; „o mărturie a tăriei Regatului”; „cheia de aur a unui viitor strălucit”. Despre această realizare, în „România pitorească”, Al.
Agenda2006-05-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284702_a_286031]
-
orfică este cathartică inițiind în nemurire. Lucrul acesta îl împlinește prezentul etern poetic. Căci scrie Pindar: Numai cele frumoase se cuvine să le arătăm oamenilor", deoarece "cine înfăptuiește frumosul, arde slava lui cu văpaia imnurilor de glorie". În armonia lucrurilor nepieritoare se păstrează ceea ce voi atinge cu strunele". Cugetarea înaltă își află calea în Verb și astfel devine Adevăr peren. Secvențele de prezent etern devin tezaurul Aducerilor aminte, și în felul acesta, natura "aștrii și fluviile și valurile mării te strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]